Statele membre nu pot refuza sa isi exprime acordul cu privire la lista de situri de importanta comunitara stabilita de Comisie decat pentru motive de protectie a mediului

Prevazuta de directiva privind habitatele naturale1, a��Natura 2000a�� este o retea ecologica europeana coerenta de arii speciale de conservare. Aceasta retea este formata din situri care adapostesc tipuri de habitate naturale si habitate ale unor specii indicate in directiva. Ea trebuie sa asigure mentinerea sau readucerea acestora la un stadiu corespunzator de conservare.

Potrivit directivei, fiecare stat membru transmite Comisiei o lista de situri care ar putea fi protejate ca situri de importanta comunitara. Apoi, Comisia stabileste, pe baza unor criterii de mediu si in acord cu statele membre, lista siturilor de importanta comunitara.

Orice plan sau proiect care poate sa afecteze in mod considerabil o arie protejata trebuie sa faca obiectul, la nivel national, al unei evaluari corespunzatoare a efectelor sale asupra sitului in cauza tinand seama de obiectivele de conservare a acestuia. Autoritatile nationale nu pot aproba decat planuri sau proiecte care nu aduc atingere integritatii sitului respectiv.

Orasul Papenburg este un oras portuar din landul Saxonia Inferioara (Germania) aflat pe malurile fluviului Ems si care gazduieste un santier naval situat pe malurile fluviului. Pentru a permite navelor mari sa navigheze intre santierul naval si Marea Nordului, fluviul Ems trebuie adancit prin lucrari de dragare. In 1994, orasul Papenburg a fost autorizat sa efectueze lucrari de dragare a acestui fluviu. Aceasta autorizatie este definitiva si implica faptul ca viitoarele lucrari de dragare necesare sunt considerate autorizate.

Comisia a inscris parti din fluviul Ems situate in aval fata de teritoriul orasului Papenburg in proiectul de lista a siturilor de importanta comunitara si a solicitat acordul Germaniei in aceasta privinta.
Orasul Papenburg a formulat, in fata Verwaltungsgericht Oldenburg (Tribunalul administrativ din Oldenburg), o actiune care urmareste sa impiedice ca Germania sa isi dea acordul in aceasta privinta si sa asigure ca lucrarile de dragare necesare mentinerii caracterului navigabil al fluviului Ems nu vor fi supuse in viitor, in mod individual, unei evaluari a efectelor in sensul directivei.

Instanta germana solicita Curtii de Justitie sa clarifice in ce conditii un stat membru poate sa refuze sa isi exprime acordul in privinta proiectului de lista a siturilor de importanta comunitara. De asemenea, ea ar dori sa stie daca lucrarile de dragare ce urmeaza sa se desfasoare pe fluviul Ems, autorizate de autoritatile germane anterior expirarii termenului de transpunere a directivei, trebuie supuse evaluarii prevazute de aceasta.

Curtea constata, mai intai, ca criteriile de evaluare a importantei comunitare a unui sit au fost definite in functie de obiectivul de conservare a habitatelor naturale sau a faunei si a florei salbatice indicate in directiva, precum si in functie de obiectivul de coerenta a retelei "Natura 2000". Aceste obiective privesc protectia mediului.
In consecinta, statele membre nu pot refuza sa isi exprime acordul cu privire la inscrierea unui sit pe lista de situri de importanta comunitara stabilita de Comisie decat pentru motive de protectie a mediului. Criteriile economice, sociale si culturale, precum si particularitatile regionale si locale nu pot servi drept temei pentru un astfel de refuz.
In continuare, Curtea arata ca faptul ca lucrari de dragare pe fluviul Ems au fost definitiv autorizate in temeiul dreptului german anterior expirarii termenului de transpunere a directivei nu constituie, ca atare, un obstacol ca aceste lucrari sa fie considerate, cu ocazia fiecarei interventii in senalul navigabil, ca fiind proiecte distincte. In acest caz, fiecare din aceste proiecte, in masura in care poate afecta situl respectiv in mod considerabil, trebuie supus unei evaluari a efectelor conform directivei.

Cu toate acestea, daca, si avand in vedere in special recurenta, natura sau conditiile de executare a lucrarilor de intretinere in cauza, se poate considera ca acestea constituie o operatiune unica, in special atunci cand au ca obiectiv sa mentina adancimea senalului navigabil prin intermediul unor lucrari de dragare regulate si necesare in acest scop, aceste lucrari pot fi considerate un proiect unic in sensul directivei. In acest caz, un astfel de proiect, daca a fost autorizat anterior expirarii termenului de transpunere a directivei, nu ar fi supus evaluarii prealabile a efectelor proiectului asupra sitului respectiv.

Totusi, din momentul in care un sit figureaza pe lista siturilor de importanta comunitara stabilita de Comisie, executarea oricaror lucrari va fi supusa unei obligatii generale rezultand din directiva, care consta in evitarea deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbarii speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii protejate.

In sfarsit, Curtea precizeaza ca, din momentul in care un sit figureaza pe o lista nationala transmisa Comisiei in vederea inscrierii pe lista siturilor de importanta comunitara, un astfel de sit nu ar trebui supus unor interventii care risca sa compromita grav caracteristicile ecologice ale acestuia.

MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului comunitar sau la validitatea unui act comunitar. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema identica.

Textul integral al hotararii europa .eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=RO&Submit=rechercher&numaff=C-226/08" target="_blank">AICI