Lucratorii angajati pe platforme marine de extractie a gazului situate in zona platoului continental adiacent unui stat membru sunt in principiu supusi dreptului Uniunii

Astfel, activitatea profesionala desfasurata pe platformele de foraj, in cadrul activitatilor de explorare si/sau de exploatare a resurselor naturale trebuie considerata, in vederea aplicarii dreptului Uniunii, ca fiind desfasurata pe teritoriul statului respectiv

Domnul Salemink, de cetatenie olandeza, a lucrat, din anul 1996, ca asistent medical si tehnician radiolog pe o platforma de extractie a gazului a societatii Nederlandse Aardolie Maatschappij. Aceasta platforma este situata in afara apelor teritoriale olandeze, in zona platoului continental adiacent Tarilor de Jos, la o distanta de aproximativ 80 km de coasta olandeza.

Avand initial resedinta in Tarile de Jos, domnul Salemink s-a mutat in Spania la 10 septembrie 2004. Inainte de a pleca in Spania, domnul Salemink beneficia de o asigurare obligatorie in conformitate cu legislatia olandeza in materie de asigurari sociale, potrivit careia o persoana care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului Tarilor de Jos nu este considerata lucrator salariat, cu exceptia cazului in care aceasta are resedinta in Tarile de Jos si angajatorul sau locuieste de asemenea sau are sediul pe teritoriul acestui stat membru. Ca urmare a mutarii sale in Spania, domnul Salemink nu mai indeplinea aceasta conditie privind resedinta si, prin urmare, a fost exclus de la beneficiul asigurarii obligatorii, in special al celei acordate pentru incapacitate de munca .

Dupa ce la 24 octombrie 2006 a facut dovada faptului ca este bolnav, domnul Salemink a solicitat, la 11 septembrie 2007, o prestatie pentru incapacitate de munca in conformitate cu legea olandeza privind munca si venitul conform capacitatii de munca, cu incepere de la 24 octombrie 2008.

Aceasta cerere i-a fost refuzata de Uitvoeringsinstituut werknemersverzekeringen (Institutul de administrare a asigurarilor pentru lucratorii salariati) in masura in care domnul Salemink, de la mutarea sa in Spania, nu mai era asigurat obligatoriu (de la data de 10 septembrie 2004) si nu mai putea invoca beneficiul unei prestatii pentru incapacitate de munca .

In aceste imprejurari, Rechtbank Amsterdam (Tribunalul de prima instanta Amsterdam, Tarile de Jos) solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca dreptul Uniunii se opune ca un lucrator care isi desfasoara activitatea profesionala pe o instalatie fixa situata in zona platoului continental adiacent unui stat membru sa nu fie asigurat obligatoriu in acest stat membru in temeiul legislatiei nationale privind asigurarile sociale doar pentru motivul ca nu are resedinta in respectivul stat membru, ci in alt stat membru.

Curtea analizeaza mai intai daca dreptul Uniunii se aplica situatiei domnului Salemink. In aceasta privinta, Curtea aminteste ca din dreptul international al marii1 rezulta ca statul de coasta exercita drepturi suverane asupra platoului continental in sensul explorarii acestuia si al exploatarii resurselor naturale ale acestuia. Aceste drepturi sunt exclusive, in sensul ca, in cazul in care statul de coasta nu exploreaza platoul continental sau nu ii exploateaza resursele naturale, nimeni nu

poate sa intreprinda asemenea activitati fara consimtamantul expres al statului respectiv. In ceea ce priveste insulele artificiale, instalatiile si structurile situate in zona platoului continental, statul de coasta are dreptul exclusiv de a le construi, precum si pe cel de a autoriza si de a reglementa construirea, exploatarea si utilizarea lor. Astfel, statul de coasta are jurisdictie exclusiva asupra acestor insule artificiale, instalatii si structuri.

In conditiile in care statul membru isi exercita suveranitatea, desi aceasta este functionala si limitata, in zona platoului continental adiacent teritoriului unui stat membru, o activitate profesionala desfasurata pe instalatii fixe sau plutitoare situate in zona respectivului platou continental, in cadrul activitatilor de explorare si/sau de exploatare a resurselor naturale, trebuie considerata, in vederea aplicarii dreptului Uniunii, ca fiind desfasurata pe teritoriul statului respectiv.

Aplicabilitatea dreptului Uniunii fiind stabilita, Curtea examineaza in continuare daca dreptul Uniunii se opune ca o persoana in situatia domnului Salemink sa fie exclusa din cadrul regimului asigurarii obligatorii in urma mutarii sale in Spania.

In aceasta privinta, Curtea subliniaza ca legislatia fiecarui stat membru este cea care trebuie sa stabileasca conditiile existentei dreptului sau a obligatiei de afiliere la un regim de securitate sociala sau la o ramura sau alta a unui asemenea regim . Desi statele membre pastreaza competenta de a organiza conditiile de afiliere la sistemele lor de securitate sociala, in exercitarea acestei competente, acestea trebuie sa respecte dreptul Uniunii. Pe de o parte, aceste conditii nu pot avea ca efect sa excluda din domeniul de aplicare al unei legislatii nationale persoanele carora, in temeiul dreptului Uniunii, aceeasi legislatie le este aplicabila. Pe de alta parte, regimurile de afiliere la asigurarile obligatorii trebuie sa fie compatibile cu dispozitiile privind libera circulatie a lucratorilor.

Or, dreptul Uniunii² prevede expres ca persoana care desfasoara o activitate salariata pe teritoriul unui stat membru se supune legislatiei statului respectiv ``chiar daca are domiciliul pe teritoriul altui stat membru``. Acest drept nu ar fi respectat in cazul in care conditia resedintei impusa de legislatia statului membru pe al carui teritoriu se desfasoara activitatea salariata pentru a beneficia de regimul de asigurare obligatoriu instituit de aceasta ar putea fi opusa persoanelor care lucreaza pe teritoriul statului membru respectiv, dar au resedinta in alt stat membru. In ceea ce priveste aceste persoane, dreptul Uniunii are drept efect sa substituie conditiei resedintei o conditie vizand desfasurarea activitatii salariate pe teritoriul statului membru in cauza.

Astfel, se dovedeste contrara dreptului Uniunii o legislatie nationala in temeiul careia un lucrator care isi desfasoara activitatea pe o platforma de extractie a gazului situata in zona platoului continental adiacent unui stat membru va putea beneficia sau nu va putea beneficia de o asigurare obligatorie in acelasi stat in functie de criteriul resedintei.

In plus, trebuie constatat ca o asemenea legislatie nationala plaseaza lucratorii nerezidenti intr-o situatie mai putin favorabila decat cea a lucratorilor rezidenti in privinta protectiei sociale a acestora in Tarile de Jos si prin aceasta aduce atingere libertatii de circulatie garantate de dreptul Uniunii.

Prin urmare, Curtea raspunde ca dreptul Uniunii se opune ca un lucrator care isi desfasoara activitatea profesionala pe o instalatie fixa situata in zona platoului continental adiacent unui stat membru sa nu fie asigurat obligatoriu in acest stat membru in temeiul legislatiei nationale privind asigurarile sociale doar pentru motivul ca nu are resedinta in respectivul stat membru, ci in alt stat membru.

Hotararea in cauza C-347/10 A. Salemink/Raad van bestuur van het Uitvoeringsinstituut werknemersverzekeringen

¹ Conventia Organizatiei Natiunilor Unite privind dreptul marii, semnata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, intrata in vigoare la 16 noiembrie 1994, ratificata de Regatul Tarilor de Jos la 28 iunie 1996 si aprobata in numele Comunitatii Europene prin Decizia 98/392/CE a Consiliului din 23 martie 1998 (JO L 179, p. 1, Editie speciala, 04/vol. 4, p. 103).
² Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii care desfasoara activitati independente si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii, in versiunea modificata si actualizata prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996 (JO 1997, L 28, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 4, p. 35), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1606/98 al Consiliului din 29 iunie 1998 (JO L 209, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 5, p. 76), articolul 13 alineatul (2) litera (a).