Restrictiile impuse de Ungaria finantarii organizatiilor civile de catre persoane stabilite in afara acestui stat membru nu sunt conforme cu dreptul Uniunii

Curtea a constatat ca, prin impunerea unor obligatii de inregistrare, de declarare si de publicitate anumitor categorii de organizatii ale societatii civile care beneficiaza in mod direct sau indirect de un ajutor strain care depaseste un anumit prag si prin faptul ca a prevazut posibilitatea de a aplica sanctiuni organizatiilor care nu respecta aceste obligatii, Ungaria a introdus restrictii discriminatorii si nejustificate atat in privinta organizatiilor in cauza, cat si a persoanelor care le acorda un asemenea ajutor . Aceste restrictii sunt contrare obligatiilor care revin statelor membre in temeiul libertatii de circulatie a capitalurilor prevazute la articolul 63 TFUE, precum si al articolelor 7, 8 si 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare ``carta``), referitoare la dreptul la respectarea vietii private si de familie, la dreptul la protectia datelor cu caracter personal si la dreptul la libertatea de asociere .

In anul 2017, Ungaria a adoptat o lege prezentata ca urmarind sa asigure transparenta organizatiilor civile care primesc donatii provenind din strainatate (denumita in continuare ``Legea privind transparenta``)¹ .

Potrivit acestei legi, aceste organizatii trebuie sa se inregistreze la instantele maghiare ca ``organizatii care primesc ajutor din strainatate``, atunci cand cuantumul donatiilor pe care le-au primit provenite din alte state membre sau din tari terte intr-un an depaseste un anumit prag . La momentul inregistrarii, acestea trebuie sa indice de asemenea, printre altele, numele donatorilor al caror ajutor a atins sau a depasit suma de 500 000 de forinti maghiari (HUF) (aproximativ 1 400 de euro) si cuantumul exact al ajutorului. Aceasta informatie este publicata ulterior pe o platforma electronica publica accesibila gratuit. In plus, organizatiile civile vizate trebuie sa mentioneze, pe pagina lor de acces la internet si in toate publicatiile lor, ca sunt o ``organizatie care primeste ajutor din strainatate``.

Comisia a introdus o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor la Curtea de Justitie impotriva Ungariei, considerand ca legea mentionata incalca atat TFUE, cat si carta . Inainte de a examina cauza pe fond, Curtea, pronuntandu-se cu privire la exceptia de inadmisibilitate ridicata de Ungaria, a amintit ca faptul ca Comisia supune o procedura precontencioasa unor termene scurte nu este, in sine, susceptibil sa determine inadmisibilitatea actiunii ulterioare in constatarea neindeplinirii obligatiilor. Astfel, o asemenea inadmisibilitate nu se impune decat in cazul in care comportamentul Comisiei a facut mai dificila combaterea motivelor acestei institutii de catre statul membru vizat si a incalcat astfel dreptul la aparare, ceea ce nu a fost dovedit in speta.

Cu privire la fond, Curtea a statuat, cu titlu introductiv, ca Ungaria nu era indreptatita sa reproseze Comisiei ca nu a prezentat probe cu privire la efectele practice ale Legii privind transparenta privind transparenta organizatiilor care primesc ajutor din strainatate).

asupra libertatii de circulatie garantate la articolul 63 TFUE. Astfel, existenta unei neindepliniri a obligatiilor poate fi dovedita, in cazul in care aceasta isi are originea in adoptarea unei masuri legislative sau administrative ale carei existenta si aplicare nu sunt contestate, prin intermediul unei analize juridice a dispozitiilor acestei masuri .

Examinand in continuare temeinicia motivelor Comisiei, Curtea a constatat, in primul rand, ca operatiunile care sunt acoperite de Legea privind transparenta intra sub incidenta notiunii de ``circulatie a capitalurilor`` care figureaza la articolul 63 alineatul (1) TFUE si ca legea in discutie constituie o masura restrictiva, de natura discriminatorie. Astfel, aceasta instituie o diferenta de tratament intre circulatia nationala si transfrontaliera a capitalurilor, care nu se explica prin nicio diferenta obiectiva intre situatiile in cauza si care este de natura sa descurajeze persoanele fizice sau juridice stabilite in alte state membre sau in tari terte sa acorde un ajutor financiar organizatiilor respective.

In special, Legea privind transparenta este aplicabila, in mod specific si exclusiv, asociatiilor si fundatiilor care primesc ajutoare financiare provenind din alte state membre sau din tari terte, pe care le individualizeaza impunandu-le sa se declare, sa se inregistreze si sa se prezinte in mod sistematic publicului sub denumirea de ``organizatie care primeste ajutor din strainatate``, in caz contrar aplicandu-se sanctiuni care pot merge pana la dizolvarea lor. In plus, masurile pe care le prevede sunt de natura sa creeze un climat de neincredere in privinta acestor asociatii si fundatii. Divulgarea publica a unor informatii privind persoane stabilite in alte state membre sau in tari terte care acorda ajutoare financiare acelorasi asociatii si fundatii este, pe de alta parte, de natura sa le descurajeze sa furnizeze asemenea ajutoare.

In consecinta, obligatiile de inregistrare, de declarare si de publicitate, precum si sanctiunile prevazute de Legea privind transparenta constituie, avute in vedere impreuna, o restrictie privind libertatea de circulatie a capitalurilor, interzisa de articolul 63 TFUE. In ceea ce priveste eventuala justificare a acestei restrictii, Curtea subliniaza ca obiectivul care consta in sporirea transparentei finantarii asociative poate fi considerat un motiv imperativ de interes general. Astfel, anumite organizatii ale societatii civile sunt susceptibile, avand in vedere scopurile pe care le urmaresc si mijloacele de care dispun, sa aiba o influenta importanta asupra vietii publice si a dezbaterii publice, care justifica supunerea finantarii lor unor masuri destinate sa asigure transparenta acesteia, in special atunci cand ea isi are originea in tari terte fata de Uniune. Cu toate acestea, in speta, Ungaria nu a demonstrat motivul pentru care obiectivul sporirii transparentei finantarii asociative pe care il invoca ar justifica masurile instituite prin Legea privind transparenta.

In special, acestea se aplica in mod nediferentiat in privinta oricarui ajutor financiar strain care depaseste un anumit prag si tuturor organizatiilor care intra in domeniul de aplicare al acestei legi, in loc sa le vizeze pe cele care sunt in mod real susceptibile sa aiba o influenta importanta asupra vietii publice si a dezbaterii publice. In ceea ce priveste motivele de ordine publica si de siguranta publica mentionate la articolul 65 alineatul (1) litera (b) TFUE, Curtea a amintit ca asemenea motive pot fi invocate intr-un anumit domeniu in masura in care legiuitorul Uniunii nu a efectuat o armonizare completa a masurilor care urmaresc sa le asigure protectia si ca ele inglobeaza in special combaterea spalarii banilor, a finantarii terorismului si a criminalitatii organizate. Totusi, aceste motive nu sunt admisibile decat in prezenta unei amenintari reale, actuale si suficient de grave, care afecteaza un interes fundamental al societatii. Or, in speta, Ungaria nu a prezentat niciun argument de natura sa dovedeasca in mod concret o asemenea amenintare. Legea privind transparenta se intemeiaza mai curand pe o prezumtie de principiu si nediferentiata potrivit careia orice finantare straina a organizatiilor civile ar fi intrinsec suspecta.

Curtea a concluzionat ca restrictiile care decurg din Legea privind transparenta nu erau justificate si, prin urmare, ca Ungaria nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in temeiul articolului 63 TFUE.

In al doilea rand, Curtea a examinat daca dispozitiile Legii privind transparenta erau conforme cu articolele 7, 8 si 12 din carta, cu care trebuie sa fie conforma o masura nationala atunci cand statul membru care este autorul acestei masuri intentioneaza sa justifice restrictia pe care o contine prin un motiv imperativ de interes general sau prin un motiv mentionat de TFUE.

In ceea ce priveste, mai intai, dreptul la libertatea de asociere, consacrat la articolul 12 alineatul (1) din carta, Curtea a subliniat ca acesta constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice si pluraliste, intrucat permite cetatenilor sa actioneze in mod colectiv in domenii de interes comun si sa contribuie astfel la buna functionare a vietii publice. In speta, Curtea a constatat ca masurile prevazute de Legea privind transparenta limitau acest drept, intrucat faceau in mod semnificativ mai dificile, in mai multe privinte, actiunea si functionarea asociatiilor care intra sub incidenta acestei legi.

In ceea ce priveste, in continuare, dreptul la respectarea vietii private si de familie, consacrat la articolul 7 din carta, Curtea a amintit ca acesta obliga autoritatile publice sa se abtina de la orice ingerinta nejustificata in viata persoanelor.

In speta, aceasta a aratat ca obligatiile de declarare si de publicitate prevazute de Legea privind transparenta limitau acest drept . In ceea ce priveste dreptul la protectia datelor cu caracter personal consacrat la articolul 8 alineatul (1) din carta, care este legat, intr-o anumita masura, de dreptul la respectarea vietii private si de familie, Curtea a amintit ca acesta se opune ca informatiile referitoare la persoane fizice identificate sau identificabile sa fie difuzate unor terti, indiferent daca este vorba despre autoritati publice sau despre public in general, cu exceptia cazului in care aceasta difuzare intervine in temeiul unei prelucrari corecte care indeplineste cerintele prevazute la articolul 8 alineatul (2) din carta .

In afara acestei ipoteze, o asemenea difuzare, care constituie o prelucrare a datelor cu caracter personal, trebuie, asadar, sa se considere ca limiteaza dreptul la protectia datelor cu caracter personal garantat la articolul 8 alineatul (1) din carta . Or, in speta, Legea privind transparenta prevede divulgarea datelor cu caracter personal, iar Ungaria nu a sustinut ca aceasta se inscria in cadrul unei prelucrari care sa raspunda cerintelor mentionate mai sus.

In sfarsit, indreptandu-si atentia spre problema eventualei justificari a limitarilor aduse drepturilor fundamentale, Curtea a aratat ca dispozitiile Legii privind transparenta nu se puteau justifica, astfel cum decurgea din analiza efectuata deja in lumina TFUE, prin niciunul dintre obiectivele de interes general invocate de Ungaria.

Hotararea in cauza C-78/18 Comisia/Ungaria

1 A kA�lfA�ldrA�l tA�mogatott szervezetek A�tlA�thatosA�gA�rol szolo 2017. A�vi LXXVI. tA�rvA�ny (Legea nr. LXXVI din 2017