Desi incontestabil ca existenta acest drept nu este, totusi, unul absolut. Din contra, legiuitorul impune o serie de conditii stricte si limitari cu privire la modul in care angajatorul isi poate exercita dreptul de sanctionare a salariatilor sai. Aceste limitari cuprind atat natura sanctiunilor cat si conditiile si termenele in care acestea pot fi aplicate.
In prezentul studiu ne vom aplica atentia tocmai asupra acestor termene, cu precadere a momentului pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara.
2. Termenul de emitere a deciziei de sanctionare disciplinara si calculul acestuia
2.1 Prevederi legale
Codul Muncii prevede in articolul 252 alin. (1) ca ``Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .``
2.2 Orientari jurisprudentiale
In practica judiciara au existat solutii diferite cu privire la momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile . Astfel, s-au conturat doua orientari jurisprudentiale: ``intr-o prima orientare, instantele au apreciat ca data la care angajatorul a luat cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare si de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile prevazut la art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, este data la care nota/procesul-verbal de sesizare/raportul de informare/referatul de prezentare a situatiei a fost inregistrat in registrul general al angajatorului si a dobandit data certa.
Instantele au apreciat ca cercetarea disciplinara trebuie sa se efectueze in interiorul celor 30 de zile calendaristice in care trebuie sa se emita si decizia de sanctionare si, in contextul legislativ analizat, nu se poate confunda cercetarea realizata de comisia de cercetare disciplinara, materializata intr-un raport, cu data inregistrarii sesizarii in ceea ce priveste savarsirea abaterii disciplinare, care reprezinta data luarii la cunostinta despre savarsirea faptei si de la care curge termenul de prescriptie de 30 de zile .
S-a mai retinut ca data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare in sensul prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, este data la care nota/referatul/procesul-verbal de sesizare primeste data certa prin inregistrarea in registrul general al angajatorului, chiar daca, ulterior, este necesara completarea informatiilor pe care le contine sesizarea initiala (completare ce se va realiza prin intermediul cercetarii disciplinare). In cadrul acestei opinii jurisprudentiale s-a mentionat ca a astepta finalizarea cercetarii disciplinare, pentru a incepe sa curga termenul de 30 de zile, ar echivala cu prelungirea arbitrara a perioadei in care angajatorul trebuie sa isi exercite prerogativele disciplinare, ceea ce pune sub semnul incertitudinii situatia salariatului. De asemenea, se ingreuneaza stabilirea exactitatii faptelor si se reduce eficienta combaterii comportamentelor daunatoare.``[2]
Intr-o a doua interpretare instantele au considerat ca ``momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile prevazut la art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, este data la care reprezentantul angajatorului, abilitat sa aplice sanctiuni disciplinare, a luat la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare din raportul de cercetare disciplinara prealabila, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .
In acest sens, instantele de judecata au apreciat ca numai dupa finalizarea cercetarii disciplinare prealabile, prevazute la art. 251 din Codul muncii, republicat, se poate considera ca fapta savarsita de salariat intruneste sau nu, cumulativ, elementele constitutive ale unei abateri disciplinare, astfel cum este definita la art. 247 alin. (2) din Codul muncii, republicat.
Numai de la finalizarea cercetarii prealabile, care are caracter obligatoriu, se poate vorbi despre existenta unei abateri disciplinare, deoarece anterior acestui moment exista numai fapta, ca urmare a aplicarii prezumtiei de nevinovatie, astfel incat luarea la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare in termen de 30 de zile nu poate privi decat momentul incunostintarii angajatorului cu privire la actul final al cercetarii prealabile.``
2.3 Solutia Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Divergentele aparute in jurisprudenta s-au materializat intr-un recurs in interesul legii asupra caruia Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat. Astfel, prin Decizia nr. 16/2012, Instanta Suprema a statuat ca: ``In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii``.
Inalta Curte a argumentat aceasta solutie cu urmatoarele considerente: ``fapta dobandeste caracteristicile unei abateri disciplinare numai dupa finalizarea procedurii cercetarii disciplinare prealabile, care are atat caracter obligatoriu, cat si anterior oricarei alte masuri, astfel cum rezulta din chiar denumirea sa. Doar in momentul identificarii elementelor cerute pentru existenta unei abateri disciplinare se poate vorbi despre incunostintarea angajatorului asupra savarsirii acesteia.
In sustinerea acestei concluzii trebuie pornit de la interpretarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, care instituie doua termene de prescriptie si doua momente de la care aceste termene incep sa curga: acela al luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, pentru termenul de 30 de zile si acela al savarsirii faptei, pentru termenul de 6 luni.
Astfel cum rezulta din interpretarea literala a art. 252 alin. (1) al Codului muncii, republicat, legiuitorul delimiteaza intr-o maniera clara cele doua momente de la care curg termenele de prescriptie prin folosirea unor notiuni cu semnificatie juridica proprie, respectiv: a��abatere disciplinaraa�� si a��faptaa��. Numai dupa finalizarea cercetarii prealabile se poate aprecia daca a��faptaa�� are caracterul unei a��abateri disciplinarea��, deoarece, pana la acel moment, persoana care a savarsit a��faptaa�� beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Astfel, a��luarea la cunostintaa�� despre existenta abaterii disciplinare va avea loc numai dupa finalizarea cercetarii prealabile, deci ulterior momentului in care a fost savarsita fapta care a declansat cercetarea prealabila, tocmai pentru a se constata in ce masura faptuitorul este sau nu vinovat.
Prin urmare, momentul savarsirii a��fapteia�� este distinct si anterior momentului stabilirii existentei a��abaterii disciplinarea��, ca urmare a necesitatii verificarii indeplinirii conditiei ca a��faptaa�� sa fie savarsita cu incalcarea normelor legale, a regulamentului intern etc.
In acest context, trebuie avuta in vedere si distinctia dintre comisia sau persoana imputernicita de angajator sa efectueze cercetarea prealabila si persoana indreptatita sa emita decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare.
Termenul de 30 de zile nu se poate raporta decat la momentul la care persoana indreptatita sa emita decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare a luat la cunostinta despre rezultatul cercetarii disciplinare prealabile si numai daca aceasta a constatat intrunirea elementelor constitutive necesare pentru existenta abaterii disciplinare.
Ratiunea instituirii termenului de 30 de zile este aceea ca angajatorul, dupa studierea referatului care finalizeaza cercetarea disciplinara prealabila, sa stabileasca daca exista abatere disciplinara, care sunt consecintele acesteia si daca se impune aplicarea unei sanctiuni disciplinare, care anume sanctiune se cuvine a fi aplicata. De asemenea, s-a avut in vedere si alocarea timpului necesar motivarii in fapt si in drept a luarii acestei masuri de catre angajator, motivare care urmeaza a fi cenzurata pe calea controlului judiciar.``[4]
2.4 Constatari doctrinare
In doctrina s-a retinut ca ``termenul in discutie se calculeaza in conformitate cu dispozitiile Codului de Procedura Civila, pe zile libere, adica nu intra in calcul nici ziua cand a inceput, nici cea cand s-a sfarsit. Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana in ultima zi lucratoare care urmeaza. Curgerea termenului de 30 de zile calendaristice conduce la prescrierea dreptului angajatorului de a aplica sanctiuni disciplinare.``[5]
``Neinregistrarea raportului final al comisiei de cercetare disciplinara si emiterea unei decizii de sanctionare fara referire la acest raport conduce la prezumtia ca nu a existat o cercetare disciplinara a salariatului efectuata de catre persoana sau persoanele imputernicite, cu consecinta anularii deciziei de sanctionare disciplinara.``[6]
``Termenul de 6 luni curge de la un moment obiectiv: data savarsirii abaterii disciplinare. In interiorul sau angajatorul trebuie sa ia cunostinta de savarsirea acestei abateri si tot aici se va incadra si termenul de 30 zile . In mod normal, acest ultim termen va inceta anterior celui de 6 luni. Cel mult, poate inceta concomitent. Si termenul de 6 luni se va calcula in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila, adica se implineste in ziua corespunzatoare din ultima luna. Daca aceasta luna nu are o zi corespunzatoare acelei in care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni. Evident ca si curgerea acestui termen are drept consecinta prescrierea dreptului angajatorului de a-l sanctiona disciplinar pe salariatul vinovat.``[7]
``Daca abaterile disciplinare au caracter repetat sau continuu, la calculul celor 6 luni se va tine seama de momentul la care s-a savarsit ultima dintre aceste abateri sau de momentul incetarii faptei continue a salariatului.``[8]
``Nerespectarea acestor termene conduce la nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara, ca fiind dispusa in afara termenului de prescriptie, fara a se mai trece si la analizarea respectarii celorlalte conditii de legalitate si temeinicie a deciziei contestate.``[9]
3. Practica judiciara
Ne aplecam, in continuare, atentia asupra catorva exemple din practica judiciara in cadrul carora termenul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare a constituit motiv de dezbateri.
