din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2396 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica

  Publicat: 19 Dec 2023       295 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Legea Contenciosului administrativ nr. 554/2004 arata in mod expres, in art. 1 alin. (6), ca un act administrativ ´┐Żnu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice´┐Ż.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.

`Acest aspect este evidentiat si in practica judiciara, aratandu-se ca ``intrarea in circuitul civil semnifica incheierea unui act juridic sau realizarea unei operatiuni juridice pe baza actului administrativ, acestea fiind manifestari de vointa menite a marca momentul pana la care actul administrativ revocabil devine irevocabil``.


`Insasi Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit, prin Decizia nr. 74/2018, anterioara actelor administrative contestate prin prezenta, faptul ca ``desi, teoretic, exista un principiu al revocabilitatii actelor administrative, practic acest principiu sufera o serie de limitari, mai ales in cazul actelor administrative individuale favorabile particularului; una dintre aceste limitari este consacrata expres in legislatie de art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 si se refera la irevocabilitatea actelor administrative ce au intrat in circuitul civil``.


`In speta ce urmeaza a fi prezentata, se va pune problema obligatiei reclamantei de a rambursa cuantumul ajutoarelor de somaj platite in mod eronat de catre autoritatea competenta dupa perioada legala maxima.


In fapt, contestatoarea a fost incadrata prin Contractul Individual de munca pe functia de Director General Adjunct, in cadrul S.C. X S.R.L, iar prin Actul Aditional nr. 1 din data de 26.04.2013, aceasta a ocupat functia de Director General.


In data de 16.01.2012, Tribunalul Bucuresti a admis cererea de deschidere a procedurii generale de insolventa, formulata de S.C. X S.R.L., in Dosarul nr. 01.


Dupa deschiderea procedurii de insolventa, societatea angajatoare a continuat sa functioneze, pana in data de 13.11.2017.


Prin aceasta, in baza art. 170 din Legea 85/2006, s-a dispus ``intrarea in faliment prin procedura generala a debitoarei S.C. X S.R.L.``. Astfel, a fost ridicat dreptul de administrare al debitoarei in conformitate cu art. 107 alin. (2) lit. a) din Lege si a fost dispusa dizolvarea acesteia.


Avand in vedere prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, prin care se stabileste ca ``in situatia in care, in urma examinarii documentelor prevazute la art. 19 alin. (1) si (3), se constata indeplinirea conditiilor prevazute la art. 2, agentia teritoriala emite dispozitia privind stabilirea cuantumului creantelor salariale suportate din Fondul de garantare pentru salariatii angajatorului in stare de insolventa``, a fost emisa Dispozitia A.M.O.F.M. nr. 02 din 26.02.2018, prin care s-a stabilit dreptul la plata creantelor salariale, in limitele si in conditiile prevazute de lege, pentru salariatii angajatorului in faliment sus-mentionat.


Aceste drepturi au fost stabilite in conditiile legii, respectiv, de catre Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca, la cererea scrisa a lichidatorului judiciar.


Dispozitia A.M.O.F.M. nr. 02 a fost anulata, prin Dispozitia nr. 60, necomunicata contestatoarei.


La data de 06.12.2019, Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca a emis Decizia nr. 03 prin care a dispus ``recuperarea debitului datorat de catre doamna Y (...),3.647,11 lei, reprezentand: creante salariale incasate necuvenit pentru luna Decembrie 2017 in suma de 3,611 lei si taxe postale aferente drepturilor incasate necuvenit, in suma de 36,11 lei``.


In motivarea acestei Dispozitii, A.M.O.F.M., a aratat ca ``perioada pentru care s-au achitat creantele salariale nu se situeaza in intervalul de referinta de 3 luni imediat anterioare deschiderii procedurii - 3 luni imediat urmatoare deschiderii procedurii, asa cum este prevazut la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 200/2006, coroborat cu Decizia nr. 16/05.03.2918 emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ordinul nr. 609/02.09.2019 al Presedintelui A.N.O.F.M., privind implementarea masurilor prevazute in Decizia Curtii de Conturi a Romaniei nr. 12/V/06.08.2019. Perioada de 3 luni pentru care Fondul de garantare putea prelua si plati creantele salariale ale angajatorului X S.R.L., se raporteaza exclusiv la data deschiderii procedurii insolventei, respectiv 16.01.2012``.


Avand in vedere toate aceste evenimente, reclamanta a formulat contestatie impotriva Deciziei nr. 03 emisa de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin care s-a dispus recuperarea debitului datorat de catre aceasta in suma de 3.647,11 lei si taxe postale aferente drepturilor incasate necuvenit.


`Tribunalul a constatat, in acord cu reclamanta, ca la data emiterii dispozitiei nr. 02, Decizia nr. 16/2018 a Inaltei Curti nu era publicata in Monitorul Oficial, astfel ca dispozitiile legale au fost interpretate in mod vadit eronat de catre parata, interpretarea acesteia fiind insusita si de o parte a jurisprudentei.


"Dreptul paratei Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca de a cere restituirea sumelor acordate necuvenit reiese, asa cum in mod intemeiat a sustinut parata prin intampinare din dispozitiile art. 1341 alin. (1) din Codul civil ,,cel care plateste fara a datora are dreptul la restituire".


`Sustinerile reclamantei conform carora Decizia nr. 16/2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, invocata de intimata a fost ulterioara momentului la care s-a facut plata drepturilor salariale, decizia producand efecte doar pentru viitor.


`Sub un alt aspect instanta a constatat ca si in prezent dispozitiile ce au facut obiectul interpretarii Inaltei Curti sunt susceptibile de o alta interpretare avand in vedere ca la data de 08.07.2020 Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, in interpretarea data prin Decizia nr. 16 din 5 martie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstitutionale.


`Instanta a mai retinut ca desi a aplicat Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16 din 5 martie 2018, parata a incalcat dispozitiile articolului 1 din Protocolul nr. 1, Aditional la Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale potrivit caruia "orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".


`In cauza Cakarevic v. Croatia, nr. 48921/13 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis prin Hotararea din data de 26.04.2018 ca cererea de rambursare retroactiva a prestatiilor sociale care au fost administrate in mod eronat incalca dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1, Aditional la Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


`Potrivit considerentelor acestei Hotarari a Curtii Europene a Drepturilor Omului persoanele ar trebui sa fie indreptatite sa se bazeze pe valabilitatea unei decizii administrative definitive in favoarea lor si pe masurile implementate luate deja in realizarea acesteia, cu conditia ca nici beneficiarul si nici o alta persoana sa nu fi contribuit din numele sau la implementarea unei astfel de decizii luate sau implementate in mod gresit.


`Astfel, desi deciziile administrative ar putea face obiectul unei revocari pentru viitor (ex nunc), trebuia recunoscuta legitima asteptare care sa nu fie pusa la indoiala in mod retroactiv (ex tunc), cu exceptia cazului in care existau motive opuse care cantaresc mai greu pentru interesul tertilor. Mai multe circumstante erau in favoarea recunoasterii pozitiei juridice a reclamantei ca fiind protejata de o ``asteptare legitima" in sensul care facea aplicabil articolul 1 din Protocolul nr. 1. `


`Nu era rezonabil sa se conchida ca reclamanta trebuia sa constientizeze ca beneficiaza de ajutoare de somaj in afara perioadei legale maxime. Autoritatile nu si-au indeplinit obligatia de a actiona in timp util si in mod corespunzator si consecvent.


`Chiar daca platile pentru indemnizatiile de somaj pe care reclamanta nu ar fi trebuit sa le primeasca au fost in intregime rezultatul unei erori a statului, reclamanta a fost obligata sa restituie surplusul sumei platite in totalitate, impreuna cu dobanda legala.


`Prin urmare, nu a fost stabilita nicio raspundere din partea statului, iar acesta a evitat orice consecinta a erorii sale, sarcina apartinandu-i doar reclamantei. `


`Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca cerinta impusa reclamantei de a rambursa cuantumul ajutoarelor de somaj platite in mod eronat de catre autoritatea competenta dupa perioada legala maxima a echivalat cu o sarcina individuala excesiva pentru aceasta.


`Or, transpunand rationamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului din cauza Cakarevic v. Croatia la speta de fata, a fost evident ca reclamanta nu a contribuit in nicio masura la acordarea drepturilor salariale ce au fost achitate din Fondul de garantare, nu a fost responsabila de greseala paratei, autoritatea competenta analizand solicitarea lichidatorului judiciar prin prisma propriilor competente. Faptul ca ar fi ignorat decizia instantei supreme nu ii era imputabil reclamantei. Avand in vedere ca suma de bani achitata cu titlu de drepturi salariale restante reprezinta un bun in sensul Conventiei, intrand in patrimonial reclamantei, rezulta ca prin instituirea obligatiei de restituire au fost incalcate dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1, aditional la Conventie .


`Insa, Agentia Munincipala pentru Ocuparea Fortei de Munca a declarat recurs impotriva sentintei civile pronuntata de Tribunal, iar Curtea de Apel contrar sustinerilor intimatei-parate, a constatat ca instanta de fond a interpretat si aplicat eronat dispozitiile de drept material cuprinse la art. 15 din Legea nr.200/2006, in vigoare la momentul solutionarii cauzei, coroborat cu articolului 1 din Protocolul nr.1, Aditional la Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


`Conform dispozitiei legale invocate ``(1) Creantele salariale prevazute la art.13 alin.(1) lit.a), c), d) si e) se suporta pentru o perioada de 3 luni calendaristice. (2) Perioada prevazuta la alin.(1) este perioada anterioara datei la care se solicita acordarea drepturilor si preceda sau succeda datei deschiderii procedurii insolventei".


`In acelasi sens, prin Decizia nr. 16/2018 pronuntata de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept de Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca: ``in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art.15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, coroborate cu prevederile art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006:


- perioada de maximum 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariate ale angajatorului in insolventa, se situeaza in intervalul de referinta de 3 luni imediat anterioare deschiderii procedurii de insolventa- 3 luni imediat ulterioare deschiderii procedurii de insolventa:


- perioada de 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariate ale angajatorului in insolventa, se raporteaza exclusiv la data deschiderii procedurii insolventei".


`Prima instanta, desi a invocat forta juridica obligatorie a Deciziei nr. 16/2018 pronuntata de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept de Inalta Curte de Casatie si Justitie, a retinut faptul ca parata a incalcat dispozitiile articolului 1 din Protocolul nr. 1, Aditional la Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale potrivit caruia "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international". `


`In acest sens, a exemplificat jurisprudenta CEDO in materie-cauza Cakarevic v. Croatia, nr. 48921/13 in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis prin Hotararea din data de 26.04.2018 ca cererea de rambursare retroactiva a prestatiilor sociale care au fost administrate in mod eronat incalca dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1, Aditional la Conventie .


`Fata de aceste considerente, constatand ca motivul de casare invocat de recurenta-parata era intemeiat, Curtea a admis recursul si a casat, in parte, sentinta recurata si in rejudecare, a respins actiunea ca nefondata.


`In concluzie, plata creantelor salariate platite reclamantei din fondul de garantare aferente lunii decembrie 2017 au fost in afara intervalului de referinta octombrie 2011-martie 2012, raportat la momentul deschiderii procedurii insolventei, astfel cum au fost interpretate dispozitiile art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 200/2006 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie-Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept prin Decizia nr. 16/2018.


`Curtea a aratat ca hotararea jurisprudentiala evocata nu are aplicabilitate in speta de fata, intrucat autoritatea parata a reactionat prompt, inauntrul termenului legal in care putea solicita restituirea platilor efectuate fara temei legal. Ca atare, suma de bani achitata cu titlu de drepturi salariale restante nu reprezenta un bun in sensul Conventiei, in conditiile in care autoritatile nu au stat in pasivitate si au efectuat demersuri in sensul recuperarii sumelor achitate fara titlu legitim.


` In acest sens, instanta a remarcat faptul ca aspectele constatate de catre Curtea de Conturi trebuiau aduse in mod obligatoriu la indeplinire de catre agentiile teritoriale de ocupare a fortei de munca care au luat masuri imediate pentru recuperarea acestor sume.




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti


Citeşte mai multe despre:    Legea 200/2006    plata eronata    rambursare somaj    somaj inasat ronat    codul muncii 2024
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti



Articole Juridice

Recuperatea salariile restante apeland la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Indreptarea erorilor din documentele de plata a obligatiilor fiscale
Sursa: Avocatnet.ro