din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4507 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Perioada de proba si abuzul de drept in relatiile de munca. Sarcina probei

Perioada de proba si abuzul de drept in relatiile de munca. Sarcina probei

  Publicat: 24 May 2024       442 citiri       Sursa: MCP avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
In relatiile de munca, de cele mai multe ori sarcina probei revine angajatorului, fie ca vorbim de necomunicarea contractului individual de munca, a fisei postului, nerespectarea conditiilor de munca ale salariatilor, de nerespectarea termenului de preaviz, fie de incetarea contractului individual de munca din motive ce tin de de persoana salariatului sau din motive ce nu tin de persoana acestuia.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Depasire a legalitatii,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Depasire a legalitatii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Aceasta constatare nu este una intamplatoare, ci este intarita de prevederile art. 287 din Codul muncii care stabilesc ca ``sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare``.


Prin acest text de lege s-a instituit un regim clar derogatoriu de la dreptul comun prin inlaturarea regulii clasice, traduse prin adagiul ``actori incumbit onus probandi``.


In cauzele care au ca obiect conflictele de munca, angajatorul detine toate inscrisurile care stabilesc incheierea, executarea, modificarea si incetarea raporturilor de munca, de aceea indiferent de pozitia sa procesuala de reclamant sau parat trebuie sa aduca dovezi pertinente si utile solutionarii procesului.


Scopul pe care l-a avut legiuitorul la edificarea normei mai-sus mentionate nu a fost acela de a crea un peisaj favorabil salariatului prin ignorarea cu desavarsire faptul ca doar angajatorul este cel care are intru totul sarcina probei, ci si salariatului ii revine aceasta obligatie .


Iar unul dintre cazurile in care salariatului ii revine sarcina probei in relatiile de munca este abuzul de drept .


Acesta este reglementat de Codul civil la art. 15 ``niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte``.


Un exemplu clasic de abuz de drept este utilizarea perioadei de proba cu scopul de a obtine forta de munca gratuita urmand ca la finalul acesteia salariatului sa i se comunice, fara niciun temei, ca nu corespunde cerintelor postului.


Inainte de toate, este necesar a se preciza ca incetarea contractului individual de munca pe durata perioadei de proba nu implica culpa niciuneia dintre parti, de altfel nici nu ar avea cum sa fie evidentiata, de vreme ce nu este obligatorie motivarea notificarii scrise.


Perioada de proba reprezinta, asa cum a fost calificata si de doctrina de specialitate, o veritabila clauza de dezicere, care foloseste ambelor parti, scopul fiind acela al instituirii unei proceduri suple prin care contractul de munca sa inceteze, in cazul in care, inauntrul termenului convenit de parti ca fiind perioada de proba, oricare dintre partenerii contractuali, fie angajatul, fie angajatorul, concluzioneaza ca nu doresc consolidarea raportului de munca .


In perioada de proba cauza incetarii contractului de munca trebuie sa aiba legatura directa cu scopul acestei perioade, respectiv acela al verificarii aptitudinilor salariatului.


Lipsa obligatiei angajatorului de a prezenta in scris motivele care determina sa denunte contractul nu poate dobandi semnificatia unei libertati depline de a inceta contractul individual de munca prin notificare scrisa pentru alte motive decat cele legate de verificarea aptitudinilor angajatului, o astfel de interpretare fiind contrara dispozitiilor art. 8 din Codul muncii care impun respectarea principiilor fundamentale ale consensualismului, bunei-credinte, informarii si consultarii.


In acest sens, practica judiciara a retinut ca ``angajatorul emitent al notificarii de incetare a contractului individual de munca in perioada de proba beneficiaza de prezumtia legala relativa ca denuntarea contractului s-a datorat lipsei aptitudinilor profesionale ale salariatului, fara a fi obligat sa realizeze o evaluare prealabila similara concedierii pentru necorespundere profesionala.``


Data fiind reglementarea perioadei de proba ca o cluaza legala de dezicere, sesizarea instantei de judecata ramane posibila daca incetarea contractului s-a realizat cu incalcarea legii sau prin savarsirea unui abuz de drept .


Angajatii ale caror contracte individuale de munca inceteaza in timpul perioadei de proba potrivit dispoitiilor art. 31 alin (3) din Codul muncii au dreptul sa se adreseze justitiei pentru a contesta notificarea emisa de angajator asa cum s-a retinut si prin considerentele Curtii Constitutionale nr. 334/10.04.2012.


Insa, chiar daca se adreseaza instantei de judecata si invoca un posibil abuz de drept al angajatorului, salariatul beneficiaza, la randul sau, de toate mijloacele si garantiile procesuale prevazute in acest sens.


Nu trebuie pierdut din vedere contextul in care se afla salariatul in perioada de proba, iar potrivit art. 31 alin. (3) din Codul muncii, angajatorul nu este obligat de legiuitor sa-si motiveze optiunea de incetare a raporturilor de munca, aceasta decizie fiind lasata la latitudinea sa exclusiva.


Asadar, pentru a verifica aptitudinile angajatului, legiuitorul a introdus si o conditie speciala, aplicabila raportului de munca astfel incheiat, si anume notificarea prevazuta de dispozitiile precizate, notificare ce nu trebuie motivata si care echivaleaza cu faptul ca aptitudinile profesionale ale angajatului nu corespund cerintelor postului.


Este o decizie discretionara luata de angajator, acesta detinand o pozitie care presupune inclusiv luarea unei atare decizii, iar daca o asemenea decizie nu ne multumeste si consideram ca a reprezentat un abuz de drept din partea lui, sarcina probei in acest caz revine salariatului.


Aceasta inversare a sarcinii probei se bazeaza pe o bogata jurisprudenta care a retinut faptul ca ``spre deosebire de buna-credinta care se prezuma, abuzul de drept nu este suficient sa fie afirmat, ci trebuie dovedit ca atare. In plus, Curtea subliniaza ca acolo unde legiuitorul recunoaste unei persoane o marja substantiala de libera apreciere, abuzul de drept trebuie cu atat mai mult riguros probat``.


In lipsa oricaror minime dovezi sau indicii aduse de catre salariatul care contesta incetarea contractului individual de munca in perioada de proba, este nerezonabil a se solicita angajatorului sa aduca probe in acest sens.


Nu este suficienta simpla invocare a savarsirii unui abuz de drept pentru ca angajatorul sa fie obligat sa aduca probe in sens contrar, ci prezentarea unor astfel de probe este necesara atunci cand instanta de judecata apreciaza ca sunt necesare prin raportare la argumentele/indiciile/probele pertinente prezentate de salariat .


Cu alte cuvinte, este contrar logicii juridice a i se solicita unui angajator sa prezinte probe in sensul ca nu a savarsit un abuz de drept pentru simplul motiv ca un salariat a invocat faptul ca angajatorul a savarsit un abuz de drept, fara a aduce argumente si probe in acest sens.


A considera in sens contrar ar insemna chiar a invinge ratiunea instituirii regulii potrivit careia angajatorul nu este obligat sa-si motiveze decizia de incetare a contractului individual de munca in perioada de proba .


Totusi, chiar daca angajatorul nu este obligat sa isi motiveze decizia de incetare a contractului individual de munca, trebuie sa probeze in fata instantei faptul ca nu si-a exercitat discretionar dreptul de a denunta contractul in perioada de proba .


Altfel spus, abuzul de drept nu se analizeaza din perspectiva oportunitatii, aici angajatorul fiind suveran in a decide, ci din perspectiva legalitatii masurilor care finalmente conduc la incetarea contractului in perioada de proba .


Angajatorul este singurul in masura sa decida care ii sunt necesitatile in raport de specificul postului, modul in care acesta apreciaza asupra atitudinilor si pregatirii profesionale ale salariatului aflat in perioada de proba, iar acest lucru nu poate fi cenzurat de catre instanta.






Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    perioada de proba    notificare perioada de proba

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Oportunitatea - prerogativa angajatorului de a-si organiza activitatea. Rolul activ al instantei de judecata in aflarea adevarului
Sursa: MCP avocati

Obligatiile, drepturile si diligentele angajatorului pe parcursul evaluarii profesionale a salariatului
Sursa: MCP avocati

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Model contract de munca 2024. CIM editabil 2024!
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cand il preceda in mod direct repausul zilnic se adauga la repausul saptamanal
Sursa: MCP Cabinet avocati

Transportatorii rutieri nu pot transfera unor terte persoane responsabilitatea de a respecta perioadele de conducere si perioadele de repaus ale conducatorilor auto
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti