Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat ref. masura de siguranta a confiscarii speciale in cazul infractiunilor prevazute de Codul Vamal

RIL promovat ref. masura de siguranta a confiscarii speciale in cazul infractiunilor prevazute de Codul Vamal

  Publicat: 19 Jul 2011       3301 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Examenul jurisprudentei actuale evidentiaza doua orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel:

Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In sensul Codului vamal sunt considerate marfuri romanesti:
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este format din relatiile sociale care sunt vatamate sau puse in pericolprin actul de conduita (actiunea-inactiunea) al faptuitorului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este format din relatiile sociale care sunt vatamate sau puse in pericolprin actul de conduita (actiunea-inactiunea) al faptuitorului.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul international.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
In sensul Codului vamal sunt considerate marfuri romanesti:
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este format din relatiile sociale care sunt vatamate sau puse in pericolprin actul de conduita (actiunea-inactiunea) al faptuitorului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul international.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Unitate a autoritatii vamale in care pot fi indeplinite, in totalitate sau in parte, formalitatile prevazute in reglementarile vamale
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Unitate a autoritatii vamale in care pot fi indeplinite, in totalitate sau in parte, formalitatile prevazute in reglementarile vamale
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Costica Bulai s-a nascut la data de 26 octombrie 1926 in comuna Liesti (judetul Galati).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

1. Intr-o prima orientare, majoritara, instantele au dispus atat confiscarea speciala a bunurilor sau marfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al Romaniei, cat si obligarea inculpatilor la plata sumelor reprezentand datoria vamala.

Dispunand obligarea inculpatilor la plata sumelor solicitate cu titlu de datorie vamala de catre Directiile Generale Vamale, instantele au retinut ca in cauzele deduse judecatii sunt indeplinite conditiile prevazute de art.998-999 din Codul civil pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatilor, respectiv fapta ilicita, prejudiciu, legatura de cauzalitate si vinovatia.

De asemenea, s-au invocat dispozitiile art.224 alin.1 lit.a si alin.2 din Codul vamal, privind nasterea datoriei vamale la import si prin introducerea ilegala pe teritoriul vamal al Romaniei a marfurilor supuse drepturilor de import.

Totodata, instantele au dispus confiscarea speciala a bunurilor sau marfurilor (in genere, tigari) care au constituit obiectul material al infractiunii de contrabanda, stabilind insa ca temeiul in drept al masurii de siguranta il constituie dispozitiile art.118 lit.b, respectiv lit.e din Codul penal.

2. Pentru aceeasi ipoteza, intr-o alta orientare, in conditiile in care instantele au dispus obligarea inculpatilor la plata sumelor reprezentand datoria vamala ce a luat nastere la introducerea ilegala a bunurilor sau marfurilor pe teritoriul vamal al Romaniei, nu s-a luat si masura de siguranta a confiscarii speciale cu privire la aceste bunuri sau marfuri .

Instantele au retinut ca bunurile sau marfurile care au constituit obiectul material al infractiunii de contrabanda au fost ridicate de lucratorii de politie.

Apreciez ca solutia care se impune este cea reflectata de prima orientare jurisprudentiala, respectiv luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale a bunurilor sau marfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al Romaniei, insa in temeiul art.118 lit.a din Codul penal, concomitent cu obligarea inculpatilor la plata sumelor reprezentand datoria vamala.

Premisele legale ale practicii neunitare ce fac obiectul prezentului recurs in interesul legii sunt urmatoarele :

In evolutia legislatiei vamale, eludarea aplicarii reglementarilor vamale s-a consacrat ca fiind scopul tuturor faptelor de introducere in sau scoaterea din tara a bunurilor sau marfurilor prin alte locuri decat cele stabilite pentru control vamal, respectiv prin locurile stabilite pentru control vamal, prin sustragere de la controlul vamal.

In dreptul intern, din continutul normei de incriminare, respectiv art.270 alin.1 si 2 lit.a din Codul vamal al Romaniei adoptat prin Legea nr.86/2006 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.350 din 19 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare), rezulta ca in cazul infractiunii de contrabanda urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru regimul vamal si producerea unei pagube bugetului public prin neplata taxelor vamale.

Legatura de cauzalitate dintre urmarea imediata si oricare din actiunile ce constituie elementul material al infractiunii de contrabanda rezulta din insasi materialitatea faptelor - ex re.

Prin urmare, subzista problematica incidentei obiective a dispozitiilor legale referitoare la masura de siguranta a confiscarii speciale a bunurilor sau marfurilor care au facut obiectul infractiunii de contrabanda, concomitent cu recuperarea prejudiciului cauzat bugetului public prin neplata taxelor vamale.

In ceea ce priveste prima componenta de referinta, urmeaza a se retine ca bunurile sau marfurile ce constituie obiectul infractiunii de contrabanda datorita particularitatii unei noi pozitii de fapt dobandite, genereaza starea de pericol social ce justifica confiscarea speciala.