Intr-un dosar privind contestatia unei decizii de sanctionare disciplinara, angajatorul parat si-a formulat apararea sustinand ca legea trebuie interpretata in sensul ca aplicarea sanctiunii s-ar putea face in 6 luni, de la data la care s-a luat la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, ca termen limita. Tribunalul a retinut, insa, ca, in conformitate cu dispozitiile Codului Muncii, ``angajatorul dispune aplicarea sanctiunii, in termen de 30 zile de la data luarii la cunostinta despre abaterea savarsita, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .
In speta, angajatorul a luat cunostinta de fapta, la 22.05.2012 data la care s-a depus sesizarea . Raportat la aceasta data si la decizia care a fost emisa la 23.07.2012, rezulta ca termenul de 30 de zile, prevazut de art. 252 alin.1 Codul muncii, era deja implinit, astfel ca exceptia prescrierii dreptului de a aplica sanctiunea este incidenta .
Sustinerile angajatorului in sensul aplicarii termenul de 6 luni, nu sunt intemeiate. Textul de lege este clar si stabileste ca termenul este de 30 de zile si se stabileste un termen de 6 luni pentru cazul in care angajatorul e posibil sa fi luat cunostinta de fapta mult mai tarziu de data savarsirii. E posibil ca el sa respecte termenul 30 de zile de la data la care a aflat pentru aplicarea sanctiunii insa nu o mai poate face pentru ca a trecut un termen obiectiv de 6 luni de la data savarsirii faptei, prezumandu-se ca o fapta nesanctionata in termen de 6 luni de la data la care a fost savarsita nu mai trebuie sa fie sanctionata.``[10]
Intr-o alta actiune, contestatorul a invocat prescriptia raspunderii disciplinare, decizia de sanctionare fiind emisa la data de 22.11.2012 pentru o fapta savarsita la data de 11.05.2012. Cercetarea disciplinara s-a incheiat la data de 28.09.2012. Contestatorul sustine ca sanctiunea disciplinara trebuia aplicata in termen de 30 de zile de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii.
Tribunalul a constatat, in aceasta speta, urmatoarele: ``In ceea ce priveste termenul de prescriptie de 30 de zile pentru aplicarea sanctiunii disciplinare, invocat de contestator prin contestatie, instanta constata ca acest termen nu este depasit, deoarece conform deciziei nr. 16/2012 pronuntata de ICCJ in recurs in interesul legii, acesta se calculeaza de la data inregistrarii raportului final al cercetarii prealabile la registratura unitatii, iar in cazul de fata raportul de cercetare este inregistrat la data de 24.10.2012, dupa cum rezulta din borderoul de inregistrare .
Prin urmare, acest raport fiind inregistrat la data de 24.10.2012, iar decizie de sanctionare fiind emisa la data de 22.11.2012, ea este emisa inauntrul termenului de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, astfel incat acest termen de prescriptie nu este implinit.
Referitor la termenul de prescriptie de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii disciplinare, instanta constata ca contestatorul a savarsit fapta pentru care i s-a aplicat sanctiunea disciplinara la data de 11.05.2012, dupa cum rezulta din raportul de cercetare, iar acest termen se calculeaza de la data savarsirii faptei .
Tribunalul nu poate retine apararile intimatei referitoare la faptul ca acest termen de 6 luni se calculeaza de la data luarii la cunostinta despre savarsirea faptei, data care este data de 13.06.2012 dupa cum sustine intimata, deoarece acest termen de 6 luni curge de la un moment obiectiv si anume, data savarsirii abaterii disciplinare.
In interiorul termenului de 6 luni angajatorul trebuie sa ia cunostinta de savarsirea acestei abateri si tot aici se va incadra si termenul de 30 de zile, iar depasirea acestui termen de 6 luni are drept consecinta prescrierea dreptului angajatorului de a-l sanctiona disciplinar pe salariatul vinovat.
Prin urmare, cum contestatorul a savarsit abaterea disciplinara la data de 11.05.2012, asa cum reiese din actele de cercetare si cum recunoaste si intimata, abatere pentru care a fost sanctionat disciplinar cu reducerea salariului cu 5 % pe o perioada de o luna, iar aplicarea sanctiunii disciplinare s-a facut la data de 22.11.2012, aceasta sanctiune s-a aplicat cu depasirea termenului de prescriptie de 6 luni, termen care s-a implinit la data de 12.11.2012, raportat la data savarsirii faptei .
Astfel, Tribunalul constata ca faptul ca decizia de sanctionare a fost emisa la data de 22.11.2012, cu depasirea termenului de 6 luni de la data savarsirii faptei, incalca dispozitiile imperative ale art. 252 alin. (1) din Codul Muncii si atrage nulitatea absoluta a acesteia.``[11]
In Decizia 141/2016 a Curtii de Apel Targu Mures, din data de 25.02.2016, Curtea a retinut urmatoarele: ``In conformitate cu prevederile art. 252 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .
Rezulta, deci, ca legiuitorul a reglementat doua termene distincte in interiorul carora angajatorul va putea sa sanctioneze salariatii vinovati de nesocotirea normelor si regulilor ce compun disciplina muncii: un termen subiectiv, de 30 de zile - raportat la momentul la care angajatorul a luat cunostinta de abaterea savarsita si un termen obiectiv, de 6 luni - raportat la data savarsirii faptei, ceea ce inseamna ca termenul de 30 de zile nu se poate nicidecum situa in afara celui de 6 luni, acesta neputand fi influentat in vreun fel de momentul de inceput a curgerii celui dintai.
Din aceasta perspectiva si avand in vedere natura faptei imputate reclamantului - participarea la o licitatie publica in conditii de presupus conflict de interese, urmata mai apoi de incheierea unui contract in data de 28.10.2013 si a actelor aditionale subsecvente, in care insusi angajatorul acestuia era parte, Curtea constata ca nu poate fi primita sustinerea potrivit careia termenul de 30 de zile a inceput sa curga in cauza de la data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii, respectiv 13.05.2015, in conditiile in care angajatorul a luat cunostinta de situatia de incompatibilitate a reclamantului cel mai tarziu la data incheierii contractului in discutie.
Pe de alta parte, Curtea retine ca in litigiul dedus judecatii nici nu prezinta relevanta analiza momentul de inceput a curgerii termenului subiectiv de 30 de zile, intrucat, astfel cum s-a aratat mai devreme, acesta nu se poate situa in afara termenului obiectiv de 6 luni si care termen se calculeaza in mod invariabil de la data savarsirii faptei, indiferent daca angajatorul a luat cunostinta de aceasta dupa expirarea termenului de 6 luni mentionat.
Este adevarat ca potrivit Deciziei nr. 16/2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii prealabile la registratura unitatii, insa acest termen trebuie sa se situeze inauntrul celui de 6 luni de la data savarsirii abaterii disciplinare, termen care in cauza a fost cu mult depasit.``
4. Concluzii
In urma analizei prevederilor legale, a doctrinei si a practicii judiciare, putem conclude urmatoarele: decizia de sanctionare disciplinara poate fi emisa de catre angajator doar cu respectarea a doua termene: primul termen ce trebuie avut in vedere este de 30 de zile de la data la care angajatorul a luat la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare. Acesta incepe sa curga de la data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.
Au existat, insa, dupa cum am aratat, in practica, situatii in care s-a retinut ca nu poate fi primita sustinerea potrivit careia termenul de 30 de zile incepe sa curga in cauza de la data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii in situatia in care este cert ca angajatorul a luat la cunostinta despre savarsirea faptei, precum si despre caracterul ei de abatere disciplinara atunci cand acesta din urma este evident, sau este de datoria angajatorului sa-l cunoasca - de exemplu in cazul comiterii unei abateri disciplinare prin incalcarea unor norme legale (conform principiului nemo censetur ignorare legem).
Cel de-al doilea termen este de 6 luni de la data savarsirii faptei . In timp ce momentul de inceput al primului termen poate varia in functie de momentul in care angajatorul afla cu certitudine ca fapta savarsita constituie abatere disciplinara prin intermediul raportului final al cercetarii disciplinare prealabile, termenul de 6 luni curge de la un moment fix in timp: data savarsirii faptei, independent de momentul in care angajatorul a luat la cunostinta despre aceasta.
Astfel, chiar daca angajatorul dispune emiterea deciziei de sanctionare cu respectarea termenului de 30 de zile de la data la care a luat la cunostinta de savarsirea abaterii disciplinare, daca aceasta data se situeaza in afara termenului de 6 luni de la data savarsirii faptei decizia de sanctionare va fi lovita de nulitate.
Cu alte cuvinte, angajatorul are la dispozitie maxim 6 luni de la data savarsirii faptei sa ia la cunostinta si sa sanctioneze o abatere disciplinara.
Autor:Diculescu Irina-Maria,InternMCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal
Bibliografie:
I. Tratate, monografii:
1. M.C. Predut, ``Codul Muncii comentat``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016
2. I.T. Stefanescu, M. Ezer, M. Gheorghe, I. Sorica, B. Teleoaca-Vartolomei, A.G. Uluitu, V. Voinescu, ``Codul muncii``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017
3. A. Ticlea, ``Codul Muncii comentat si adnotat cu legislatie conexa si jurisprudenta relevanta``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017
II. Legislatie:
1. Legea 53/2003 - Codul Muncii
III. Jurisprudenta
1. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 16/2012 privind judecarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 15/2012
2. Decizia 141/2016 a Curtii de Apel Targu Mures, din data de 25.02.2016
3. Sentinta Civila nr. 484/2013 pronuntata de Tribunalul Bacau in data de 11 Martie 2013
4. Sentinta Civila nr. 905/2013 pronuntata de Tribunalul Arad in data de 04 martie 2013
IV. Alte surse:
1. www.rolii.ro
[1] Art. 40 alin. (1) lit. e) si art. 247 alin. (1) din Legea 53/2003 - Codul Muncii
[2] Decizia nr. 16/2012 privind judecarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 15/2012
[3] Ibidem
[4] Ibidem
[5] A. Ticlea, ``Codul Muncii comentat si adnotat cu legislatie conexa si jurisprudenta relevanta``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017
[6] M.C. Predut, ``Codul Muncii comentat``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016
[7] A. Ticlea, op. cit.
[8] I.T. Stefanescu, M. Ezer, M. Gheorghe, I. Sorica, B. Teleoaca-Vartolomei, A.G. Uluitu, V. Voinescu, ``Codul muncii``, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017
[9] M.C. Predut, op. cit.
[10] Sentinta Civila nr. 484/2013 pronuntata de Tribunalul Bacau in data de 11 Martie 2013
[11] Sentinta Civila nr. 905/2013 pronuntata de Tribunalul Arad in data de 04 martie 2013
Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte Sursa: MCP avocati
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca? Sursa: MCP avocati
Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia? Sursa: MCP avocati
Anularea fisei de evaluare profesionala. Regulile fundamentale de efectuare a evaluarii profesionale Sursa: MCP avocati
Lipsa caracterului efectiv al desfiintarii postului ca urmare a infiintarii de catre angajator a altor posturi Sursa: MCP avocati
Concediul de odihna suspenda termenul de preaviz? Sursa: MCP avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti