Detasarea unui salariat fara acordul acestuia

In ceea ce priveste acordul partilor pentru detasare, instanta retine ca detasarea constituie o transmitere de drepturi si obligatii si are la baza acordul dintre unitatea care detaseaza si unitatea la care este detasat salariatul, acestea fiind singurele in masura sa aprecieze necesitatea detasarii.

Or, cesiunea partiala si temporara dintre cele doua unitati presupune o relatie de colaborare si o conventie, unitatea unde salariatul este incadrat cu contract de munca acceptand sa fie inlocuita intr-o alta unitate, in scopul indeplinirii de catre aceasta din urma a sarcinilor proprii.

Prin sentinta civila nr. 1156 din 25.10.2018, pronuntata de Tribunalul Neamt in dosar nr. 1218/103/2018, s-a respins contestatia formulata de contestatoarea C.E. in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Scolar Judetean N., ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul Neamt a avut in vedere urmatoarele:

``Din analiza deciziei contestate se retine ca aceasta este limitata pe o perioada de 1 an, fiind indeplinita cerinta prevazuta de art. 45 din Codul Muncii. Totodata, dupa cum reiese din atributiile din fisa postului detinut la Inspectoratul Scolar Judetean N. si din analiza atributiilor la noul loc de munca stabilite conform art. 85 din OMECS nr. 5079/2016, ROFUIP, nu rezulta ca s-ar fi modificat felul muncii astfel incat sa fi fost necesar consimtamantul scris al salariatului.

Insa, este adevarat ca in conformitate cu art. 46 alin. 3 din Codul Muncii, salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice, aspect sustinut si de contestatoare in cauza de fata in sensul ca refuza detasarea.

Din intreg materialul probator administrat de partile litigante, nu a rezultat care ar fi motivele temeinice si justificative ale salariatei de a refuza detasarea. Simplele sustineri ca ar fi vorba despre o sanctionare disciplinara in situatia sa, nu pot fi retinute ca motive justificate care sa conduca la justificarea refuzului de a accepta detasarea.

Doar angajatorul poate aprecia daca motivele personale invocate de contestatoare sunt sau nu temeinice. Daca nu exista aceste motive temeinice, salariatul refuza detasarea, angajatorul poate demara procedura de cercetare disciplinara in urma careia sa ii aplice o sanctiune disciplinara pentru neprezentarea la noul loc de munca .

Pe de alta parte, sustinerile privitoare la veniturile sale la noul loc de munca, nu pot fi retinute atat timp cat, din actele depuse la dosarul cauzei rezulta ca salariata detasata incaseaza din luna septembrie 2018 aceleasi drepturi salariale, diferentele pentru veniturile din lunile anterioare fiind datorat modului diferit de calcul datorat perioadelor de concediu avute de contestatoare.

Mai mult de atat, art. 47 confera salariatului dreptul de a ii fi achitate toate drepturile de care ar trebui sa beneficieze, respectarea acestor prevederi fiind in sarcina angajatorului care a dispus detasarea.

Insa chiar nerespectarea acestui aspect nu constituie un motiv de refuz al delegarii, atat timp cat se stabileste de legea ce guverneaza raportul de munca cine si in ce mod se achita drepturile banesti cuvenite.

Fata de respingerea capatului de cerere principal, tribunalul urmeaza a respinge si capatul de cerere accesoriu privind plata daunelor morale cauzate de emiterea deciziei de detasare. Atat timp cat decizia de detasare este una legala si temeinica, prejudiciul moral nu poate fi presupus.``

Impotriva sentintei civile mai sus mentionate a formulat, in termen legal apel contestatorul C.E., apel scutit de plata taxei de timbru conform art. 270 Codul muncii.

In motivarea apelului s-au aratat, in esenta urmatoarele:

- Apelantei-contestatoare i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil si corect.

- Detasarea contestatoarei s-a facut fara acordul sau.

- Nu s-au respectat prevederile art. 47 din Legea 53/2003 privind salarizarea, intrucat salariul obtinut de la I.S.J. nu poate fi oferit de Scoala Gimnaziala, avand in vedere salarizarea personalului nedidactic pe grile de salarizare diferite.

- Contestatoarei i s-a modificat tipul muncii, locul muncii, salarizarea fara acordul sau.

- Nu s-a incheiat un act aditional privind modificarea clauzelor contractului de munca .

- Detasarea contestatoarei de la I.S.J. N. la Scoala Gimnaziala E.C. a imbracat forma unei sanctiuni, intrucat aceasta a devenit incomoda pentru inspectorul general adjunct al I.S.J.N.

Prin luarea deciziei de detasare cu incalcarea drepturilor contestatoarei, i-a fost agravata starea de sanatate, motiv pentru care solicita acordarea de daune morale in cuantum de 20.000 lei.

Intimatul Inspectoratul Scolar Judetean N. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Analizand sentinta civila apelata, sub aspectul motivelor de apel invocate, Curtea de Apel retine urmatoarele:

Prima instanta a analizat judicios situatia de fapt si de drept, in baza probatoriului eficient administrat, din care rezulta ca apelanta-contestatoare a fost detasata de la I.S.J. N. la Scoala Gimnaziala E.C. P.N., pe un post identic de contabil sef, avand in esenta aceleasi activitati, nefiind vorba despre alta munca, incasand aceleasi drepturi salariale de contabil sef ISJ.

Curtea retine ca apelanta-contestatoare a fost detasata pe un post de administrator financiar (contabil sef) pentru o perioada de 1 an, asa cum rezulta din Decizia nr. 1127/06.06.2018 a Inspectoratului Scolar Judetean N., felul muncii a ramas acelasi, contabil sef compartiment contabilitate (serviciul financiar) al unitatii de invatamant, indeplinind activitati conform art. 85 din OMECS nr. 5073/2016 ROFUIP similare celor prevazute de art. 17 al.2 din Anexa nr. 1 la OMECTS nr. 5530/2011, ROFIS.

Asa cum rezulta din cele mai sus aratate, dispozitiile art. 10 al.2 si 4 din Legea nr. 82/1991 - legea contabilitatii coroborat cu art. 2 al.1 pct.39 din Legea 500/2002 privind finantele publice, fisa postului contestatoarei, nu are nicio relevanta categoria de personal din care face parte (personal nedidactic ISJ Neamt sau personal didactic auxiliar unitate de invatamant), atributiile si felul muncii sunt aceleasi, de contabil sef.

Apararea apelantei-contestatoare cu privire la neincheierea unui act aditional la contractul individual de munca este nefondata, avand in vedere ca nu s-a modificat felul muncii, aspect care nu determina incheierea unui astfel de inscris (actul aditional se incheie doar la modificarea felului muncii care reprezinta un element fundamental al contractului de munca cu implicatii in ceea ce priveste disciplina muncii), fiind suficient ordinul/ dispozitia angajatorului in care sa se precizeze elementele detasarii.

In ceea ce priveste acordul partilor pentru detasare, Curtea retine ca detasarea constituie o transmitere de drepturi si obligatii si are la baza acordul dintre unitatea care detaseaza si unitatea la care este detasat salariatul, acestea fiind singurele in masura sa aprecieze necesitatea detasarii.

Or, cesiunea partiala si temporara dintre cele doua unitati presupune o relatie de colaborare si o conventie, unitatea unde salariatul este incadrat cu contract de munca acceptand sa fie inlocuita intr-o alta unitate, in scopul indeplinirii de catre aceasta din urma a sarcinilor proprii.

Curtea retine ca unitatea la care s-a dispus detasarea se afla in apropierea domiciliului apelantei-contestatoare si nu in alta localitate, aceasta nefacand dovada unor motive temeinice si justificate de a refuza detasarea. Or, simplele afirmatii ca ar fi vorba despre o sanctiune disciplinara in situatia sa (devenind incomoda pentru inspectorul general adjunct al ISJ Neamt), nesustinute de probe, nu pot fi retinute ca motive temeinice care sa conduca la justificarea refuzului de a accepta detasarea.

In ceea ce priveste salarizarea apelantei-contestatoare, din inscrisurile depuse in apel rezulta ca aceasta a fost salarizata in continuare de catre Inspectoratul Scolar Judetean Neamt, pentru postul de contabil sef, conform art. 47 Codul muncii (Decizia ISJ N. nr. 510/09.03.2018, Decizia ISJ N. nr. 215/11.02.2019, emisa in urma majorarilor salariale prevazute de OCUT nr. 114/2018), avand oricum calea solicitarii diferentelor de drepturi salariale conform codului muncii si a contractului de munca incheiat cu angajatorul.

In ceea ce priveste cererea accesorie de acordare a daunelor morale, Curtea retine ca solutia primei instante este legala si temeinica, avand in vedere solutia pronuntata si mentinuta cu privire la decizia de detasare, masura dispusa de ISJ N. nu este nici abuziva si nici ilicita, nu a fost desfiintata /anulata de instanta de judecata, si, chiar in atare situatie, acordarea daunelor morale nu poate interveni automat, ci trebuie sa isi gaseasca un suport probator, potrivit art. 249 Cod pr. civila.