Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » Judecator Adrian Neacsu: Confiscarea extinsa a averilor ilicite. De ce abia acum?

Judecator Adrian Neacsu: Confiscarea extinsa a averilor ilicite. De ce abia acum?

  Publicat: 07 Jul 2011       3152 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Dezbaterile publice in jurul problemei revizuirii Constitutiei si in special a prezumtiei de liceitate prevazuta de Constitutia in vigoare seamana cu vacarmul unui stadion pe care are loc un derby. Sustineri agresive, scandari la limita obscenitatii, refrene la adresa persoanei celui ce sustine altceva, intoleranta si vocabular licentios.

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Acea parte de capital social detinuta de stat sau de alta entitate implicata in procesul de privatizare la o societate comerciala neprivatizata, in tot sau in parte, care nu este afectata de alte drepturi izvorând din contractele de privatizare incheiate deja in baza legilor de privatizare;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Exista control comun atunci cand doua sau mai multe intreprinderi sau persoane au posibilitatea de a exercita o influenta determinanta asupra unei alte intreprinderi.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865

E o infruntare de galerii, in care argumentele tehnice si bibliografia juridica sunt ignorate.

Desi e greu sa-ti pastrezi calmul si atitudinea neutra in multimea de tifosi fanatici scapata in media pentru a-si scanda sustinerile care nu mai au loc pe stadion, atat Consiliul Superior al Magistraturii, cat si Curtea Constitutionala au incercat sa induca o abordare rece care in mod normal trebuia sa potoleasca galeriile prea infierbantate. Ambele institutii amintite au afirmat explicit ca nu exista nici o interdictie in Constitutie - si nici nu a existat vreodata - cu privire la reglementarea in Romania a asa-zisei confiscari extinse, adica a averii sau partii de avere nejustificata dobandita prin savarsirea unor infractiuni grave. Constitutia Romaniei nu protejeaza averile ilicite. In Romania poate fi derulata orice politica penala apta sa alinieze sistemul nostru juridic la standardul european in ce priveste confiscarea averilor dobandite illicit, iar pentru asta nu e nevoie de anularea nici unei garantii constitutionale a dreptului de proprietate . Nu trebuie distrusa nici o valoare constitutionala pentru a remodela institutia juridica a confiscarii astfel incat sa corespunda intereselor de autoprotejare a societatii romanesti impotriva acumularilor nelegale de capital .

De altfel, chiar astazi Guvernul Romaniei a adoptat textul unui proiect de lege scris de Ministerul Justitiei care-si propune reglementarea acestei confiscari extinse si implementarea in legislatia noastra a mult prea invocatei Decizii-cadru din 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea. Solutia pare curajoasa iar promtitudinea Ministerului Justitiei de salutat.

Cred ca ramane insa o intrebare la care trebuie sa raspunda autoritatea investita cu initiativa legislativa si cu derularea politicilor publice in Romania: de ce abia acum? De ce a fost nevoie de un intreg scandal public, de atacuri la credibilitatea unor institutii constitutionale cum este CSM pentru a se propune o solutie care tot timpul trebuia sa ramana una tehnica?

Si o intrebare suplimentara: cine a impiedicat promovarea aceleiasi solutii privind reglementarea confiscarii extinse odata cu adoptarea in 2009, prin asumarea raspunderii guvernamentale in fata Parlamentului, a noului cod penal al Romaniei, cel a carui modificare tardiva se propune astazi?

In loc de raspunsuri voi oferi doar cateva fapte, in derularea lor cronologica.

1. In 25 februarie 2005 Consiliul Europei adopta Decizia-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea. Toate statele membre ale Uniunii Europene trebuiau sa ia masuri pentru implementarea noilor prevederi in legislatia proprie pana la 15 martie 2007. Decizia-cadru prevedea ca in cazul condamnat pentru anumite infractiuni grave si foarte grave, nu se confisca doar bunurile ce au facut obiectul infractiunii, ci si bunurile dobandite din activitati similare pentru care nu se pronunta condamnarea, daca sunt fapte specifice prin care instanta este convinsa de iliceitatea obtinerii acestora. Pentru cine detine o minima curiozitate asupra surselor, forma oficiala a deciziei-cadru poate fi consultata aici.

2. La 1 ianuarie 2007 Romania adera la Uniunea Europeana.

3. La 8 octombrie 2008 se publica in Monitorul Oficial al Romaniei Hotararea de Guvern nr. 1183/2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale codului penal. Elaborarea noului cod penal al Romaniei intra in linie dreapta. Tezele prealabile aprobate de Guvernul Romaniei prevedeau in mod explicit obligatiacomisiei de elaborare a proiectului de a asigura implementarea in cadrul acestuia a Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 (vezi sectiunea a VI-a din anexa la HG 1183/2008).

4. Dupa un proces laborios, in sedinta din 25 februarie 2009, Guvernul Romaniei adopta, fara modificari, proiectul codului penal asa cum a fost elaborat de Ministerul Justitiei. Forma finala a proiectului asa cum a fost transmis de la ministerul justitiei inca se regaseste pe site-ul acestuia din urma, aceasta in caz ca memoria institutionala va trebui suplinita de cea, cu siguranta mai onesta, a internetului. Proiectul finalizat de Ministerul Justitiei si adoptat formal de Guvernul Romaniei continea reglementarea explicita a institutiei confiscarii extinse, cu siguranta ca urmare a implementarii Deciziei-cadru 2005/212/JAI. Redau integral art. 113:

``Art. 113. Confiscarea extinsa
(1) In cazul in care persoana este condamnata pentru comiterea unei infractiuni pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 5 ani si care este susceptibila sa ii procure un folos material, instanta poate dispune si confiscarea altor bunuri decat cele mentionate la art.112 daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada de cinci ani inainte si, daca este cazul, dupamomentul savarsirii infractiunii pana la data punerii in miscare a actiunii penale, depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit;
b) instanta are convingerea ca bunurile respective provin din activitati de natura celor care au atras condamnarea.
(2) Pentru aplicarea dispozitiilor alin. (1) se va tine seama si de valoarea bunurilor transferate de catre persoana condamnata sau de un tert unei persoane juridice asupra careia persoana condamnata detine controlul .
(3) Confiscarea nu poate depasi valoarea bunurilor dobandite in perioada mentionata aratata la alin. (1) care excede nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.``

5. La data de 12 iunie 2009 este inregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputatilor proiectul de lege privind noul cod penal al Guvernului Romaniei. La 22 iunie 2009 Guvernul isi asuma raspunderea in fata Parlamentului pe acest proiect de lege. Forma proiectului de cod penal inaintata de Guvern Parlamentului nu mai contine insa reglementarea Confiscarii extinse. Continutul prevazut la fostul articol 113 este eliminat integral. Proiectul codului penal este adoptat la data de 26 iunie 2009, prin nedepunerea motiunii de cenzura, devenind Legea nr. 286/2009 privind codul penal.

6. In data de 15 iunie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii trimite Curtii Constitutionale sesizata cu verificarea constitutionalitatii propunerii de revizuire a Constitutiei un punct de vedere tehnic, in care, printre altele, se sustinea ca institutia confiscarii extinse poate fi reglementata prin intermediul modificarii legii, Constitutia neoprind acest lucru. Curtea Constitutionala confirma acest argument juridic.

7. La data de 5 iulie 2011, Ministerul Justitiei publica un proiect de Lege pentru modificarea si completarea Codului penal si a legii nr. 286/2009 privind codul penal. Proiectul este adoptat astazi, 6 iulie 2011, de Guvernul Romaniei. Proiectul reia integral forma initiala a articolului 113 intitulat Confiscarea extinsa scos, nu se stie cum, pe drumul dintre Guvern si Parlament in procedura de adoptare a noului cod penal din 2009. Promtitudinea profesionala a MJ este asfel usor de explicat fiind vorba de utilizarea nu unei operatiuni de elaborare legislativa ci a unei operatiuni banale de dexteritate tip copy/paste.

Acestea sunt faptele. Ramane ca cititorii care nu prefera confortul abordarii micobistice a problemei sa gaseasca raspunsul la intrebarea de ce a fost nevoie de atata timp si de atata energie distructiva eliberata in societatea romaneasca pentru a se promova o solutie tehnica care trebuia sa existente inca din 2009?

Suplimentar cred ca se poate naste si intrebarea cine s-a opus si se opune de fapt reglementarii confiscarii extinse in codul penal?

Final de repriza.


Jud. Adrian Neacsu



Citeşte mai multe despre:    Codul penal    Confiscarea extinsa    Adrian Neacsu



Comentează: Judecator Adrian Neacsu: Confiscarea extinsa a averilor ilicite. De ce abia acum?
Alte titluri

Proiectele de acte normative aprobate sau de care Guvernul a luat act in sedinta din 27 august 2019
01 Sep 2019 | 113

CCR: Legea pentru modificarea si completarea Codului Penal si a Legii 78/2000 sunt neconstitutionale
29 Jul 2019 | 92

Obiectii de neconstitutionalitate luate in dezbatere in data de 4 iulie 2019
05 Jul 2019 | 143

ICCJ: art. 43 C. Pen: toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata. Neaplicabil cand una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei.
14 Jun 2019 | 137

CCR a amanat pronuntarea cu privire la: Strategia 2040, Legea pentru modificarea si completarea Codului Penal precum si a legii 78/2010, Legea pentru modificarea Codului de procedura penala precum si pentru modificarea legii privind organizarea judiciara.
28 May 2019 | 134

ICCJ: termenul de supraveghere se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care se dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante
11 May 2019 | 218



Articole Juridice

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consimtamantul inculpatului la prestarea unei munci in folosul comunitatii inainte de stabilirea vinovatiei – intre protectia impotriva muncii fortate si antepronuntarea judecatorului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei