CE propune o noua strategie pentru regiunea Dunarii si cei 115 milioane de locuitori ai acesteia

Prin stabilirea unui cadru pentru cooperarea pe termen lung privind o mare varietate de aspecte, strategia va avea un rol-cheie pentru imbunatatirea transportului durabil, realizarea conexiunii intre sistemele energetice, protectia mediului, conservarea resurselor de apa si stimularea climatului de afaceri. Concentrandu-se asupra cresterii durabile, ea va contribui, de asemenea, intr-o mare masura la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Strategia va aduce o valoare adaugata, asigurand coerenta intre diferite domenii politice si o mai mare coordonare intre statele participante. In absenta unor noi fonduri pentru punerea in aplicare a strategiei, o mai mare armonizare a programelor adoptate de statele din regiunea Dunarii ar trebui sa determine amplificarea impactului celor 100 de miliarde EUR disponibile pentru regiune in cursul exercitiului financiar actual. Aceasta strategie propune infiintarea celei de-a doua ``macroregiuni`` a UE, dupa crearea macroregiunii UE din zona Marii Baltice.
Comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, a declarat: ``In cursul perioadei de consultare, statele din regiunea Dunarii si-au aratat angajamentul fata de crearea unei noi macroregiuni la cel mai inalt nivel. Strategia si planul de actiune pe care le propunem au la baza peste 800 de contributii primite chiar din partea regiunii. Sunt convins ca, insistand asupra celor mai importante aspecte, cum ar fi mobilitatea, energia, poluarea, locurile de munca si securitatea, strategia va aduce o contributie reala la construirea unui viitor mai bun pentru aceasta parte a Europei. Aceasta a doua macroregiune a UE va avea un rol important in experimentarea acestei forme de cooperare. Sunt convins ca abordarea macroregionala poate oferi rezultate excelente, astfel cum vedem deja in regiunea Marii Baltice.``
Regiunea Dunarii cuprinde 14 tari (dintre care 8 sunt state membre ale UE) din Germania la vest pana in Ucraina la est. Printre provocarile cu care se confrunta se numara potentialul de transport naval nevalorificat, lipsa legaturilor rutiere si feroviare, eforturile necoordonate in domeniul educatiei, al cercetarii si al inovarii si amenintarile la adresa mediului. Recentul dezastru legat de scurgerea de namol toxic in Ungaria reprezinta o ilustrare clara a necesitatii colaborarii transfrontaliere pentru a preveni raspandirea poluarii si a combate efectele unor astfel de catastrofe.
Avand in vedere faptul ca multe dintre aceste provocari sunt interconectate, cooperarea intr-un cadru ``macroregional`` are drept obiectiv realizarea unei coordonari mai eficiente. Aceasta abordare nu implica noi legi sau institutii, ci mai degraba consolideaza legaturile intre diferite politici si intre o gama larga de parti interesate. Obiectivul sau este de a sluji interesul regiunii in ansamblu, luand in considerare, in acelasi timp, diversitatea acesteia.

Desi strategia nu va oferi o finantare UE suplimentara, regiunea beneficiaza deja de o finantare considerabila prin intermediul unei serii de programe ale UE. Obiectivul este de a fructifica intr-o mai mare masura sprijinul disponibil - nu mai putin de 100 de miliarde EUR au fost alocate in cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul de coeziune, Fondul social european) intre 2007 si 2013 - si de a arata modul in care cooperarea macroregionala poate contribui la rezolvarea problemelor locale.
Strategia contine un plan de actiune detaliat bazat pe patru piloni:
- Conectarea regiunii Dunarii (de exemplu, imbunatatirea mobilitatii, incurajarea energiei durabile si promovarea culturii si a turismului)
- Protectia mediului in regiunea Dunarii (de exemplu, refacerea calitatii apei, gestionarea riscurilor de mediu si conservarea biodiversitatii)
- Asigurarea prosperitatii regiunii Dunarii (de exemplu, dezvoltarea capacitatii de cercetare, a educatiei si a tehnologiilor informatiei, sprijinirea competitivitatii intreprinderilor si investitii in competentele populatiei)
- Consolidarea regiunii Dunarii (de exemplu, ameliorarea capacitatii institutionale si imbunatatirea cooperarii in vederea combaterii crimei organizate)
Strategia are o durata nedeterminata, insa include cateva obiective limitate in timp, pentru a mobiliza eforturile, printre care se numara:
- cresterea cu 20% a transportului de marfa pe Dunare pana in 2020;
- reducerea pana in 2020 a nutrientilor pentru a readuce ecosistemele din Marea Neagra la nivelurile din 1960;
- garantarea accesului la internet in banda larga de mare viteza pentru toti cetatenii UE din regiune pana in 2013;
- asigurarea unei populatii viabile de sturioni de Dunare pana in 2020.
In vederea indeplinirii acestor obiective, strategia enumera o serie de actiuni care vor aduce, de asemenea, o contributie importanta la realizarea obiectivelor mai ample ale Strategiei 2020 pentru o crestere durabila si inteligenta. Exemplele includ: modernizarea flotei de nave fluviale; constructia a doua poduri peste fluviu intre Romania si Bulgaria; promovarea regiunii Dunarii ca destinatie turistica; construirea de statii de tratare a apelor reziduale daca este necesar; infiintarea de centre comune de cercetare si imbunatatirea conditiilor de trai ale comunitatilor rome.

Context:
Tarile participante sunt cele care fac in prezent obiectul Procesului de Cooperare Dunareana (dintre care opt sunt state membre ale UE): Germania (in special Baden-WA�rttemberg si Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Romania, Croatia, Serbia, Bosnia si Hertegovina, Muntenegru, Moldova si Ucraina.
Comisia propune strategia la solicitarea Consiliului European. Statele membre au solicitat facilitarea de catre Comisia Europeana a crearii strategiei si a punerii sale in aplicare.
Propunerea de astazi este rezultatul unei consultari publice si a unei serii de dezbateri in cadrul unor conferinte cu partile interesate, la care au participat state membre, autoritati regionale si locale si alte parti interesate. Este probabil ca strategia sa fie aprobata de statele membre in cursul presedintiei ungare in prima jumatate a anului 2011.