Desi legea vamala, nu contine prevederi exprese referitoare la confiscarea bunurilor sau marfurilor provenite din contrabanda, dispozitiile din partea generala a Codului penal se aplica si faptelor sanctionate penal prin legi speciale, afara de cazul cand legea dispune altfel, potrivit art.362 din acelasi cod.

De altfel, potrivit art.278 din Codul vamal, dispozitiile sectiunii privind infractiunile se completeaza cu prevederile Codului penal, precum si cu dispozitiile penale cuprinse in alte legi speciale.

Sub acest aspect, bunurile sau marfurile care au constituit obiectul material al infractiunii de contrabanda vor fi supuse confiscarii speciale in temeiul art.118 lit.a din Codul penal. Doctrina este unanima in acest sens, opinandu-se ca bunurile sau marfurile introduse ilegal in tara, desi au preexistat faptei penale, sunt asimilate celor produse prin infractiune, deoarece au capatat o astfel de stare[1].

Cat priveste dispozitia art.277 din Codul vamal, in sensul ca in cazul ``cand marfurile sau alte bunuri nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in lei``, apreciem ca nu poate fi interpretata in varianta excluderii masurii de siguranta a confiscarii speciale, subzistand doar ipoteza instituirii unei obligatii la plata unui echivalent banesc a bunurilor sau marfurilor supuse confiscarii care nu se gasesc, de regula valoarea taxelor vamale fiind mult mai mica decat echivalentul valoric al acestora.

Intr-o interpretare exhaustiva, obligarea la plata echivalentului in lei a bunurilor sau marfurilor supuse confiscarii care nu se gasesc are aceeasi natura juridica, de masura de siguranta, ca si confiscarea speciala a bunurilor sau marfurilor, careia i se substituie. De altfel, norma analizata este in concordanta cu dispozitiile art.118 alin.4 din Codul penal, ce instituie regula confiscarii, in locul bunurilor supuse confiscarii care nu se gasesc, de bani si bunuri pana la concurenta valorii acestora. In schimb, obligarea la plata taxelor vamale aferente bunurilor sau marfurilor provenite din contrabanda, daca acestea nu se gasesc, are natura juridica a unei obligatii fiscale.

Referitor la paguba cauzata prin savarsirea infractiunii de contrabanda, jurisprudenta si doctrina in materie opereaza cu un cadru juridic definit de norme de drept vamal intern si comunitar, aplicabil regimului vamal in Uniunea Europeana.

Astfel, art.4 din Codul vamal al Romaniei defineste notiunea de datorie vamala ca reprezentand obligatia unei persoane de a plati cuantumul drepturilor de import sau de export, in conditiile in care in compunerea drepturilor de import intra si taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de platit la importul de marfuri .

Pe de alta parte, art.224 pct.1 lit.a din acelasi act normativ prevede ca datoria vamala la import ia nastere si prin introducerea ilegala pe teritoriul vamal al Romaniei a marfurilor supuse drepturilor de import. Corelativ reglementarii vamale privind obligatiile la introducerea in tara a bunurilor sau marfurilor supuse taxelor vamale, Codul vamal roman stipuleaza in cuprinsul art.234 alin.3, ca in cazul infractiunilor vamale, datoria vamala serveste la determinarea temeiului de pornire a urmaririi penale si a pedepselor penale.

Din economia dispozitiilor mentionate rezulta, fara echivoc, ca in cazul infractiunii de contrabanda, obligatia de plata a taxelor vamale, ca drept de creanta al statului, instituie repararea pagubei si se circumscrie cadrului legal privind obiectul, exercitarea si rezolvarea actiunii civile reglementat prin dispozitiile art.14 si art.346 din Codul de procedura penala.

Prin urmare, nu subzista o interpretare in sensul inadmisibilitatii actiunii civile exercitata de Directiile Regionale Vamale constituite parti civile in procesul penal, in considerarea contrabandei ca fiind exclusiv o infractiune de pericol, nefiind susceptibila sa produca un prejudiciu material, asa cum s-a retinut in practica judiciara.

Totodata, nu poate fi retinut nici rationamentul existent in jurisprudenta potrivit caruia in conditiile in care bunurile sau marfurile care au facut obiectul infractiunii de contrabanda au fost ridicate in vederea confiscarii, inculpatul nu poate fi obligat la plata taxelor vamale[2].

O astfel de concluzie rezulta din insusi specificul masurii de siguranta a confiscarii speciale, dispuse in temeiul art.118 lit.a din Codul penal, destinata sa inlature anumite stari de pericol, in conditiile in care neperceperea sumelor legale cuvenite statului pentru operatiunile de trecere a bunurilor sau marfurilor peste frontiera constituie prejudiciu la bugetul statului, taxele vamale fiind instituie in scopul realizarii veniturilor bugetare, dar si ca masuri protectioniste in plan economic[3].

