CCR a primit cele doua sesizari ale ICCJ privind neconstitutionalitatea legilor care prevad scaderea pensiilor si a salariilor bugetarilor

Judecatorii Sectiilor Unite ale ICCJ au decis, luni, sa trimita la Curtea Constitutionala doua sesizari privind neconstitutionalitatea Legii privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si a Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

"In exercitarea obligatiei constitutionale, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale art. 25 lit. c) din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au decis sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea Legii privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar in raport cu prevederile art. 41; art. 47 alin. 2 si art. 53 din Constitutia Romaniei, art. 20 din Constitutia Romaniei cu referire la dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei europene pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei", se arata intr-un comunicat publicat, luni, pe site-ul ICCJ.

Inalta Curte s-a sesizat din oficiu si in privinta legii pensiilor si a trimis o nota in acest sens catre CCR.

"In exercitarea obligatiei constitutionale, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale art. 25 lit. c) din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au decis sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor in raport cu prevederile art. 124 alin. 3; art. 15 alin.2; art. 47 alin. 2 si art. 53 din Constitutia Romaniei, precum si in raport cu art. 20 din Constitutia Romaniei cu referire la dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei europene pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale", mai precizeaza ICCJ.

Judecatorii instantei supreme considera ca printre prevederile constitutionale incalcate de cele doua legi se numara articolul privind munca si protectia sociala a muncii care prevede "(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera . (2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege. (3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. (4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii. (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate".

De asemenea, ei sustin ca se incalca si dispozitiile care spun ca cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege.

Un alt articol la care face referire ICCJ ca este incalcat este cel privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii".

Totodata, judecatorii Inaltei Curti mai invoca in decizii ca mai sunt incalcate prevederile din Constitutiei care spun ca legea dispune numai pentru viitor.