Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » Discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, la forumul „Revizuirea Constitutiei Romaniei”

Discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, la forumul „Revizuirea Constitutiei Romaniei”

  Publicat: 06 Jul 2011       8816 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ministerul Justitiei s-a pronuntat tehnic asupra proiectului de revizuire a Constitutiei in cadrul dezbaterilor din Guvern.

Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Realizare tehnica care prezinta noutate pe plan national,
Politica Agricola Comuna (PAC) – common agricultural policy
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Activitati infractionale ale unor grupuri, constituite pe principii conspirative, in scopul obtinerii unor improtante venituri ilicite (Gh. Nistoreanu, C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996, pag. 228).
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Asistenta financiara nerambursabila primita de Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene,
Ceea ce este ingaduit de lege,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Informatii, date sau documente care nu constituie secret de stat, dar nu sunt destinate publicitatii si nu pot fi divulgate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.

"Avand in vedere incarcatura politica inerenta a dezbaterilor legate de revizuirea Constitutiei, ulterior aprobarii proiectului in Guvern, Ministerul Justitiei a optat pentru o atitudine rezervata, plecand de la dezideratul neutralitatii sale politice in actuala conjunctura.

Am adoptat insa, recent, o pozitie publica fata de asa-zisa comunicare a CSM catre Curtea Constitutionala, pentru ca a echivalat cu un pas al conducerii CSM in directia arenei politice. Intentia noastra a fost sa oferim conducerii CSM ocazia sa faca acest pas inapoi, pentru a reintra intr-o exprimare institutionala in limita scopului si atributiilor CSM.

Dezbaterea proiectului de Constitutie reclama un plus de abordare tehnica, pe langa exprimarile politice. Fata de multitudinea opiniilor tehnice exprimate in ultima perioada, nu intotdeauna riguroase, este de datoria noastra sa facem cuvenitele precizari, de asemenea tehnice, in legatura cu unele aspecte ale proiectului de revizuire.

Unul dintre acestea, foarte important, il constituie eliminarea prezumtiei de liceitate a dobandirii averilor. Plecand de la aceasta propunere, s-a discutat destul de mult, in ultima perioada, despre confiscarea extinsa.

Legile trebuie sa plece de la realitati si sa se adreseze acestora. Legile trebuie sa aiba un fundament moral, fara de care sunt doar simple texte, constructii mai mult sau mai putin rationale, dar in niciun caz legi.

Iata de ce discutia despre prezumtia de liceitate a dobandirii averilor si confiscarea extinsa trebuie facuta plecand de la realitati, fixand scopuri morale si asigurand standarde de tehnica juridica.

O realitate este faptul ca fosta mare proprietate economica a statului socialist, practic cvasitotalitatea activelor si patrimoniilor economice, a trecut in maini private in ultimii 21 de ani. Acest proces, mijlocit prin lege de agentii de stat, precum Fondul Proprietatii de Stat, Fondurile Proprietatii Private, AVAS sau altele asemenea, a nascut multiple controverse si a generat uneori coruptie. O legislatie fluctuanta si plina de imperfectiuni a insotit privatizarea. De multe ori, aceste lacune au pus antreprenorii in situatia de a-si asuma riscuri. Unii au facut-o cu buna credinta, prinsi intre dorinta de ``a intreprinde`` si imperfectiunile legislative sau practicile birocratice agresive, altii au facut-o cu rea credinta, profitand de haosul legislativ sau coruptia administrativa. Rezultatul a fost de multe ori acelasi, privatizari controversate, averi acumulate discutabil. Radacinile coruptiei pe care Romania o combate prin politici ferme de cativa ani, se afla in acest vast proces al privatizarii desfasurat in anii 1990. Problema a fost acutizata de faptul ca privatizarea economica s-a extins necontrolat intr-un fel de privatizare a fenomenului politic, ceea ce explica intr-o masura lipsa de vigoare si de inovatie a suprastructurii politice prezente, indiferent de culoare politica .

Din pacate, prima generatie de capitalisti si magnati ``100% made in Romania`` s-a dovedit pe cat de iscusita in acapararea de active prin mijloace politice, pe atat de insuficient pregatita pentru administrarea lor in conditii de concurenta si responsabilitate sociala corporatista, dar aceasta este o alta problema.

Problema pe care o avem din punct de vedere moral este ca multe din marile patrimonii individuale s-au format prin mijloace ilicite penale, se mentin prin mijloace ilicite penale si perpetueaza ilicitul penal.

Putem sa acceptam riscul ca Romania de maine sa fie construita si influentata intr-o masura si de catre cei care detin astfel de patrimonii construite ilegal?

Dintr-o alta perspectiva, in plan european, s-au structurat programe si norme juridice pentru consolidarea unui spatiu de Justitie, Securitate si Libertate, eliberat pe cat posibil de coruptie si crima organizata. Programul Stockholm si Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea.

Iata deci, in sinteza, problema: o realitate patrimoniala individuala adesea in contradictie cu fundamentele si scopurile morale si institutionale ale unei societati europene moderne.

Trecand succint la problema de tehnica legislativa, trebuie in primul rand spus ca proprietatea dobandita licit trebuie sa se bucure de garantii, dar cea dobandita illicit trebuie recuperata de Guvern.

Garantia faptului ca intre cele doua categorii se distinge cu rigurozitate nu poate fi decat una singura: o Justitie performanta, bazata pe magistrati bine pregatiti profesional, care sa aiba la dispozitie logistica necesara. Deci, este absolut necesar ca Guvernul sa ofere conditii logistice, iar CSM si Ministerul Public sa asigure o pregatire profesionala adecvata, pentru a oferi impreuna cetatenilor garantia ca cei atinsi de politica penala a recuperarii produsului infractiunilor sunt chiar infractorii, nu cetateni bogati, dar nevinovati. Pagubele colaterale in aceasta materie inseamna nedreptati comparabile cu cele produse de raptul comunist, de aceea trebuie sa pregatim bine Justitia pentru aceste instrumente .

Prezumarea caracterului licit al averii nu mai poate functiona ca o garantie absoluta. Este ceea ce ne indica Decizia cadru europeana. Este momentul sa precizam faptul ca Decizia cadru este implementata in legislatia noastra, cu exceptia art.3, care reglementeaza confiscarea extinsa.

Toate statisticile oficiale si rapoartele de evaluare indica doua concluzii:
- Romania si-a construit un cadru solid si modern pentru combaterea coruptiei si confiscarea produsului infractiunii;
- In ciuda acestui cadru, recuperarea sumelor si bunurilor rezultate sau achizitionate in urma comiterii de infractiuni se situeaza inca la un nivel foarte redus.

Aceasta a doua concluzie ne sugereaza doua directii de actiune:
- extinderea cadrului normativ prin implementarea art.3 din Decizia cadru, respectiv confiscarea extinsa;
- mai buna pregatire profesionala, in special a procurorilor, in utilizarea mijloacelor juridice aflate la dispozitie pentru confiscarea produsului infractiunii, inclusiv actiunea pauliana (revocatorie), actiunea oblica si actiunea in declararea simulatiei prevazute de Codul Civil (art. 974, 975, 1175), precum si de Noul Cod Civil.

Recuperarea banilor proveniti din comiterea unor infractiuni si aducerea lor la bugetul de stat este si o problema de echitate. Statul investeste anual in structurile de politie, parchet si servicii de informatii sume importante. Acesti bani trebuie sa se intoarca la stat pentru ca ei sunt platiti de cetatenii cinstiti tocmai pentru ca infractorii sa fie trasi la raspundere, pedepsiti, iar banii lor confiscati. Subliniez, inca o data, aceste averi trebuie recuperate de la infractori, nu de la cetatenii onesti, dar bogati.

Este extrem de important sa nu depasim o granita aici, sa nu uitam ca proprietatea privata este baza unei organizari liberale a societatii, iar prosperitatea sursa dezvoltarii civilizatiei.

Revenind la aspectele tehnice, pana la implementarea confiscarii extinse, trebuie sa optimizam folosirea tehnicilor pe care le avem la indemana.

Chiar si in cauzele penale ``comune``, cadrul legal ofera posibilitatea instituirii masurilor asiguratorii, iar instanta este cea care decide daca se aplica sau nu masura confiscarii. Din pacate, instituirea masurilor asiguratorii nu este o practica, iar acest lucru trebuie remediat. Nu este normal ca in dosare cu prejudicii de sute de milioane sa nu incerci macar sa recuperezi acel prejudiciu, sa nu iei masurile asiguratorii si sa nu soliciti confiscarea bunurilor.

Prin constituirea si operationalizarea noului compartiment in cadrul Ministerului Justitiei, desemnat ca Oficiu National de Recuperare a Creantelor, dorim sa dam semnalul unei schimbari fundamentale de abordare a luptei impotriva criminalitatii organizate si coruptiei prin acordarea unei atentii deosebite procesului de confiscare si recuperare a produsului infractiunilor.

Totodata, Ministerul Justitiei vizeaza replicarea in plan intern a abordarii Comisiei Europene si cuprinse in recentul lansat pachet anticoruptie. Acest pachet face parte dintr-o abordare strategica mai larga a Comisiei, care vizeaza protejarea economiei ``curate`` a Uniunii Europene. Aceasta abordare strategica mai cuprinde Strategia Antifrauda a Comisiei si un pachet legislativ privind recuperarea creantelor.

Noua Strategie Nationala Anticoruptie - in prezent subiect al unei ample consultari publice coordonate de MJ - va include ca obiective specifice protectia intereselor financiare ale UE si recuperarea creantelor din infractiuni .

Dupa cum spuneam mai sus, cadrul legal actual in materia masurilor asiguratorii si confiscarii este amplu, pe langa reglementarile din Codul Penal si Codul de Procedura Penala privind masurile asiguratorii si masura confiscarii speciale, ori din alte legi speciale[1], exista texte in Codul Civil care permit recuperarea patrimoniilor.

Este stiut ca un debitor impovarat de datorii, aflat sub iminenta urmaririi de catre creditori a bunurilor sale mobile si imobile, poate fi tentat sa sustraga de la o posibila executare silita, o serie de elemente active ale patrimoniului,
instrainandu-le sub diverse forme: donatii, vanzari simulate sau chiar reale, dar in dauna creditorilor care isi vad diminuate sansele de realizare a creantelor.

Codul Civil actual ofera instrumente pentru astfel de situatii:
- art.975 - actiunea pauliana (revocatorie) - actiunea pusa la indemana creditorului pentru a obtine revocarea (desfiintarea) pe cale judecatoreasca a actelor juridice incheiate de debitor in frauda intereselor sale, masura atat reparatorie, cat si represiva;
- art.974 - actiunea oblica - alta masura de conservare a patrimoniului debitorului si de prevenire a unei eventuale insolvabilitati a acestuia, creditorul putand exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite;
- art.1175 - actiunea in simulatie - actiunea prin care se urmareste a se demonstra caracterul simulat al unei operatiuni care consta in incheierea concomitenta a unui act aparent care nu exprima vointa reala a partilor si a unuia secret, in care se exprima vointa lor reala, spre a face sa se aplice singurul contract ce corespunde vointei reale a partilor - contractul secret .

Aceste actiuni primesc o reglementare detaliata in noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr.287/2009, consacrand in mod expres solutiile de principiu, admise de doctrina si jurisprudenta actuale (de ex., dovada simulatiei prin orice mijloc de proba; in cadrul actiunii oblice, cerinta expresa, in sensul in care creanta creditorului trebuie sa aiba caracter cert si exigibil;in cadrul efectelor admiterii actiunii pauliene - actul atacat va fi declarat inopozabil atat fata de creditorul care a introdus actiunea, cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza.

In concluzie, suntem constienti ca discutiile privind prezumtia de liceitate a dobandirii averilor si confiscarea extinsa vor suscita dezbateri intense si probabil prelungi in Parlament.

Este inca un motiv in plus ca sa pledam pentru optimizarea mijloacelor juridice din legea penala si legea civila, consacrate recuperarii prejudiciilor in sens larg.

Catalin Predoiu,
Ministrul Justitiei


Informatii de background


Articolul 3 - Decizia - cadru 2005/ 212/ JAI

Atributii de confiscare sporite

(1) Fiecare stat membru ia cel putin masurile necesare care sa-i permita, in conditiile prevazute la alineatul (2), sa confiste in totalitate sau in parte bunurile detinute de o persoana condamnata pentru o infractiune

(a) comisa in cadrul unei organizatii criminale, astfel cum este definita in Planul de actiune 98/733/JAI din 21 decembrie 1998 privind incriminarea participarii la o organizatie criminala din statele membre ale Uniunii Europene [5], in cazul in care infractiunea este prevazuta de:

- Decizia-cadru 2000/383/JAI a Consiliului din 29 mai 2000 privind consolidarea, prin sanctiuni penale si de alta natura, a protectiei impotriva falsificarii, cu ocazia introducerii monedei euro,

- Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spalarea banilor, identificarea, urmarirea, inghetarea, sechestrarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunii,

- Decizia-cadru 2002/629/JAI a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane;

- Decizia-cadru 2002/946/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrarii, tranzitului si sederii neautorizate;

- Decizia-cadru 2004/68/JAI a Consiliului din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatarii sexuale a copiilor si a pornografiei infantile;

- Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozitiilor minime privind elementele constitutive ale infractiunilor si sanctiunile aplicabile in domeniul traficului ilicit de droguri;

(b) care este prevazuta de Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului , cu conditia ca infractiunea vizata de deciziile-cadru mentionate anterior,

- in cazul in care nu priveste spalarea de bani, sa se pedepseasca cu o pedeapsa privativa de libertate maxima cu o durata de cel putin 5 pana la 10 ani;

- in cazul in care priveste spalarea de bani, sa se pedepseasca cu o pedeapsa privativa de libertate maxima cu o durata de cel putin 4 ani; si ca infractiunea sa fie de natura sa genereze castiguri financiare.

(2) Fiecare stat membru ia masurile necesare pentru a-i permite acestuia ca, in temeiul prezentului articol, sa confiste cel putin:

(a) in cazul in care o instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte specifice, ca bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale desfasurate de persoana condamnata in cursul unei perioade anterioare condamnarii pentru infractiunea prevazuta la alineatul (1) care este considerata rezonabila de catre instanta, avand in vedere imprejurarile cauzei, sau, alternativ;

(b) in cazul in care o instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte specifice, ca bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale similare desfasurate de persoana condamnata in cursul unei perioade anterioare condamnarii pentru infractiunea prevazuta la alineatul (1) care este considerata rezonabila de catre instanta, avand in vedere imprejurarile cauzei, sau, alternativ;

(c) in cazul in care se stabileste ca valoarea bunurilor este disproportionata in raport cu veniturile legale ale persoanei condamnate si o instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte specifice, ca bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale desfasurate de persoana condamnata.

(3) de asemenea, fiecare stat membru poate avea in vedere luarea masurilor necesare pentru a-i permite acestuia sa confiste, in tot sau in parte, in conformitate cu conditiile prevazute la alineatele (1) si (2), bunurile obtinute de asociatii persoanei respective si a bunurilor transferate unei persoane juridice asupra careia persoana respectiva exercita, fie actionand de una singura, fie in colaborare cu asociatii sai, o influenta determinanta. Aceste dispozitii sunt valabile si in cazul in care persoana respectiva primeste o parte importanta din veniturile persoanei juridice.

(4) Statele membre pot recurge si la alte proceduri decat cele penale pentru a-l deposeda pe autor de respectivele bunuri .



Citeşte mai multe despre:    Revizuirea Constitutiei



Comentează: Discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, la forumul „Revizuirea Constitutiei Romaniei”
Alte titluri

Locuri de munca vacante in Spatiul Economic European. August 2019
18 Aug 2019 | 28

PROIECT privind regulile fiscale si contabile de inregistrare a bacsisului
18 Aug 2019 | 70

Biletele de calatorie gratuita pentru persoanele cu handicap vor putea fi ridicate si distribuite acestora si de organizatiile neguvernamentale care le protejeaza si promoveaza drepturile
18 Aug 2019 | 34

PROIECT privind stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul II al anului 2019
18 Aug 2019 | 38

Cazuistica Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in materia infractiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantila
18 Aug 2019 | 23

Proiectele de acte normative aprobate sau de care Guvernul a luat act in sedinta din 31 iulie 2019
31 Jul 2019 | 146



Articole Juridice

Administratorul unui site internet echipat cu butonul „imi place” al Facebook poate fi operator, impreuna cu Facebook, in privinta colectarii si a transmiterii catre Facebook a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului sau
Sursa: EuroAvocatura.ro

Operatorul de transport aerian care a efectuat primul zbor este obligat sa acorde compensatii pasagerilor care au suferit o intarziere prelungita
Sursa: EuroAvocatura.ro

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro

Descentralizarea in Noul Cod Administrativ. Principiu si componenta esentiale in desfasurarea activitatilor administrative (III)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Depasirea termenului contractual de predare a bunului imobil. Actiune in raspundere civila contractuala
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 5143 din 29 noiembrie 2018