Pe de alta parte, nu poate fi sustinuta nici solutia rezultata tot din practica judiciara in sensul ca datoria vamala s-a stins prin confiscarea bunurilor sau marfurilor introduse ilegal in tara, opinie consacrata de interpretarea art.233 primul paragraf lit.d din Regulamentul nr.2913/1992 al Consiliului de Instituire a Codului Vamal Comunitar, care prevede ca o datorie vamala se stinge: ``in cazul in care marfurile pentru care a luat nastere o datorie vamala in conformitate cu art.202 sunt puse sub sechestru la introducerea lor neregulata si confiscate simultan sau ulterior``.

Cu privirea la aceasta prevedere comunitara Curtea de Justitie a Uniunii Europene (jurisprudenta europeana functionand ca un precedent de facto[4]) prin hotararea din 2 aprilie 2009 in cauza C-459/2007 (Veli Elshani impotriva Hauptzollamt Linz, paragraful 38) a stabilit ca ``pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a marfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunitatii trebuie sa intervina inainte ca aceste marfuri sa treaca de primul birou vamal situat in interiorul acestui teritoriu``.

Raportat la sfera de incidenta a normei comunitare, se poate concluziona ca aceasta isi gaseste aplicarea ca mod de stingere a datoriei vamale doar in ipoteza faptica a sechestrarii marfurilor inainte de primul birou vamal situat in interiorul Uniunii Europene.

Acest aspect poate fi considerat ca fiind marcat sintetic de Codul Vamal al Romaniei prin continutul art.288 alin.4 privind asigurarea aplicarii Regulamentului Consiliului (CEE) nr.2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar, cu modificarile ulterioare, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene nr.302/1992.

De altfel, norma de drept intern, in continutul art.256 din Codul vamal roman, instituie stingerea datoriei vamale in cazul confiscarii, insa conditionat de producerea situatiei inainte de acordarea liberului de vama, in cazul marfurilor declarate pentru un regim vamal ce implica obligatia de plata a drepturilor.

In mod expres, in Codul vamal al Romaniei, institutia confiscarii este reglementata doar in cazul faptelor care constituie contraventii la reglementarile vamale, autoritatea vamala fiind obligata, potrivit art.280 alin.3, ca dupa verificarea incadrarii faptei in reglementarile vamale sa aplice amenda si sa dispuna, dupa caz, retinerea bunurilor, in vederea confiscarii. Insa, in cazul contraventiilor, confiscarea se dispune ca masura cu caracter administrativ, spre deosebire de confiscarea speciala, ca masura de siguranta, ce se poate lua numai daca s-a comis o fapta prevazuta de legea penala si numai de catre instanta de judecata prin hotararea pronuntata in cauza.

Avand in vedere cele expuse, urmeaza sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

PROCUROR GENERAL
Laura Codruta KA¶vesi


___________________



[1]Vintila Dongoroz, s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal roman, Editia a II-a, Partea generala, vol.II, Editura Academiei, 2003, p.302; Dan Hoffman, Monografie - Confiscarea speciala in dreptul penal, Teorie si practica judiciara, Editura Hamangiu, 2008, p.163; Gheorghe Diaconescu, Infractiuni in legi speciale si extrapenale, Editura All, Bucuresti, 1996, p.334; Costica Bulai si Bogdan N. Bulai, Manual de drept penal, Partea generala, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p.630;

[2] Inalta Curte de Casatie si Justitie, Buletinul Jurisprudentei, Culegere de decizii pe anul 2003, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.724, decizia nr.1644 din 1 aprilie 2003 a Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala;

[3] Gheorghe Diaconescu, Infractiuni in legi speciale si extrapenale, Editura All, Bucuresti, 1996, p.334 ;

[4] Michal Bobek, A«Despre aplicarea dreptului European (nu doar) in instantele noilor state membre: ``Nu faci dupa cum spun``?A» in Revista romana de drept comunitar nr.1/2010, Editura Wolters Kluwer Romania, p.36.



Citeşte mai multe despre:    RIL    Recurs in interesul legii    Codul Vamal    Vamesi    Confiscarea speciala    Raspunderea delictuala    Datorie vamala



Comentează: RIL promovat ref. masura de siguranta a confiscarii speciale in cazul infractiunilor prevazute de Codul Vamal
Alte titluri

A fost publicata Initiativa legislativa a cetatenilor privind modificarea numarului de parlamentari
19 Jul 2019 | 39

Modificari in Legea educatiei - au fost facute schimbari privind retragerea titlului de doctor
19 Jul 2019 | 37

MFP: Deficitul bugetar pe primul trimestru al anului 2019 este de 0,5% din PIB
19 Jul 2019 | 36

Legea administratiei publice locale a fost modificata
18 Jul 2019 | 54

A fost ratificat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobandirea, pe baza de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor
18 Jul 2019 | 46

A fost modificata legea privind sistemul unitar de pensii publice. Schimbari cu privire la stagiile de cotizare ale personalului din unitatile miniere.
18 Jul 2019 | 65



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Reglementarea administratiei publice, centrale si locale, in Noul Cod Administrativ (II)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei