CCR: prevederile NCPC cu privire la termenul de decadere pentru depunerea cererii reconventionale sunt constitutionale

``Cererea reconventionala constituie actul de procedura prin intermediul caruia paratul formuleaza pretentii proprii impotriva reclamantului, pretentii care deriva din acelasi raport juridic sau care sunt strans legate de acesta.

Ca natura juridica, cererea reconventionala constituie o veritabila cerere de chemare in judecata in care calitatile partilor initiale sunt inversate, fiind necesara intrunirea tuturor cerintelor legale prevazute pentru aceasta, chiar si cele referitoare la mentionarea tuturor datelor de identificare ale partilor, intrucat, desi acestea exista in dosar, legea reglementeaza posibilitatea disjungerii cererii reconventionale, cu formarea unui dosar distinct, in cadrul caruia este necesar sa figureze aceste date .

Cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de judecata .

Daca pretentiile proprii ale paratului sunt in legatura cu cererea aditionala formulata de reclamant in conditiile art. 204 alin. (1) NCPC, paratul va putea formula cerere reconventionala cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, prin raportare la dispozitiile acestui articol .

In consecinta, cererea reconventionala trebuie formulata in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii, independent daca acest ultim act de procedura este formulat sau nu in cauza de catre parat. In ipoteza in care intampinarea nu este obligatorie si, ca atare, legea nu prescrie un termen pentru formularea sa, cererea reconventionala poate fi depusa cel mai tarziu la primul termen de judecata .

Termenul stabilit de lege pentru depunerea cererii reconventionale este un termen procedural imperativ absolut, reglementat de o norma de ordine privata, a carui nerespectare este sanctionata cu decaderea din dreptul de a formula cerere reconventionala. Prin urmare, noul Cod a modificat sanctiunea prevazuta in reglementarea anterioara de art. 135 CPC 1865, constand in judecarea separata a cererii reconventionale depuse peste termen, in lipsa acordului partilor, inlocuind-o cu sanctiunea decaderii. Prin urmare, daca cererea reconventionala este depusa la dosar cu incalcarea termenului procedural in fata primei instante, partea interesata are posibilitatea invocarii exceptiei tardivitatii formularii sale, cu solutionarea sa in consecinta. In acest caz, apreciem ca exceptia tardivitatii nu poate fi invocata din oficiu de catre instanta, din moment ce nu exista o prevedere care sa solicite acordul expres al tuturor partilor pentru invocarea tardiva a acestora, ceea ce inseamna ca si un acord tacit este acceptat, caz in care instanta nu ar mai putea invoca o atare sanctiune, dat fiind caracterul normei de ordine privata.``[1]

Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului in acest scop

Gradul de generalitate al prevederilor privind modificarea cererii de chemare in judecata a fost criticat in practica, sustinandu-se neconstitutionalitatea acestora.

Asupra acestor critici, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 791/2018.

2. Exceptia de neconstitutionalitate

2.1 Obiectul cererii

Prin Incheierea din 16 decembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXX/301/2015, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate, printre altele, a dispozitiilor art. 209 alin. (4) si (6) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea E.H.S - S.R.L. din Bucuresti intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei actiuni formulate de unitatea administrativ-teritoriala de obligare a autoarei exceptiei de neconstitutionalitate la plata sumelor restante, penalitati si majorari de intarziere, pentru folosinta spatiului inchiriat in baza unui contract de inchiriere .

2.2 Pozitia instantelor si a autoritatilor publice legal sesizate

Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

2.3 Pozitia autoarei exceptiei

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 209 alin. (4) si (6) din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale intrucat, in cadrul procesului pendinte, precizarea cererii de chemare in judecata a fost facuta de partea reclamanta ulterior depunerii intampinarii si dupa doua termene date in cauza, precum si din cauza lipsei de accesibilitate si previzibilitate a dispozitiilor legale, generata de absenta unei definitii exacte a notiunii cerere de modificare/precizare a cererii de chemare in judecata .

In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum acesta se interpreteaza, potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie, si prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si art. 148 privind integrarea in Uniunea Europeana. De asemenea, se invoca dispozitiile art. 14 privind dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 20 privind egalitatea in fata legii, art. 21 privind nediscriminarea si art. 47 privind dreptul la o cale eficienta si la un proces echitabil.

2.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a retinut eferitor la cererea reconventionala, Curtea retine ca dispozitiile art. 209 alin. (4) si (6) din Codul de procedura civila reglementeaza momentul pana la care pot fi formulate pretentii noi in cadrul unui proces pendinte pe calea cererii reconventionale. In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca stabilirea unui termen pana la care poate fi depusa cererea reconventionala este o masura necesara pentru a se asigura solutionarea proceselor intr-un termen rezonabil. Obligatia partilor de a-si exercita drepturile procesuale in cadrul termenelor stabilite de lege reprezinta expresia aplicarii principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului sau in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrari a justitiei, precum si necesitatii aplicarii si respectarii drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor. In ceea ce priveste instituirea anumitor termene pentru exercitarea unui drept, in jurisprudenta sa, instanta constitutionala a statuat ca exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat intr-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila. Legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, solutie ce rezulta din dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (2), astfel ca, pentru situatii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, astfel incat liberul acces la justitie sa nu fie afectat (a se vedea in acest sens Decizia nr. 211 din 15 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 397 din 29 mai 2014, paragrafele 17 si 18, sau Decizia nr. 171 din 29 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 714 din 17 august 2018, paragrafele 19 si 20).

Faptul ca notiunea de cerere modificatoare nu este definita in mod expres de textul legal criticat nu reprezinta un viciu de neconstitutionalitate, avand in vedere ca o norma legala nu poate exista independent in cadrul actului normativ din care face parte, ci va fi intotdeauna aplicata si interpretata in coroborare cu restul reglementarii. In acest sens, Curtea retine ca art. 204 din Codul de procedura civila reglementeaza notiunea si regimul juridic al modificarii cererii de chemare in judecata, care poate fi facuta pana la primul termen de judecata, iar cu acordul tuturor partilor, si peste aceste termen, fiind astfel ocrotite drepturile si interesele tuturor subiectelor de drept . De asemenea, din analiza comparata a art. 201 alin. (1) cu ale art. 204 alin. (1) din Codul de procedura civila rezulta faptul ca in cazul in care reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat. Prin urmare, Curtea retine ca stabilirea de catre legiuitor a cadrului juridic pentru modificarea cererii de chemare in judecata contribuie la buna desfasurare a procesului civil, protejand, in egala, masura drepturile si interesele legitime ale celeilalte parti si nu aduce nicio ingradire a accesului liber la justitie, ci, dimpotriva, creeaza premisele valorificarii acestuia in concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept .

2.5 Solutia Curtii Constitutionale

Avand in vedere argumentele prezentate anterior, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea E.H.S S.R.L.

3. Concluzii

Astfel, putem concluziona urmatoarele: Legiuitorul este singurul competent sa stabileasca un cadru legal pentru exercitarea drepturilor, in lipsa unor astfel de norme fiind imposibila buna functionare a societatii. De asemenea, nedefinirea in mod expres a unor termeni nu reprezinta un viciu de neconstitutionalitate atata timp cat aplicarea acesteia se poate face coroborat cu cadrul legal din care norma face parte . In ceea ce priveste depunerea cererii reconventionale dupa modificarea cererii de chemare in judecata de catre reclamant, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, Monografii

1. G. Boroi, colectiv: Codul de procedura civila comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2016

II. Legislatie

1. Noul Cod de Procedura Civila

III. Jurisprudenta

1. Decizia nr. 791/2018