Ce schimbari aduce Legea privind organizarea si functionarea sistemului de sanatate din Romania? Vezi textul proiectului!

Proiectul de lege este structurat pe XVII titluri care reglementeaza urmatoarele aspecte :

1. Titlul I - Sanatate publica al prezentului act normativ stabileste atributiile principalelor autoritati din sistemul de sanatate publica care constau in elaborarea , implementarea si realizarea obiectivelor Strategiei Nationale de Sanatate Publica. Obiectivele Strategiei Nationale de Sanatate Publica se realizeaza prin Programe Nationale de Sanatate coordonate de Ministerul Sanatatii, precum si prin proiecte si parteneriate, cu implicarea activa a institutiilor publice si private, organizatii guvernamentale, nationale si internationale, precum si organizatii neguvernamentale care actioneaza in domeniul sanatatii publice.

2. TITLUL II Programele Nationale de Sanatate.
Pentru programele nationale, care consuma peste 1/3 din bugetul de medicamente, se vor introduce ca regula contracte cost-volum si cost-volum-rezultat. In acest mod se va stabili (multi)anual prin negociere intre MS si companiile farmaceutice numarul total de pacienti ce va fi tratat cu suma disponibila; depasirea numarului de pacienti tratati va putea fi facuta cu suportarea costurilor de catre producatori, urmand ca acest numar suplimentar de pacienti tratati sa fie luat in calcul pentru negocierea urmatorului contract (adica va creste cota bugetara alocata companiilor care trateaza in plus fata de nr. de pacienti platit din fonduri publice). Acolo unde se preteaza, plata se va face doar in functie de atingerea anumitor parametri/rezultate agreati in contract (precum negativarea anumitor parametri, reducerea concetratiei virale etc.).

3. TITLUL III Asistenta medicala primara.

Asistenta primara la nivel comunitar va trebui de asemenea legiferata prin infiintarea de echipe de asistenta multidisciplinara la nivel local, din care sa faca parte pe langa personalul cabinetului de medicina primara si asistentul medical comunitar, asistentul social si orice alt personal de specialitate necesar. Activitatile de preventie precum si unele facilitati administrative si financiare pentru derularea in bune conditii a activitatii cabinetelor medicale de medicina primara urmeaza sa devina o responsbilitate partajata de administratia de la nivelul local cu cel national (astazi administratia locala nu se implica de loc). In acelasi timp este incurajata legislativ posibilitatea de integrare intre asistenta spitaliceasca si cea extraspitaliceasca inclusiv prin posibilitatea de a avea bugete comune pentru asigurarea continuitatii ingrijirilor medicale.

4. Titlul IV Asistenta medicala ambulatorie de specialitate.

Pentru prima data, intr-o lege a sanatatii, se face referire precisa si la serviciile din ambulatoriile de specialitate, privind modul de organizare si functionare, rol si atributii, finantare si integrarea pe verticala intre serviciile de medicina primara si cele spitalicesti, precum si posibilitatea preluarii mai multor tipuri de servicii care sa duca la rezolvarea cazurilor in ambulator, degrevind serviciile spitalicesti si diminuind costurile aferente.

5. Titlul V Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat.

Se pastreaza acuala organizare a sistemului de urgenta, introducandu-se suplimentar posibilitatea furnizarii acestor servicii de catre orice furnizor care este omologat, in scopul diversificarii surselor de finantare si a implementarii principiilor de concurenta reglementata.

6. TITLUL VI Spitalele.

Un alt nivel la care sunt propuse modificari legislative semnificative este cel al segmentului care consuma/utilizeaza cca. 50% din buget, sectorul spitalicesc. Nici aici modificarea legislativa nu solicita fonduri suplimentare de la stat, ci dimpotriva, poate atrage resurse fara cresterea deficitului.
In esenta este vorba de modificarea formei de organizare a spitalului, astfel incat sa permita stimularea practicilor eficiente si penalizarea celorlate, prin acordarea posibilitatii ca spitalele sa devina unitati cu statut de fundatie sau chiar de societate comerciala. Fondatorul sau actionarul unic (in cazul societatii comerciale) ar fi administratorul actual care, in majoritatea cazurilor, este administratia publica locala. Aceasta modificare simpla, combinata si cu modificarea sistemului de asigurari, ar schimba masiv modul de operare al spitalelor, inclusiv prin posibilitatea de a accesa fonduri din piata financiara privata. Noua structura ar permite o mult mai mare libertate de actiune echipei manageriale la toate nivelurile, de la personal (inclusiv salarizarea diferentiata) pana la structura si dotare, mentinand insa proprietatea la nivelul institutiilor publice (existand insa si varianta acolo unde se doreste sa fie atrasi noi parteneri in diferite modalitati care astazi nu sunt posibile). In acelasi timp responsabilitatea echipei manageriale va putea fi mai clar circumscrisa, inclusiv prin includerea unor clauze de raspundere patrimoniala in contractul de management, clauze care in structura organizatorica actuala nu pot fi incluse.
In plus, asa cum arata si practica internationala, pot fi atrase mult mai usor fonduri suplimetare de acele spitale care prezinta planuri de dezvoltare viabile economic, inclusiv prin accesarea de imprumuturi bancare sau prin comasarea resurselor mai multor institutii sanitare. Spitalele pot sa se asocieze/uneasca intre ele dar pot concomitent sa incheie contracte de furnizare de servicii cu unul sau mai multi asiguratori de sanatate, dar si contracte de colaborare in furnizarea de servicii de sanatate cu alti furnizori, inclusiv din asistenta medicala primara si ambulatorie.

7. TITLUL VII Medicamentul si asistenta farmaceutica a populatiei.
Domeniul medicamentului va fi reglementat intr-un capitol denumit ``Medicamentul si asistenta farmaceutica a populatiei``, care va constitui reglementarea-cadru in acest sector, urmand ca prin normele de aplicare sa fie realizata transpunerea in intregime a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.
O alta propunere care duce rapid la eficientizarea utilizarii resurselor se refera la zona medicamentului. Se vor introduce ca regula contracte cost-volum si cost-volum-rezultat.
Tinand cont de faptul ca asistenta farmaceutica a populatiei este reglementata in prezent printr-o lege distincta, prezentul proiect contine prevederi referitoare la principiile desfasurarii acestei activitati . Pentru evitarea reluarii sau suprapunerii unor prevederi, ceea ce ar conduce la aparitia unor confuzii si disfunctionalitati in implementare, asistenta farmaceutica va fi reglementata in continuare prin lege speciala.

8. TITLUL VIII Donarea si organizarea tesuturilor si celulelor de origine umana in scop terapeutic
Se stabileste cadrul legal privind activitatea de donare si prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana, in scop terapeutic, precum si de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umana.
Pentru o coordonare si oragnizare coerenta si unitara a celor doua domenii sunt definite clar autoritatile competente precum si autoritatiile cu responsabilitati atat in domeniul transplantului cat si cel al transfuziei sanguine.
In capitole distincte se stabilesc domeniile de aplicare, principiile generale cat si modalitatea de finantare atat pentru activitatea de activitatea de donare si prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana, in scop terapeutic, precum si de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umana.
Se creeaza cadrul organizatoric si legal pentru ca fiecare cetatean sa isi exprimere acordul sau dezacordul informat privind donarea onorifica de organe, celule si tesuturi in vederea transplantului fiind reglementate conditiile in care se poate face prelevarea si donarea de organe, celule si/sau tesuturi.
De asemenea intr-un capitol special sunt stabilite sactiuni pentru diferite fapte ce constituie incalcari la reglementarile din codul transplantul si transfuziei sanguine cat si a celor deja prevazute in actuala legislatie.
Normele de aplicare ale codului donarii si utilizarii elementelor corpului uman in scop terapeutic vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului.
Prin ordine ale ministrului sanatatii se vor stabili standardele de acreditare referitoare la operatiunile de donare si transplant, inclusiv standardele pentru registrele de donatori si registrele pentru pacientii trasplantati, cat si standardele si normele privind utilizarea plasmei pentru prepararea farmacologica a porduselor plasmatice labile.

9. Titlul IX Personalul din sistemul de sanatate.

Legea aduce o clasificare mai riguroasa a personalului incadrat in unitatile medicale, personal care are obligatia sa asigure asistenta medicala acordata populatiei.
In prezent ne confruntam cu o mobilitate crescuta a profesionistilor din sistemul de sanatate, fapt care afecteaza masurile de acordare a asistentei medicale.
In vederea unei gestionari eficiente a acestui fenomen este necesara infiintarea unui Registru national care va centraliza datele personalului de specialitate medical si nemedical incadrat in unitatile medicale, date esentiale fundamentarii obiective a politicilor de resurse umane in sistemul de sanatate.
Din experienta recenta a celorlalte state membre ale Uniunii Europene, pe langa profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moase, rezulta tendinta reglementarii si altor profesii cu domeniu specific de activitate in sistemul sanitar, cum ar fi profesia de fizioterapeut. In Romania beneficiaza de legi de exercitare a profesiei profesiile medicale reglementate la nivel comunitar prin prevederi sectoriale precum si profesiile de biolog, biochimist si chimist. Tendinta de reglementare se regaseste si in cazul profesiilor de kinetoterapeut si fiziokinetoterapeut si de practician de medicina complementara.
In acest sens Codul profesiilor reglementate din sistemul de sanatate va cuprinde intr-un singur act normativ legile de exercitare a profesiilor din sistemul de sanatate romanesc reglementate in prezent precum si a profesiilor cu domeniu specific de activitate in sistemul de sanatate care urmeaza a fi reglementate la nivel comunitar sau national.

10. TITLUL X Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale si farmaceutice.

De asemenea, este reglementata si raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale si farmaceutice.
Prin prezentul proiect de act normativ se stabileste cadrul legal privind malpraxisul.
Malpraxisul este definit ca fiind eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.
Prin proiectul de act normativ se stabileste responsabilitatea furnizorilor de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, prin introducerea obligatiei acestora de a comunica orice informatie solicitata de catre persoana care se considera victima unui act de malpraxis. De asemenea, se introduce obligatia de asigurare pentru garantarea raspunderii civile a furnizorilor de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.
In vederea stabilirii cazurilor de raspundere civila profesionala pentru medici, farmacisti si alte persoane din domeniul asistentei medicale, se constituie, la nivelul structurilor teritoriale ale oranizatiilor profesionale de profil cu rol de reglementare a profesiilor medicale se constituie comisii de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis.
Comisia are ca atributii principale stabilirea existentei sau inexistentei unui caz de malpraxis si facilitatea solutionarii amiabile a conflictelor dintre pacienti si personal medical, furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.
De asemenea, prin proiectul de act normativ s-a stabilit ca, daca
Comisia a retinut ca s-a produs un prejudiciu pacientilor, asiguratorul, care garanteaza raspunderea civila a personalului medical sau furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, transmite victimei prejudiciului sau succesorilor acesteia o oferta pentru despagubirea integrala a prejudiciului suferit, in limita plafonului asigurat prin contractele de asigurare.
Daca victima prejudiciului sau succesorii acesteia accepta oferta, acestia incheie in conditiile legii un contract de tranzactie privind prejudiciile produse, cu personalul medical sau furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, in termen de o luna de la data platii despagubirii.
O copie a contractului de tranzactie, va fi transmisa Comisiei de catre personalul medical sau furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice in termen de o luna de la data incheierii acestuia.
Actele de malpraxis in cadrul activitatii medicale de preventie, diagnostic si tratament se prescriu in termen de un an de la producerea prejudiciului, cu exceptia faptelor ce reprezinta infractiuni .
Totodata, se stabileste ca omisiunea incheierii asigurarii de malpraxis medical sau asigurarea sub limita legala constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza cu suspendarea dreptului de practica sau, dupa caz, suspendarea autorizatiei de functionare.

11.Titlul XI - Asigurarile sociale de sanatate.

Propunerea consta, succint, in pastrarea actualului sistem de colectare a asigurarilor de sanatate nemodificat ca valoare, insa cu reducerea celor care sunt scutiti de la plata lor si schimbarea completa a modului de alocare si gestionare a acestor fonduri prin introducerea caselor de asigurari de sanatate private in locul actualelor case judetene.
Practic, modificarea esentiala in sistem este legata de interpunerea intre CNAS si furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurari private, care vor trebui sa aduca elementele de competitivitate si eficienta in gestionarea fondurilor, si sa stimuleze inclusiv cresterea calitatii serviciilor medicale pentru a atrage cat mai multi asigurati, fara sa se modifice esential modul de colectare sau contributiile platite de asigurati.
CNAS ramane cu un rol de reglementare si ca un fond de distributie si redistributie a veniturilor intre casele private in functie de numarul de asigurati si de structura de varsta, sex, morbiditate etc. a asiguratilor, prevenind astfel situatii in care unele case ar putea incerca sa selecteze persoane tinere si cu venituri crescute, in dauna celor varstnici, cu multiple comorbiditati sau/si cu venituri reduse.
Populatia nu va resimti financiar aceasta modificare, platind, in mare, aceleasi asigurari ca pana acum, iar CNAS va mentine doar rol de reglementare si control . Pacientii vor putea merge, fara costuri suplimentare, la orice furnizor de servicii care are contract cu compania la care este asigurat; daca doreste sa se trateze in afara retelei acesteia, o va putea face, dar va trebui sa suporte o contributie suplimentara pentru aceasta, cu exceptia cazurilor de urgenta. Pentru a putea eficientiza costurile, companiile private de asigurari vor trebui sa reduca consumul de servicii spitalicesti costisitoare si sa promoveze serviciile de la nivel primar si de ambulator cu caracter preventiv, ceea ce va duce, pe termen mediu, la o imbunatatire a starii de sanatate pentru populatie dar si la o reducere a costurilor.
Casele de asigurari private vor putea sa ofere in plus servicii medicale fie in cadrul bugetului primit de la CNAS, fie solicitand o coasigurare suplimentara voluntara, care va fi suportata de catre angajator sau de asigurat si va fi deductibila fiscal, ceea ce va creste gradul de atractivitate al acesteia.

12. TITLUL XV Finantarea unor cheltuieli de sanatate.

Legea prevede majorarea cu 20% a contributiilor din acciza care se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sanatatii pentru finantarea cheltuielilor de sanatate, ceea ce are drept scop asigurarea fondurilor necesare acoperirii prioritatilor in sanatate publica pentru asistenta medicala acordata populatiei.

13. TITLUL XVI Calitatea si informatiile in sistemul de sanatate.

O alta noutate se refera la zona calitatii serviciilor medicale. In acest sens se are in vedere creearea unei Agentii Pentru Informatii si Calitate in Sanatate (ANCIS), rezultata prin reorganizarea Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), ca o structura in coordonarea MS, care va asigura concentrarea resurselor existente din aceast domeniu . ANCIS va prelua respunsabilitatile actuale ale CoNAS si va colabora, in plus, la crearea de standarde de calitate a serviciilor medicale. Pe aceasta baza va participa si la procesele de evaluare externa a calitatii serviciilor medicale si a institutiilor care furnizeaza aceste servicii .

Textul proiectului poate fi consultat AICI