Prima pagină
» Articole juridice
» Divortul. Desfacerea casatoriei
» Instanta competenta in procesul de divort
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Instanta competenta in procesul de divort
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Spre deosebire de actiunea in declararea nulitatii casatoriei care este de competenta tribunalului (art.2 pct. l lit.h Codul de Procedura Civila), actiunea de divort se judeca, potrivit competentei materiale de drept comun, de catre judecatorie ( art. l pct. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Dispozitii derogatorii intalnim numai in materia competentei teritoriale, deoarece, spre deosebire de art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA care instituie regula " actor scquitur forum rei ", art.607 prevede ca cererea de divort este de competenta judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun al sotilor, unde se presupune ca raporturile dintre soti sunt mai bine cunoscute si mai usor de dovedit, insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun ( nu trebuie ca locuinta unuia din soti sa fie neaparat la ultimul domiciliu comun, ci in raza judecatoriei ultimului domiciliu comun ).
O decizie a Tribunalului Sibiu prevede ca tot aceasta este instanta competenta in cazul in care sotii, plecati definitiv din Romania, au amandoi domiciliul in strainatate.
Prin domiciliu comun se intelege locul unde sotii au locuit in chip statornic, chiar si arunci cand convietuirea lor a fost de scurta durata, intrucat raporturile lor matrimoniale s-au consumat numai in acea localitate.
Pentru a determina " ultimul domiciliu comun ", nu intereseaza sensul strict juridic al notiunii de domiciliu ( art, 13 din Decretul nr.31 din 1954 ) ci locul in care cei doi soti au locuit efectiv, fara a se fi indeplinit formalitatile cerute de actele normative referitoare la evidenta populatiei ( fiind o imprejurare de fapt, ultimul domiciliu comun al sotilor poate fi probat prin orice mijloc de proba ).
In jurisprudenta s-a decis ca, la stabilirea competentei, prezinta importanta data la care s-a introdus actiunea . Schimbarea domiciliului sotilor, ulterior introducerii actiunii de divort, nu prezinta importanta sub aspectul competentei instantei de divort. Imprejurarea ca, dupa introducerea actiunii de divort, reclamantul si-a schimbat localitatea, care nu se gaseste in raza teritoriala a instantei la care a fost introdusa actiunea, nu este de natura sa atraga necompetenta instantei legal sesizate.
Conform art. 607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, in cazul in care sotii nu au avut un domiciliu comun, sau daca, la data introducerii actiunii, nici unul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei ultimului omiciliu comun, isi gasesc aplicare dispozitiile dreptului comun si deci cererea va fi adresata judecatoriei de la ultimul domiciliu sau resedinta sotului parat.
Acelasi articol precizeaza ca, in situatia in care sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate, actiunea se va inainta la judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantii ( acest text se indeparteaza de dispozitiile art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, care prevad aceasta competenta numai daca paratul, care domiciliaza in strainatate, nu are o resedinta cunoscuta in tara ).
Trebuie observat insa ca, art.607 nu se ocupa de ipoteza in care paratul nu are domiciliul cunoscut, in acest caz, ar trebui sa se aplice regula de drept comun, inscrisa in art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, competenta revenind judecatoriei de la resedinta paratului. Daca nici resedinta acestuia nu este cunoscuta va deveni competenta judecatoria de la domiciliul reclamantului, in doctrina si jurisprudenta s-a decis insa ca actiunea se introduce la judecatoria domiciliului reclamantului, fara a conditiona aceasta competenta de inexistenta unei resedinte cunoscute, ca si in cazul in care paratul ar avea domiciliul in strainatate. In situatia in care, prin actiunea de divort se solicita si impartirea bunurilor comune, iar printre acestea se gasesc bunuri imobile, competenta revine instantei indicate de dispozitiile art.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA si nu de dispozitiile art. 13 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ( cererile privitoare la bunuri miscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla miscatoarele ) deoarece cererea de partaj are un caracter accesoriu fata de actiunea de divort.
De asemenea, in legatura cu competenta instantei de divort trebuie amintite si prevederile art.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, potrivit carora: " cererea de pensie alimentara se va face la judecatoria investita cu cererea de despartire, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor ". Desi, potrivit dispozitiilor art. 10 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, actiunea pentru stabilirea pensiei de intretinere in favoarea minorului se introduce la instanta domiciliului reclamantului, art.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA cuprinde o derogare, daca actiunea se promoveaza atunci cand intre parintii minorului exista un proces de divort.
Instantele enumerate de art.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, nu sunt toate deopotriva competente si deci reclamantul nu are posibilitate de optiune ci el trebuie sa-si intenteze actiunea in ordinea si conditiile stabilite de lege. Aceasta pentru ca in materie de divort competenta teritoriala este stabilita prin norme imperative si deci fiind absoluta, partile sau chiar instanta nu o pot inlatura. Pe de alta parte, fiind o norma speciala, ea este de stricta interpretare si nu poate fi aplicata prin analogie la alte materii, cum ar fi desfiintarea casatoriei.
Codul Civil elvetian reglementeaza diferit de dreptul roman competenta in materia divortului, art. 144 precizand in acest sens ca "este competent judecatorul de la domiciliul reclamantului". Din cele prezentate reiese ca regula in dreptul elvetian este identica cu cea din dreptul comun roman si anume cu prevederile art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA.
O decizie a Tribunalului Sibiu prevede ca tot aceasta este instanta competenta in cazul in care sotii, plecati definitiv din Romania, au amandoi domiciliul in strainatate.
Prin domiciliu comun se intelege locul unde sotii au locuit in chip statornic, chiar si arunci cand convietuirea lor a fost de scurta durata, intrucat raporturile lor matrimoniale s-au consumat numai in acea localitate.
Pentru a determina " ultimul domiciliu comun ", nu intereseaza sensul strict juridic al notiunii de domiciliu ( art, 13 din Decretul nr.31 din 1954 ) ci locul in care cei doi soti au locuit efectiv, fara a se fi indeplinit formalitatile cerute de actele normative referitoare la evidenta populatiei ( fiind o imprejurare de fapt, ultimul domiciliu comun al sotilor poate fi probat prin orice mijloc de proba ).
In jurisprudenta s-a decis ca, la stabilirea competentei, prezinta importanta data la care s-a introdus actiunea . Schimbarea domiciliului sotilor, ulterior introducerii actiunii de divort, nu prezinta importanta sub aspectul competentei instantei de divort. Imprejurarea ca, dupa introducerea actiunii de divort, reclamantul si-a schimbat localitatea, care nu se gaseste in raza teritoriala a instantei la care a fost introdusa actiunea, nu este de natura sa atraga necompetenta instantei legal sesizate.
Conform art. 607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, in cazul in care sotii nu au avut un domiciliu comun, sau daca, la data introducerii actiunii, nici unul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei ultimului omiciliu comun, isi gasesc aplicare dispozitiile dreptului comun si deci cererea va fi adresata judecatoriei de la ultimul domiciliu sau resedinta sotului parat.
Acelasi articol precizeaza ca, in situatia in care sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate, actiunea se va inainta la judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantii ( acest text se indeparteaza de dispozitiile art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, care prevad aceasta competenta numai daca paratul, care domiciliaza in strainatate, nu are o resedinta cunoscuta in tara ).
Trebuie observat insa ca, art.607 nu se ocupa de ipoteza in care paratul nu are domiciliul cunoscut, in acest caz, ar trebui sa se aplice regula de drept comun, inscrisa in art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, competenta revenind judecatoriei de la resedinta paratului. Daca nici resedinta acestuia nu este cunoscuta va deveni competenta judecatoria de la domiciliul reclamantului, in doctrina si jurisprudenta s-a decis insa ca actiunea se introduce la judecatoria domiciliului reclamantului, fara a conditiona aceasta competenta de inexistenta unei resedinte cunoscute, ca si in cazul in care paratul ar avea domiciliul in strainatate. In situatia in care, prin actiunea de divort se solicita si impartirea bunurilor comune, iar printre acestea se gasesc bunuri imobile, competenta revine instantei indicate de dispozitiile art.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA si nu de dispozitiile art. 13 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ( cererile privitoare la bunuri miscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla miscatoarele ) deoarece cererea de partaj are un caracter accesoriu fata de actiunea de divort.
De asemenea, in legatura cu competenta instantei de divort trebuie amintite si prevederile art.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, potrivit carora: " cererea de pensie alimentara se va face la judecatoria investita cu cererea de despartire, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor ". Desi, potrivit dispozitiilor art. 10 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, actiunea pentru stabilirea pensiei de intretinere in favoarea minorului se introduce la instanta domiciliului reclamantului, art.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA cuprinde o derogare, daca actiunea se promoveaza atunci cand intre parintii minorului exista un proces de divort.
Instantele enumerate de art.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, nu sunt toate deopotriva competente si deci reclamantul nu are posibilitate de optiune ci el trebuie sa-si intenteze actiunea in ordinea si conditiile stabilite de lege. Aceasta pentru ca in materie de divort competenta teritoriala este stabilita prin norme imperative si deci fiind absoluta, partile sau chiar instanta nu o pot inlatura. Pe de alta parte, fiind o norma speciala, ea este de stricta interpretare si nu poate fi aplicata prin analogie la alte materii, cum ar fi desfiintarea casatoriei.
Codul Civil elvetian reglementeaza diferit de dreptul roman competenta in materia divortului, art. 144 precizand in acest sens ca "este competent judecatorul de la domiciliul reclamantului". Din cele prezentate reiese ca regula in dreptul elvetian este identica cu cea din dreptul comun roman si anume cu prevederile art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA.
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
JurisprudenţăIn cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi