Textul integral al Recursului
In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila raportat la dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala, asupra legitimarii procesuale active a procurorului de a formula actiunea civila pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat atunci cand actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala printr-o solutie de netrimitere in judecata .I. Astfel, unele instante au admis actiunile privind desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat si au apreciat ca, in temeiul dispozitiilor art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila raportat la dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala, Ministerul Public are legitimitate procesuala, pentru a declansa aceasta actiune civila, atunci cand actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala printr-o solutie de netrimitere in judecata .Pentru a pronunta aceasta solutie, s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila, Ministerul Public poate porni actiunea civila "si in alte cazuri expres prevazute de lege", iar un astfel de caz este reprezentat de art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala ce prevede ca prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune totodata si asupra sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat. Aceste dispozitii au fost introduse in Codul de procedura penala prin art. I pct. 132 din Legea nr. 356/2006, ulterior deciziei nr. XV din 21 noiembrie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite, fapt ce denota intentia legiuitorului de a statua in sensul legitimarii procesuale a actiunii procurorului, pentru inlaturarea consecintelor juridice produse prin intrarea in circuitul civil a inscrisurilor falsificate. (Anexa I).
II. Alte instante au considerat ca procurorul nu are legitimare procesuala activa in formularea acestor actiuni .In motivarea acestor solutii, s-a considerat ca dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala nu deroga de la cadrul general, instituit prin dispozitiile art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila si nici nu au lipsit de obiect efectele deciziei nr. XV din 21 noiembrie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite. Ca atare, si dupa intrarea in vigoare a prevederilor Legii nr. 356/2006, dispozitiile art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila trebuie interpretate restrictiv, in sensul deciziei cu caracter obligatoriu, pronuntate in recursul in interesul legii, prin recunoasterea legitimarii procesuale active a Ministerului Public de a promova actiunile pentru desfiintarea inscrisurilor falsificate, doar atunci cand este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor. (Anexa II) Apreciez primul punct de vedere ca fiind in litera si spiritul legii. Ulterior publicarii in Monitorul Oficial, partea I, nr. 119 din 8 februarie 2006, a deciziei nr. XV din 21 noiembrie 2005, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite, prin care, in aplicarea dispozitiilor art. 14 alin. 3 lit. a) din Codul de procedura penala si a dispozitiilor art. 184 din Codul de procedura civila, s-a statuat, cu caracter obligatoriu ca, in cauzele in care actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala, printr-o solutie de netrimitere in judecata, adoptata de procuror, acesta are calitatea de a exercita actiunea civila pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat, numai in cazurile prevazute de art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila, iar in celelalte cazuri aceasta apartine partilor, prin art. I pct. 132 din Legea nr. 356/2006, prevederile art. 245 alin. (1) din Codul de procedura penala, ce indica dispozitiile complementare ale ordonantei de incetare a urmaririi penale au fost completate, prin introducerea lit. c1). In actuala redactare, norma procesual penala evocata, impune procurorului obligatia de a dispune, pe calea ordonantei adoptate asupra sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris. Dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala sunt aplicabile si in cazul celorlalte solutii de netrimitere in judecata, astfel cum rezulta din prevederile art. 249 alin. (2) si art. 228 alin. (6) teza finala din acelasi cod. Pe calea acestui eveniment legislativ s-a realizat, pe de o parte, o adecvare a cadrului legal cu dispozitiile obligatorii ale deciziei in interesul legii, exclusiv in ceea ce priveste competenta de a dispune desfiintarea inscrisurilor falsificate, iar, pe de alta parte, se pune la dispozitia procurorului temeiul de drept, necesar pentru sesizarea instantei civile, in vederea desfiintarii inscrisurilor falsificate. Interventia legislativa evocata se justifica prin interesul social general, de inlaturare, totala sau partiala din circuitul juridic a inscrisurilor falsificate rezultate prin savarsirea unor fapte prevazute de legea penala.Or, este unanim acceptat ca inscrisurile false, rezultate din savarsirea unor infractiuni, incalca normele legale care ocrotesc interesul general al societatii, iar societatea nu poate ramane pasiva si sa tolereze asemenea stari de pericol, fapt ce impune cu necesitate restabilirea ordinii de drept prin inlaturarea tuturor consecintelor ce se desprind din acestea.Asadar, in situatiile prevazute de art. 228 alin. (6), art. 249 si art. 245 din Codul de procedura penala, care presupun adoptarea unei solutii de netrimitere in judecata, actiunea civila nu mai poate fi solutionata de instanta penala, astfel incat desfiintarea inscrisurilor falsificate va fi realizata in cadrul procesului civil, pe calea unei actiuni in anulare sau in constatarea nulitatii.Dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala nu doar legitimeaza aceasta actiune a procurorului, ci si obliga la sesizarea instantei civile, pentru desfiintarea totala sau partiala a acestor inscrisuri, justificat prin interesul social general ce presupune, in mod indubitabil, eliminarea lor din circuitul juridic civil si, implicit, restabilirea ordinii de drept prin inlaturarea tuturor consecintelor ce decurg din acestea. Asadar, actiunea procurorului in materie tinde la realizarea unui incontestabil interes public, se desprinde din procesul penal care nu a putut fi continuat, ci s-a oprit in faza de urmarire penala. Pe de alta parte, nici raportarea la dispozitiile art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila nu este de natura a determina o alta concluzie.Astfel, teza finala a acestor dispozitii legale ce instituie cadrul general in care procurorul poate exercita actiunea civila, prevede posibilitatea ca, prin lege speciala sa se stabileasca si alte situatii in care procurorul poate promova actiunea civila .Or, dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala constituie "un caz expres prevazut de lege", in sensul dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila care legitimeaza procurorul sa formuleze actiunea civila pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat, atunci cand actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala, printr-o solutie de netrimitere in judecata . In cazul contrar, in care se da eficienta exclusiv interesului privat, se neaga insusi scopul completarii aduse art. 245 din Codul de procedura penala prin Legea nr. 356/2006, desi in aceasta privinta, interventia legiuitorului a fost impusa de interesul public, fiind necesara si pe deplin justificata de necesitatea de a se inlatura starile de pericol social amintite.Consideram ca actiunii procurorului nu i se impun limitarile stabilite de dispozitiile art. 45 alin. (1) teza intai din Codul de procedura civila, intrucat dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala nu cuprind nicio distinctie in acest sens, or ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.Asadar, actiunea procurorului in aceasta materie rezulta dintr-un proces penal care nu a putut fi continuat si nu-si pierde caracterul public, fiind legitimata de interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila si art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala.Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si printr-o decizie obligatorie sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor lege.
BNR: Lansare moneda din argint cu tema 150 de ani de la nasterea lui Vladimir Ghika 22 Dec 2023 | 369
Zilele libere din 2024, acordate conform Codului muncii 19 Dec 2023 | 950
CJUE impune sanctiuni financiare Romaniei pentru ca nu a inchis depozite de deseuri neautorizate 15 Dec 2023 | 354
Formularul 230 pe 2023 editabil si PDF 26 Dec 2022 | 52897
Casele de pensii vor avea obligatia de a informa angajatorii cu privire la pensionarea salariatului 06 Apr 2022 | 13129
[Vatra MCP] Schimbarile vizate de Codul Patrimoniului Cultural al Romaniei 23 Feb 2022 | 1331
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti