Dreptul Uniunii nu impiedica un stat membru sa acorde prestatii familiale unor lucratori detasati sau sezonieri pentru care nu este, in principiu, competent

Potrivit Regulamentului nr. 1408/71¹ privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii migranti, lucratorii se supun, in principiu, legislatiei statului membru in care sunt angajati. Totusi, cei care sunt detasati intr-un alt stat membru pentru a presta acolo o munca (``lucratori detasati``) sau care presteaza o munca temporara intr-un alt stat membru (``lucratori temporari``) continua sa se supuna legislatiei in domeniul securitatii sociale a tarii in care lucreaza in mod obisnuit, iar nu celei a statului membru in care lucreaza efectiv.

Domnii Waldemar HudziA�ski (C-611/10) si JarosA�aw Wawrzyniak (C-612/10), de nationalitate poloneza, au domiciliul in Polonia si sunt asigurati in cadrul sistemului de securitate sociala al acestei tari . Domnul HudziA�ski, tata a doi copii si agricultor nesalariat, a fost angajat ca lucrator sezonier intr-o intreprindere horticola din Germania de la 20 august pana la 7 decembrie 2007. Domnul Wawrzyniak, care are o fiica, a lucrat de asemenea in Germania ca lucrator detasat, din februarie pana in decembrie 2006.

Potrivit dreptului german, o persoana care nu are domiciliul in Germania sau care nu locuieste in mod obisnuit in aceasta tara are dreptul la alocatiile familiale daca este supusa integral impozitului pe venit in Germania. Cu toate acestea, alocatiile familiale nu se platesc daca intr-un alt stat membru pot fi incasate alocatii familiale similare. Dupa ce au solicitat sa fie supusi integral impozitului pe venit in Germania, acesti doi lucratori au cerut plata prestatiilor pentru copii corespunzatoare perioadei in care au lucrat in Germania, in cuantum de 154 de euro pe luna pentru un copil. Cererea lor a fost respinsa pentru motivul ca, in conformitate cu regulamentul, trebuia sa se aplice dreptul polonez, iar nu dreptul german.

In acest context, Bundesfinanzhof (Curtea Federala de Finante, Germania) a adresat Curtii de Justitie intrebarea daca, in cazul in care Germania nu este statul membru competent conform Regulamentului 1408/71 si, prin urmare, legislatia germana nu este aplicabila, dreptul Uniunii impiedica Germania sa acorde alocatii familiale. In plus, instanta germana solicita sa se stabileasca daca un stat membru poate exclude dreptul la alocatiile familiale in cazul in care intr-un alt stat membru pot fi incasate alocatii similare.

Curtea aminteste ca dreptul Uniunii urmareste in special ca persoanele interesate sa se supuna, in principiu, regimului de securitate sociala al unui singur stat membru, astfel incat situatiile de suprapunere a legislatiilor nationale aplicabile si complicatiile care pot rezulta din acestea trebuie sa fie evitate. Pe de alta parte, fiecare stat membru isi pastreaza competenta de a stabili, prin legislatia proprie si cu respectarea dreptului Uniunii, conditiile de acordare a prestatiilor unui regim de securitate sociala .

Curtea considera ca imprejurarea ca domnii HudziA�ski si Wawrzyniak nici nu si-au pierdut drepturile la prestatiile de securitate sociala, nici nu au suportat o reducere a cuantumului acestora ca urmare a faptului ca si-au exercitat dreptul la libera circulatie, din moment ce si-au pastrat dreptul la prestatii familiale in Polonia, nu priveaza statul membru necompetent de posibilitatea de a acorda astfel de prestatii .

De altfel, aceasta posibilitate nu poate fi repusa in discutie de faptul ca, in cauzele in discutie, nici lucratorul, nici copilul pentru care se solicita prestatia mentionata nu au resedinta obisnuita pe teritoriul statului membru in care a fost prestata munca temporara . Astfel, in prezentele cauze, legatura situatiilor domnilor HudziA�ski si Wawrzyniak cu teritoriul german, unde se solicita prestatiile familiale, consta in supunerea integrala la impozit in Germania in ceea ce priveste veniturile rezultate din munca temporara prestata in acest stat membru. O astfel de legatura se intemeiaza pe un criteriu precis si poate fi considerata ca fiind suficient de stransa, avand in vedere inclusiv faptul ca prestatia familiala solicitata este finantata din venituri fiscale.

Admiterea unei interpretari a regulamentului in sensul ca interzice ca un stat membru sa acorde, in cazuri precum cele in discutie, lucratorilor si membrilor familiilor acestora o protectie sociala mai extinsa decat cea care decurge din aplicarea regulamentului mentionat ar depasi obiectivul acestuia si ar fi in afara scopurilor si a cadrului tratatului.

Curtea concluzioneaza ca nu poate fi exclusa o interpretare a regulamentului care permite unui stat membru sa acorde prestatii familiale intr-o situatie precum cele in discutie, intrucat aceasta este de natura sa contribuie la imbunatatirea nivelului de viata si a conditiilor de angajare a lucratorilor migranti, acordandu-le o protectie sociala mai extinsa decat cea care decurge din aplicarea regulamentului mentionat. Interpretarea in cauza contribuie astfel la finalitatea acestor dispozitii, care consta in facilitarea liberei circulatii a lucratorilor.

In a doua parte a hotararii sale, Curtea examineaza situatia in care un stat membru face uz de posibilitatea sa de a acorda prestatii familiale unor lucratori pentru care nu este, in principiu, competent, excluzand in acelasi timp acest drept daca lucratorul primeste o prestatie comparabila intr-un alt stat membru. Curtea considera ca o norma de drept national privind prevenirea cumulului - in masura in care nu pare sa implice o diminuare a cuantumului prestatiei pentru copii ca urmare a existentei unei prestatii comparabile intr-un alt stat, ci excluderea acesteia - este de natura sa constituie un dezavantaj important, care afecteaza in realitate un numar mult mai mare de lucratori migranti decat de lucratori stabili, ceea ce va reveni instantei nationale sa verifice.

Un astfel de dezavantaj pare cu atat mai putin justificat cu cat prestatia solicitata este finantata din venituri fiscale si cu cat domnii HudziA�ski si Wawrzyniak, potrivit legislatiei germane, au dreptul la aceasta prestatie ca urmare a faptului ca au fost supusi integral impozitului pe venit in Germania. In consecinta, un astfel de dezavantaj, chiar daca se poate explica prin disparitatile legislatiilor statelor membre in domeniul securitatii sociale, care subzista in pofida existentei dispozitiilor de coordonare prevazute de dreptul Uniunii, este contrar cerintelor dreptului Uniunii in domeniul liberei circulatii a lucratorilor.

Hotararea in cauzele conexate C-611/10 Waldemar HudziA�ski/Agentur fA�r Arbeit Wesel - Familienkasse si C-612/10 JarosA�aw Wawrzyniak/Agentur fA�r Arbeit MA�nchengladbach - Familienkasse

1 Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii care desfasoara activitati independente si cu membrii familiilor acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii (JO L 149, p. 2, Editie speciala, 05/vol. 1, p. 26), in versiunea care rezulta din Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996 (JO 1997, L 28, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 4, p. 35), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 647/2005 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 aprilie 2005 (JO L 117, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 211).