Desi in prezent drepturile si libertatile fundamentale ale omului se bucura de o consacrare legala temeinica, atat la nivel international, cat si la nivel national, acest fapt nu exclude posibilitatea interventiei unor situatii exceptionale care sa justifice restrangerea unora dintre aceste drepturi .
Forta majora reprezinta un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil. Este de notorietate faptul ca interventia unui caz de forta majora poate conduce la exonerarea de raspundere contractuala sau chiar administrativa sau penala a persoanelor fizice sau juridice.
Cu toate acestea, simpla existenta a unei situatii de forta majora nu este suficienta, prin ea insasi, sa limiteze sau sa restranga drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.
Astfel, in situatia in care, pentru combaterea unui eveniment grav, constituind o situatie de forta majora, s-ar impune limitarea sau restrangerea unor drepturi si libertati ale cetatenilor, este necesar ca statul sa actioneze o serie de parghii administrative stabilite prin lege.
Aceasta posibilitate este reglementata chiar de Constitutia Romaniei prin art. 53, potrivit caruia exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
Astfel, restrangerile reprezinta masuri considerate necesare intr-o societate democratica, aplicate in scopul realizarii unui interes public sau pentru a ocroti drepturile si libertatile altora.
Pentru a fi considerate legitime, restrangerile drepturilor si libertatilor trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ o serie de conditii: sa fie prevazute de lege (in acceptiunea larga a cuvantului - ordonante de urgenta, decrete, ordonante militare, legi stricto sensu etc.), sa fie necesare intr-o societate democratica, sa nu fie discriminatorii, sa fie adecvate cel putin unuia dintre scopurile prevazute expres de lege precum si situatiei care le justifica.
Restrangerea si afectarea unor drepturi si libertati in contextul starii de urgenta
Pentru a oferi statului posibilitatea efectiva de a interveni atunci cand situatia o impune, prin O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta a fost reglementata institutia starii de urgenta. Aceasta este cea mai usoara dintre cele doua masuri prevazute de ordonanta amintita si reprezinta ``ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica aplicabile pe intreg teritoriul tarii sau in unele unitati administrativ-teritoriale care se instituie in urmatoarele situatii: existenta unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale sau iminenta producerii ori producerea unor calamitati care fac necesara prevenirea, limitarea sau inlaturarea, dupa caz, a urmarilor unor dezastre``.
Pe fondul raspandirii accelerate a virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul Romaniei, prin Decretul Prezidential nr. 195/2020 a fost instituita starea de urgenta, pentru o perioada de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii acesteia, printr-un nou decret prezidential.
Potrivit Decretului nr. 195/2020, pentru prevenirea raspandirii COVID-19 si realizarea managementului consecintelor, raportat la evolutia situatiei epidemiologice, pe durata starii de urgenta este restrans exercitiul urmatoarelor drepturi:
- libera circulatie;
- dreptul la viata intima, familiala si privata;
- inviolabilitatea domiciliului;
- dreptul la invatatura;
- libertatea intrunirilor;
- dreptul de proprietate privata;
- dreptul la greva;
- libertatea economica.
Desi legiuitorul face referire in mod expres la ``restrangerea`` acestor drepturi si libertati, fata de masurile concrete luate pana in momentul de fata, o parte dintre drepturile si libertatile ce se regasesc in enumerarea amintita anterior au fost doar afectate, nesuferind o restrangere propriu-zisa.
Astfel, au fost supuse unei restrangeri efective: dreptul la libera circulatie, dreptul la viata intima, familiala si privata, libertatea intrunirilor, exercitarea dreptului de proprietate privata si libertatea economica, in timp ce au fost doar afectate de masurile dispuse pe fondul starii de urgenta dreptul la invatatura, inviolabilitatea domiciliului si dreptul la greva.
Restrangerea exercitiului acestor drepturi si libertati reprezinta o masura exceptionala, impusa tocmai pentru protejarea unui alt drept fundamental, absolut, al cetatenilor: dreptul la viata si integritate fizica.
Aceasta restrangere nu a fost si nu poate fi realizata, insa, arbitrar. Se impune ca masurile concrete prin care sunt restranse aceste drepturi si libertati sa fie proportionale, prin raportare la urmatoarele criterii:
- intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
- frecventa aparitiei unor focare intr-o zona geografica;
- numarul de pacienti critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
- capacitatea si continuitatea asigurarii serviciilor sociale si de utilitati publice pentru populatie;
- capacitatea autoritatilor publice de a mentine si asigura masuri de ordine si siguranta publica;
- masurile instituite de alte state cu impact asupra populatiei sau situatiei economice a Romaniei;
- capacitatea de asigurare a masurilor pentru punere in carantina;
- aparitia altor situatii de urgenta.
Astfel, nu se poate imagina o aplicare discretionara sau generala a acestor restrangeri, impunandu-se respectarea principiului fundamental al proportionalitatii, precum si a tuturor celorlalte conditii indicate anterior.
Unele masuri concrete de restrangere si afectare a unor drepturi si libertati
Restrangerea dreptului la libera circulatie
Una dintre restrangerile cu cel mai mare impact social impuse in contextul starii de urgenta este restrangerea dreptului la libera circulatie .
Primele astfel de restrangeri au fost operate prin Ordonanta Militara nr. 2, din data de 21.03.2020, prin care s-a stabilit faptul ca circulatia persoanelor in afara locuintei/gospodariei in intervalul 22:00-06:00 este permisa numai pentru urmatoarele motive: a) deplasarea in interes profesional, inclusiv intre locuinta/gospodarie si locul/locurile de desfasurare a activitatii profesionale si inapoi;
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acopera necesitatile de baza ale persoanelor si animalelor de companie/domestice, precum si bunuri necesare desfasurarii activitatii profesionale;
c) deplasarea pentru asistenta medicala care nu poate fi amanata si nici realizata de la distanta;
d) deplasarea din motive justificate, precum ingrijirea/insotirea copilului, asistenta persoanelor varstnice, bolnave sau cu dizabilitati ori deces al unui membru de familie;
e) deplasari scurte, in apropierea locuintei/gospodariei, legate de activitatea fizica individuala a oamenilor si nevoile animalelor de companie/domestice.
Prin acelasi act normativ s-a impus, de asemenea, ca circulatia persoanelor in afara locuintei/gospodariei sa se efectueze numai cu respectarea masurilor generale de prevenire a raspandirii COVID-19 si cu evitarea formarii oricarui grup de persoane . Notiunea de ``grup de persoane`` a fost definita ca alaturarea unui numar mai mare de 3 persoane care nu locuiesc impreuna.
Acestei restrictii i s-a adus, ulterior, o clarificare, stabilind faptul ca aceasta se aplica exclusiv pietonilor.
In concret, a fost interzisa circulatia pietonala intr-un grup mai mare de 3 persoane .
Prin Ordonanta Militara nr. 3 din 24.03.2020, restrictiile impuse in intervalul 22:00-06:00 au fost extinse, fiind interzisa circulatia tuturor persoanelor in afara locuintei/gospodariei, indiferent de ora, cu urmatoarele exceptii:
a) deplasarea in interes profesional, inclusiv intre locuinta/gospodarie si locul/locurile de desfasurare a activitatii profesionale si inapoi;
d) deplasarea din motive justificate, precum ingrijirea/ insotirea copilului, asistenta persoanelor varstnice, bolnave sau cu dizabilitati ori deces al unui membru de familie .
e) deplasarile scurte, in apropierea locuintei/gospodariei, legate de activitatea fizica individuala a persoanelor (cu excluderea oricaror activitati sportive de echipa), cat si pentru nevoile animalelor de companie/domestice;
f) deplasarea in scopul donarii de sange, la centrele de transfuzie sanguina;
g) deplasarea in scop umanitar sau de voluntariat;
h) deplasarea pentru realizarea de activitati agricole;
i) deplasarea producatorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.
De asemenea, pentru persoanele care au implinit varsta de 65 de ani, circulatia in afara locuintei/gospodariei a fost interzisa, fiind acordat un interval orar (11:00 - 13:00), in care circulatia acestor persoane a fost permisa doar pentru urmatoarele motive:
a) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acopera necesitatile de baza ale persoanelor si animalelor de companie/domestice;
b) deplasarea pentru asistenta medicala care nu poate fi amanata si nici realizata de la distanta;
c) deplasarea din motive justificate, precum ingrijirea/ insotirea unui minor, asistenta altor persoane varstnice, bolnave sau cu dizabilitati, ori in cazul decesului unui membru de familie;
d) deplasari scurte, in apropierea locuintei/gospodariei, legate de activitatea fizica individuala a persoanelor (cu excluderea oricaror activitati fizice colective), cat si pentru nevoile animalelor de companie/domestice.
Prin acelasi act normativ s-a stabilit ca in afara intervalului orar 11:00 - 13:00, circulatia persoanelor care au implinit varsta de 65 de ani este permisa daca aceasta se face in interes profesional ori pentru realizarea de activitati agricole.
Caracterul sever al masurilor luate fata de persoanele care au implinit varsta de 65 de ani a fost diminuat prin Ordonanta Militara nr. 4/2020, prin care s-a reglementat permiterea circulatiei acestei categorii de populatie si in afara intervalului orar 11:00-13:00 daca aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natura medicala, folosind mijloace proprii de deplasare sau ale familiei/sustinatorilor sau, dupa caz, mijloacele de transport sanitar special destinat.
De asemenea, intervalul in care este permisa circulatia persoanelor care au implinit varsta de 65 de ani a fost suplimentat, interdictia fiind ridicata si intre orele 20:00 si 21:00, daca aceasta se face pentru a asigura nevoile animalelor de companie sau domestice, doar in proximitatea locuintei.
Deplasarile in afara domiciliului, in contextul acestor restrangeri, se fac pe baza unei declaratii pe proprie raspundere prin care se indica motivul deplasarii, ori pe baza unei adeverinte eliberate de angajator .
De la prevederile expuse anterior fac exceptie personalul din cadrul Adminisrtatiei Prezidentiale, Parlamentului Romaniei, Guvernului Romaniei, Ministerului Public, institutiilor sistemului national de aparare, ordine publica si securitate nationala, corpului diplomatic si personalul care asigura serviciile de utilitate publica.
O alta masura de restrangere a dreptului la libera circulatie pe teritoriul Romaniei a fost instituirea, prin Ordonanta Militara nr. 2/2020, a unei interdictii de intrare pe teritoriul Romaniei, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetatenilor straini si apatrizilor, cu exceptia situatiei in care acestia tranziteaza teritoriul Romaniei pe culoare de tranzit, organizate prin intelegeri cu statele vecine.
De asemenea, sunt exceptati de la aceste masuri membrii de familie ai cetatenilor romani, membrii de familie ai cetatenilor altor state membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European ori ai Confederatiei Elvetiene, cu rezidenta in Romania, persoanele care poseda o viza de lunga sedere, un permis de sedere sau un document echivalent, persoanele care se deplaseaza in interes profesional, personalul diplomatic sau consular, personalul militar sau cel care poate asigura ajutor umanitar, pasagerii in tranzit, inclusiv cei repatriati ca urmare a acordarii protectiei consulare, pasagerii care calatoresc din motive imperative (medicale sau familiale) si persoanele care au nevoie de protectie internationala sau din alte motive umanitare.
Restrangeri semnificative ale dreptului la libera circulatie au reprezentat si masurile de carantina dispuse prin Ordonantele Militare nr. 6/30.03.2020 si 7/04.04.2020.
Astfel, prin Ordonanta Militara nr. 6/30.03.2020, s-a instituit, pe perioada starii de urgenta, masura de carantinare in municipiul Suceava si in zona limitrofa fornata din comunele Adancata, Salcea, Ipotesti, Bosanci, Moara, Scheia, Patrauti si Mitocu Dragomirnei.
In aceste zone este permisa intrarea, respecti iesirea, numai pentru: transportul de marfa, al materiilor prime si resurselor necesare desfasurarii activitatilor economice in zona de carantina, precum si a aprovizionarii populatiei. Persoanelor care nu locuiesc in zona carantinata dar care desfasoara activitati economice sau in domeniul apararii, ordinii publice, securitatii nationale, sanitar, situatiilor de urgenta, administratiei publice locale, asistentei si protectiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publica, energetic, agriculturii alimentatiei publice, alimentarii cu apa, comunicatiilor si transporturilor, le este, de asemenea, permisa circulatia in zona carantinata.
Aceleasi masuri au fost instituite, pe perioada starii de urgenta, si pentru orasul Tandarei, judetul Ialomita, prin Ordonanta Militara nr. 7/2020.
Acestor restrangeri li se alatura suspendarea zborurilor catre si dinspre statele considerate ca facand parte din zona rosie de risc epidemiologic, precum si suspendarea transportului rutier international de persoane spre unele dintre aceste state. In prezent, statele considerate a face parte din zona rosie sunt: Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Germania, Iran, Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania, S.U.A., Turcia.
Aceste restrangeri au fost introduse progresiv, proportional cu evolutia situatiei pandemice pe teritoriul Romaniei. Scopul urmarit pe aceasta cale este limitarea, pe cat posibil, a raspandirii virusului SARS-CoV-2. Desi astfel de limitari ar putea fi considerate deosebit de drastice si abuzive in conditii de normalitate, caracterul sever al crizei sanitare ce a determinat instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei este cel ce justifica o astfel de abordare .
Prin urmare, doar prin raportare la efectele coronacrizei si la criteriile enuntate anterior, se poate determina caracterul proportional al acestor masuri, si doar astfel se poate stabili cresterea sau diminuarea gradului de severitate al masurilor.
Restrangerea dreptului la viata intima, familiala si privata
Reglementarea posibilitatii de a impune astfel de restrangeri a aparut ca necesara in vederea asigurarii conditiilor de identificare, testare, izolare si carantinare a persoanelor suspecte de a fi infectate cu virusul SARS-CoV-2.
O masura care presupune o restrangere a acestui drept este chiar obligarea cetatenilor, prin Ordonanta Militara nr. 2/2020 si Ordonanta Militara nr. 3/2020, la completarea unor declaratii pe proprie raspundere, prin care sa arate motivul parasirii domiciliului.
Obligarea unei persoane la aducerea la cunostinta autoritatilor statului a motivelor pentru care se deplaseaza, directiei deplasarii, necesitatilor de baza care se impun a fi satisfacute prin deplasare si a altor astfel de date cu caracter personal reprezinta, prin ea insasi, o restrangere a dreptului la viata privata. Astfel de aspecte tin, in general, de intimitatea persoanei, autoritatile statului fiind obligate prin Constitutie la respectarea acestei intimitati.
Diagnosticele medicale (inclusiv diagnosticarea cu COVID-19) reprezinta, de asemenea, un element al vietii private a individului. Or, in contextul pandemic actual, posibilitatea autoritatilor de a cunoaste si mentine o evidenta persoanelor diagnosticate sau suspecte de a fi infectate este un imperativ absolut in vederea limitarii raspandirii virusului SARS-CoV-2.
Afectarea inviolabilitatii domiciliului
Inviolabilitatea domiciliului presupune ca nimeni nu poate patrunde sau ramane in locuinta unei persoane fara consimtamantul acesteia.
Chiar Constitutia Romaniei stabileste situatiile in care restrangerea sau limitarea acestui drept este posibila. Astfel, prin alin. (2) al art. 27 din Constitutie, este stabilita in mod expres posibilitatea restrangerii dreptului la inviolabilitatea domiciliului pentru prevenirea raspandirii unei epidemii. A fortiori, astfel de restrangeri sunt posibile in contextul unei pandemii.
Prin urmare, prin Decretul nr. 195/2020 se realizeaza doar o reconfirmare a prerogativei statului de a restrange acest drept .
In concret, astfel de masuri pot presupune patrunderea medicilor sau chiar a organelor de politie in domiciliul unei persoane, in scopul asigurarii izolarii/carantinarii acesteia, precum si al luarii oricaror alte masuri necesare prevenirii raspandirii virusului.
Afectarea dreptului la invatatura
Prin art. 49 din Decretul nr. 195/2020 s-a stabilit suspendarea cursurilor din toate unitatile si institutiile de invatamant pe durata starii de urgenta.
Cu toate ca suspendarea cursurilor din unitatile de invatamant nu a rezultat neaparat in sistarea totala a procesului educational, asigurandu-se, ori de cate ori este posibil, desfasurarea cursurilor la distanta, prin intermediul tehnologiei informatiei si comunicarilor, aceasta masura reprezinta, totusi, o evidenta afectare a dreptului la invatatura.
In primul rand, calitatea procesului educational are, in mod evident, de suferit ca urmare a imposibilitatii utilizarii metodelor practice, stabilite prin acte normative, de predare si evaluare.
In al doilea rand, o mare parte a beneficiarilor sistemului de invatamant se afla in imposibilitate obiectiva de a participa la astfel de cursuri la distanta, din cauza lipsei de acces la tehnologia informatiei si comunicarilor.
Aceaste masuri sunt, insa, la acest moment necesare, pentru a evita riscurile epidemiologice generate de formarea grupurilor de elevi si studenti in contextul pandemic actual.
Restrangerea libertatatii intrunirilor
Restrangeri ale libertatii intrunirilor au fost operate incepand cu Ordonanta Militara nr. 1/2020, prin care a fost interzisa organizarea si desfasurarea oricarui eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane, in spatii deschise.
Organizatorii evenimentelor organizate si desfasurate in spatii deschise, ce presupun participarea a maximum 100 de persoane, au fost obligati sa dispuna masuri care sa asigure distanta de minimum 1 metru intre participanti .
De asemenea, prin acelasi act normativ, au fost suspendate toate activitatile culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear si de ingrijire personala, realizate in spatii inchise.
Acestor dispozitii le-au fost aduse amendamente prin Ordonanta Militara nr. 2/2020, prin care s-a stabilit faptul ca se pot oficia slujbe in lacasurile de cult, de catre slujitorii bisericesti/religiosi, fara accesul publicului, slujbele putand fi transmise in mass-media sau online si se pot oficia acte liturgice/religioase cu caracter privat (botez, cununii, inmormantari), la care pot participa maximum 8 persoane . De asemenea, se poate realiza impartasirea credinciosilor bolnavi la spital sau la domiciliul acestora.
Aceste restrangeri au scopul firesc al evitarii aglomerarilor de persoane, astfel incat sa se limiteze riscul de imbolnavire si raspandire a virusului.
Restrangerea exercitarii dreptului de proprietate privata
Prin art. 9 din Decretul nr. 195/2020 s-a stabilit ca, pentru combaterea raspandirii infectiilor cu COVID19, autoritatile publice centrale pot rechizitiona unitati de productie a materialelor si echipamentelor necesare combaterii acestei epidemii.
De asemenea, prin art. 52, se prevede ca autoritatile imputernicite de lege pregatesc si efectueaza rechizitii de bunuri in scopul rezolvarii problemelor materiale de orice natura .
O alta masura dispusa in mod expres in acest sens, este stabilita prin Anexa nr. 2 la Decret. Astfel, una dintre masurile de prima urgenta cu aplicabilitate graduala este identificarea si rechizitionarea de stocuri, capacitati de productie si distributie, de echipamente de protectie, dezinfectanti si medicamente utilizate/utilizabile in tratarea COVID-19.
Toate aceste masuri reprezinta in mod evident atingeri grave aduse dreptului de proprietate privata al personalor fizice sau juridice. Acestea au ca scop asigurarea resurselor materiale si logisticii necesare in vederea productiei si distribuirii de materiale necesare in combaterea si prevenirea imbolnavirilor.
Afectarea dreptului la greva
Restrangerea dreptului la greva este de aplicabilitate directa in dreptul muncii. Desi la momentul de fata nu exista o masura concreta in acest sens, prin art. 52 din Decret se instituie posibilitatea de chemare a persoanelor fizice pentru prestari de servicii in interes public in scopul rezolvarii problemelor materiale de orice natura si asigurarea fortei de munca . Apreciem ca in acest context, persoanelor astfel chemate le-ar putea fi interzis dreptul la greva.
De asemenea, astfel de interdictii s-ar putea aplica pe viitor personalului esential in combaterea pandemiei COVID-19 si a efectelor acesteia. Aceste interdictii nu pot fi, insa, aplicate prin decizii arbitrare ale angajatorilor, fiind necesar ca acestea sa fie instituite in mod expres, prin acte normative, si pentru scopuri bine determinate ce tin de combaterea pandemiei si a efectelor acesteia.
Restrangerea libertatii economice
Restrangerea libertatii economice in contextul pandemic s-a impus sub mai multe aspecte.
In primul rand, unele activitati economice au fost suspendate integral, asa cum este cazul activitatilor de servire si consum al produselor alimentare si bauturilor alcoolice si nealcoolice, organizata de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, in spatiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locatiei, precum si al activitatilor culturale, stiintifice, artistice, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear si de ingrijire personala, realizate in spatii inchise.
De asemenea, masura luata prin Ordonanta Militara nr. 4/2020, de interdictie a majorarii preturilor la energie electrica si termica, gaze naturale, alimentare cu apa, salubritate si carburanti peste nivelul practicat la data de 29.03.2020 reprezinta o evidenta si serioasa ingradire a libertatii economice a acestor operatori .
Aceste masuri au fost impuse fie pentru a limita raspandirea virusului (asa cum este cazul suspendarii anumitor activitati), fie pentru a preveni ruina economica a consumatorilor sau chiar a unor operatori, in contextul gravei crize economice generata de pandemia COVID-19 si al practicilor de concurenta neloiala ce ar putea fi generate pe acest fond .
Consecintele restrangerii unor drepturi si libertati in dreptul muncii
Avand in vedere caracterul social si economic al raporturilor de munca, este evident faptul ca masurile de restrangere a unor drepturi si libertati au un important efect asupra acestora.
Desi restrangerile aplicate libertatii de miscare a cetatenilor nu presupun si interdictia deplasarii la si de la locul de munca, aceste au avut un impact direct asupra raporturilor de munca, determinand o parte a angajatorilor sa dispuna trecerea salariatilor, pe cat posibil, la un regim de telemunca sau munca la domiciliu . Astfel, conditiile de lucru stabilite prin contractele individuale de munca au fost schimbate in mod esential, ca efect direct al restrangerilor impuse de legiuitor.
De asemenea, unele categorii de salariati pot desfasura activitatea doar in regim de telemunca sau munca la domiciliu, ca urmare a masurilor luate. De exemplu, in sistemul de invatamant, ca urmare a restrangerilor aplicate dreptului la invatatura, prin suspendarea cursurilor, cadrele didactice sunt practic fortate sa presteze activitatea in regim de telemunca sau munca la domiciliu, fiind in imposibilitate de a recurge la o alta alternativa.
Mai mult, restrictiile de circulatie si obligarea la carantina/izolare la domiciliu aplicate salariatilor ce se intorc din calatorii internationale au condus si ele la o suspendare masiva, de drept, a contractelor individuale de munca, fara ca angajatorul sau salariatul sa opteze in acest sens.
Restrangerile aplicate cu privire la libertatea economica si libertatea intrunirilor au, insa, cel mai grav impact asupra raporturilor de munca, acestea conducand la suspendarea sau chiar incetarea in masa a contractelor individuale de munca .
Astfel, angajatorii ce desfasurau activitate in domeniile economice suspendate pe perioada starii de urgenta (cum este cazul industriei HoReCa, al organizatorilor de evenimente sportive, culturale etc.), sunt fortati sa intrerupa temporar activitatea . Astfel, data fiind situatia economica precara a angajatorilor, acestia opteaza fie pentru suspendarea contractelor individuale de munca ale salariatilor prin somaj tehnic, fie, chiar pentru incetarea unor contracte individuale de munca, in situatiile in care pierderile economice sunt mult prea mari pentru mentinerea acestora.
In situatia in care masurile de rechizitionare a unor spatii de productie se vor materializa, acestea vor produce efecte evidente si grave atat asupra salariatilor ce isi desfasurau activitatea in respectivele unitati, cat si asupra situatiei economice a angajatorilor, rezultand, de asemenea, in suspendarea sau chiar incetarea contractelor de munca .
In ceea ce priveste dreptul la greva, desi restrangerea acestuia are un impact direct asupra salariatilor, aceasta va afecta in mod diferit raporturile de munca, in functie de modul concret de aplicare. Apreciem ca in toate cazurile, insa, aceaste masuri nu poate conduce la interzicerea in mod discretionar, de catre angajator, a dreptului la greva al salariatilor.
In incheierea acestei succinte analize, concluzionam urmatoarele: restrangerile drepturilor si libertatilor fundamentale, chiar pentru un termen relativ scurt si cu respectarea raportului de proportionalitate intre acestea si situatia care le impune, au un impact economic si social deosebit de grav.
In domeniul dreptului muncii, acest impact se concretizeaza in modificarea intempestiva a conditiilor de munca si suspendarea sau chiar incetarea contractelor individuale de munca .
Mai mult decat atat, cu cat aceste masuri devin mai restrictive si se intind pe o perioada mai mare de timp, cu atat acestea au potentialul de a conduce la ruina economica a unor angajatori, rezultand in incetarea definitiva a activitatii acestora si, pe cale de consecinta, in cresterea ratei somajului. Corelate, aceste aspecte negative conduc, pe scara larga, la destabilizarea economiei nationale.
Se impune, asadar, pentru viitor, identificarea unor solutii de limitare si stopare a crizei sanitare, care, in acelasi timp, sa permita ameliorarea crizei economice si sociale astfel generate.
Autor _avocat Irina Maria Diculescu_MCP Cabinet avocati, fondat in anul 2008, este specializat in relatii de munca si comerciale.
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...