din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2190 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Vatamare corporala din culpa. Imposibilitatea evitarii si a prevenirii producerii accidentului rutier

Vatamare corporala din culpa. Imposibilitatea evitarii si a prevenirii producerii accidentului rutier

  Publicat: 18 Jul 2013       9414 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurent-inculpat G.A. si de recurent � parte vatamata I.I. impotriva sentintei penale nr�� din 23.04.2012 pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nr��..

Ionescu Ion - membru al Parlamentului Romaniei.
Parte dintr-un proces
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Viciu al unei hotarari,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act adoptat de organele de stat,
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Parti componente ale infractiunii.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns recurent-inculpat G.A. asistata de avocat R.M. lipsa fiind recurent - parte vatamata Ionescu Ion fiind reprezentat de avocat M.L. si intimat - parte responsabila civilmente SC a��a��..SA.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care nemaifiind alte cererii de formulat sau exceptii de invocat si recursurile fiind in stare de solutionare s-a acordat cuvantul:
Avocat M.L. pentru recurentul parte vatamata a solicitat admiterea recursului recurentului parte vatamata si obligarea inculpatei la 5000 lei daune morale si 5000 lei daune materiale, aratand ca instanta de fond nu a stabilit cu exactitate prejudiciile create, sumele acordate fiind mici in raport cu suferinta fizica si morala produse victimei. Ca trebuia raportate despagubirile la imprejurarile in care a fost produs accidentul de circulatie, culpa comuna, urmarile produse care nici in prezent nu au fost inlaturate in totalitate, partea vatamata fiind nevoita sa se prezinte la diverse unitati spitalicesti in vederea efectuarii unor analize medicale in profunzime, care privesc in special recuperarea fizica si psihica.
Cu privire la recursul declarat de recurenta inculpata s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
Avocat R.M. pentru recurenta inculpata a solicitat admiterea recursului, casare sentintei instantei de fond si achitarea acesteia in baza dispozitiilor art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen. considerand ca lipseste vinovatia acesteia in producerea accidentului de circulatie, ca din toate probele administrate in cele trei cicluri de judecata rezulta cu certitudine ca aceasta nu putea evita impactul cu victima, aparitia minorei in carosabil fiind intempestiva, impactul neputand fi evitat.
Cu privire la recursul partii vatamate a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, aratand ca instanta de fond in mod temeinic si legal a apreciat cu privire la imprejurarile producerii accidentului culpa comuna a partilor in producerea acestuia, precum si in ceea ce priveste latura civila a cauzei.
Recurenta inculpata G.A. si-a insusit concluziile aparatorului ales, mentionand ca nu se face vinovata de savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa in conditiile in care a depus toate diligentele in sensul evitarii impactului cu victima, aparitia acesteia in drumul judetean fiind intempestiva.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor penale de fata:
Prin sentinta penala nra��.. din 23.04.2012 pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nra��a��. a fost in baza art.11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. b ind. 1 C.pr.pen. a fost achitata inculpata G.A.
In baza art.181 C.pen. coroborat cu art.91 C.p. a fost aplicata inculpatei sanctiunea amenzii administrative de 600 lei.
A fost admisa in parte actiunea civila .
A fost obligata inculpata la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Totodata a fost obligata societatea de asigurari SC a��a�� S.A.,la 2500 lei daune materiale si 1.000 lei daune morale, catre partea vatamata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca prin ordonanta din 13 decembrie 2007 data in dosarul nra��a��, Parchetul de pe langa Judecatoria Novaci, judetul Gorj, a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea amenzii administrative in cuantum de 300 lei a invinuitei G.A. si obligarea acesteia la cheltuielile judiciare avansate de stat pe timpul urmaririi penale a acesteia.
Pentru a dispune masura de mai sus, s-a retinut ca in ziua de 21 decembrie 2006, in timp ce conducea autoturismul inmatriculat sub numarul a��. pe raza localitatii C. din judetul Gorj, a accidentat pe minora I. I. de 6 ani careia i-a pricinuit leziuni pentru a caror vindecare i-au fost necesare 40-45 zile de ingrijiri medicale.
Din probele administrate s-a retinut ca atat invinuita cat si victima au culpa in producerea accidentului. Astfel, victima nu a respectat prevederile art.72 alin.1 si 3 din ordonanta de urgenta nr.195/2002 in sensul ca se deplasa pe partea dreapta a drumului si s-a angajat in traversarea drumului fara sa se asigure iar invinuita nu a respectat prevederile art. 123 lit. a din Regulamentul de aplicare a ordonantei, nu a avut o conduita preventiva si a condus autoturismul cu o viteza de 58-60 km/h, peste limita legala prevazuta de lege.
Avand in vederea circumstantele personale ale invinuitei constand in culpa redusa a acesteia in producerea evenimentului conduita ulterioara a acesteia care a transportat victima la spital precum si lipsa antecedentelor penale, s-a dispus scoaterea invinuitei de sub urmarirea penala si s-a aplicat sanctiunea amenzii administrative.
S-a mai retinut de catre instanta de fond ca impotriva ordonantei procurorului a formulat plangere tatal victimei, plangere care a fost respinsa de primul procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Novaci prin rezolutia din 17 ianuarie 2008.
In temeiul art. 2781 din codul de procedura penala, reprezentantul legal al victimei a formulat plangere impotriva rezolutiei la instanta care a retinut ca in raport de conditiile concrete ale savarsirii accidentului sanctiunea amenzii administrative in cuantum de 300 lei nu corespunde gradului de pericol social al faptei savarsite si a desfiintat rezolutia primului procuror si a pus in miscare actiunea penala, cauza fiind retinuta spre judecata .
Ulterior punerii in miscare a actiunii penale, la 22 aprilie 2008, reprezentantul legal al victimei s-a constituit parte civila cu suma de 5.000 lei daune materiale si 5.000 lei daune morale.
A fost ascultata inculpata si martorii audiati la urmarirea penala, respectiv C.E.L., M.V., D.F.A. si C.L. iar pe latura civila au fost ascultati martorii I.C.V. si T.D..
Inculpata, prin aparator, a solicitat efectuarea unei expertize care sa stabileasca dinamica producerii accidentului, cerere respinsa de instanta motivat de faptul ca asupra expertizei efectuate in cursul urmaririi penale nu au existat obiectiuni si nu au intervenit elemente noi care sa justifice o astfel de cerere .
Prin sentinta penala nra��a��. pronuntata de Judecatoria Novaci, s-a dispus achitarea inculpatei G.A., in baza art.11 pct.2 lit. a, raportat la art.l0 lit.b 1c.p.p. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art.184 alin.l si 3 din Codul penal, iar in baza art.181 alin.3 c.penal i-a fost aplicata sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii in cuantum de 600 lei.
A fost admisa in parte actiunea civila, inculpata fiind obligata sa plateasca partii vatamate 4500 lei daune materiale si 2000 lei daune morale.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs inculpata G.A. criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate, iar prin decizia penala nra��a�� pronuntata de Tribunalul Gorj s-a dispus admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Procedandu-se la rejudecarea cauzei sub nr.dosar a��.. a fost administrata proba constand in expertiza si proba testimoniala, la solicitarea partilor fiind reaudiati martorii de la urmarirea penala.
La rejudecare, prin sentinta penala nra��a��., s-a dispus achitarea inculpatei, si aplicarea unei amenzii administrative in cuantum de 600 lei.
Impotriva sentintei respective a fost declarat recurs atat de catre inculpata, cat si de catre partea vatamata.
Prin decizia nra��a��.., Tribunalul Gorj a admis recursurile declarate, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
S-a retinut in considerentele deciziei de casare faptul ca, se impunea reaudierea martorilor si identificarea si a altor persoane, care au cunostinta de imprejurarile in care s-a produs accidentul de circulatie, pentru stabilirea cu certitudine a locului si a conditiilor in care s-a produs.
S-a dat indicatia efectuarii unei noi expertize tehnice auto, de catre Institutul Central de Expertize Criminalistice Bucuresti, care sa elimine contradictiile dintre cele doua expertize chiar daca expertii au ajuns la un punct comun in ceea ce priveste viteza de deplasare a autoturismului, in momentul impactului, referitoare la locul si conditiile in care s-a produs accidentul, precum si normele incalcate si persoana care le-a incalcat.
La rejudecare, s-a procedat la audierea martorilor C.L.E., D.F.A., M.V. si C.L.
In sedinta publica din data de 25.10.2010, in raport de decizia de casare a Tribunalului Gorj s-a pus in discutie necesitatea efectuarii unei noi expertize tehnice auto, de catre Institutul Central de Expertize Criminalistice Bucuresti, care sa elimine contradictiile dintre cele doua expertize.
Ulterior, in sedinta publica din data de 24.01.2011, s-a dispus efectuarea in cauza a expertizei.
Aceasta a fost depusa la dosar la data de 08.03.2012, fiind atasat la fila nr.57.
Analizand actele si lucrarile dosarului coroborate cu concluziile expertizei efectuate in cauza si declaratiile martorilor audiati, instanta de fond a retinut si constatat urmatoarele ca prin plangerea adresata, partea vatamata I.I., a solicitat desfiintarea rezolutiei procurorului nra��a��. din 17.01.2008, data in dosarul nra��a��al Parchetului de pe langa Judecatoria Novaci, judetul Gorj.
In fapt, prin rezolutia mentionata a fost respinsa plangerea formulata impotriva ordonantei, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea amenzii administrative in cuantum de 300 lei inculpatei si obligarea acesteia la cheltuieli judiciare avansate de stat pe timpul urmaririi penale.
Astfel, prin rezolutia mentionata s-a constatat ca atat inculpata cat si victima, au avut culpa in producerea evenimentului rutier.
Din probele existente la dosar, coroborate cu concluziile expertizei efectuate in cauza, a rezultat faptul ca, impactul s-a produs pe banda sensului de mers Crasna-Novaci, in dreptul imobilului numitului M.I., la o distanta de circa 0,8 m de axul drumului si la circa 4,79 m de stalpul de beton pentru iluminat public cu nr.104.
Expertiza efectuata in cauza de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti, a constatat faptul ca, in ziua de 21.12.2006, in jurul orelor 12,10, autoturismul condus de inculpata se deplasa pe DJ 665, avand sensul de mers Crasna - Novaci.
Ajuns pe raza localitatii Radosi, in zona imobilului M.I., potrivit sustinerilor inculpatei, a sesizat in fata sa pe marginea din dreapta drumului, o fetita care se deplasa nesupravegheata, in aceeasi directie de mers.
Ca la un moment dat aceasta s-a angajat intempestiv in fuga in traversarea drumului, de la dreapta spre stanga.
Drept consecinta inculpata a actionat intensiv sistemul de franare, virand concomitent la stanga si patrunzand cu autovehiculul pe contrasens.
Cu toate acestea pietonul a fost lovit de partea lateral dreapta fata, a autoturismului.
Desi expertiza a concluzionat faptul ca accidentarea minorei putea fi prevenita de persoanele responsabile cu supravegherea acesteia, apreciind ca inculpata nu putea evita si nici preveni producerea evenimentului rutier (V.a = 40 km/h), tot expertiza efectuata in cauza a stabilit ca prin deplasarea victimei, copil de 6 ani nesupravegheat, pe marginea din dreapta partii carosabile, s-a declansat starea de pericol potential pentru toti participantii la traficul rutier care se deplasau in acel moment in directia Crasna - Novaci.
Avand in vedere imprejurarile in care a avut loc evenimentul rutier, varsta victimei, gravitatea vatamarilor, durata acestora, s-a apreciat ca inculpata are totusi o culpa in producerea accidentului, cu atat mai mult cu cat in declaratia data la urmarirea penala la data de 21.12.2006, aceasta a declarat ca in aceeasi directie de mers a vazut alergand o fetita, in fata sa, in aceeasi directie, care fara a se asigura a dorit sa traverseze.
De asemenea, s-a avut in vedere si faptul ca urma sa treaca printr-o intersectie nedirijata, aceasta neefectuand nici o manevra preventiva.
Pentru considerentele expuse s-a dispus in baza art.11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b ind. 1 C.pr.pen. achitarea inculpatei G.A..
In baza art. 18 ind. 1 C.pen. coroborat cu art.91 C.pen. s-a aplicat inculpatei sanctiunea amenzii administrative de 600 lei.
A fost admisa in parte actiunea civila .
Partea vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 10.000 lei, 5000 lei daune materiale si 5000 lei daune morale.
S-a apreciat ca prin leziunile produse ca urmare a accidentului, minorei i-au fost cauzate atat suferinte fizice cat si suferinte psihice, aspecte ce presupun acordarea unei compensatii sub forma daunelor pentru prejudiciul nepatriomonial incercat.
A fost obliga inculpata la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
A fost obligata societatea de asigurari SC a��a�� S.A., la 2500 lei daune materiale si 1.000 lei daune morale, catre partea vatamata.
Din probele administrate in cauza a rezultat faptul ca, autoturismul inculpatei este asigurat la SC a��a�� S.A. Gorj, asa cum rezulta din cuprinsul inscrisului existent la fila nr.18 din dosarul nra��a��, al Tribunalului Gorj ce se afla atasat la prezenta cauza.
Potrivit art. 49 din Legea nr.136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.
Potrivit art.50 din acelasi act normativ, despagubirile se asigura pentru sumele pentru care este obligat asiguratul sa le plateasca cu titlu de desdaunare si cheltuieli de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces.
Art.54 al Legii nr.136/l995, prevede ca in cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in Romania, se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila in limitele obligatiei acestuia.
Impotriva acestei sentinte au declarat recursuri recurent-inculpat G.A. si recurent - parte vatamata I.I. criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
Recurentul parte vatamata I.I., in calitate de reprezentat legal al partii vatamate minora I.I., prin aparator ales, a criticat sentinta sub aspectul laturii civile, aratand ca s-a facut o apreciere sumara asupra despagubirilor materiale si morale, in conditiile in care in perioada de dupa accident cat si in prezent minora a fost supusa la numeroase controale medicale in vederea insanatosirii, ca prejudiciul material si moral este mult mai mare, avand in vedere varsta frageda a acesteia si necesitatea inlaturarii tuturor consecintelor in vederea recuperarii totale din punct de vedere fizic si psihic.
Recurenta inculpata G.A. personal si prin aparator ales, in motivele scrise si in expunerea verbala, au criticat sentinta instantei de fond atat sub aspectul laturii penale cat si sub aspectul laturii civile, solicitand achitarea in baza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen., aratand ca nu se face vinovata de savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa retinuta in sarcina sa in conditiile in care nu putea prevedea producerea accidentului respectiv.
Ca, in sensul nevinovatiei pledeaza, pe langa declaratiile martorilor oculari, raportul de expertiza intocmit de Laboratorul de Expertize Criminalistice Bucuresti, de unde se retine ca circula cu o viteza sub limita legala si nu putea evita impactul cu victima in conditiile in care aceasta a patruns brusc in carosabil si nu a mai putut fi evitata.
Ca, este stabilit fara drept de tagada impactul victimei cu partea dreapta a autoturismului pe care il conducea, aspect ce conduce la ideea ca nu putea sa prevada aparitia in carosabil a victimei si nici sa evite producerea impactului.
Tribunalul analizand actele si lucrarile dosarului, recursurile formulate de parti si vazand si dispozitiile art.3856 alin.3 C.pr.pen. constata ca fiind admisibil recursul formulat de recurenta inculpata G.A. pentru urmatoarele considerente:
Retine tribunalul din ansamblul probelor administrate in cursul urmaririi penale si in cele trei cicluri de judecata anterioare, ca recurenta inculpata nu se face vinovata de savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa retinuta in sarcina sa, in cauza operand dispozitiile art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen., nefiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii sus mentionate sub aspectul laturii subiective, motiv pentru care urmeaza sa fie achitata.
Astfel, s-a retinut fara tagada imprejurarea ca partea vatamata, minora I.I., in varsta de 6 ani, nesupravegheata, a patruns intempestiv in carosabil, respectiv DJ 665 Crasna -Novaci, fara sa se asigure, impactul cu autoturismul condus de recurenta inculpata neputand fi prevazut de aceasta.
Ca partea vatamata a procedat in acest sens o demonstreaza atat declaratiile martorilor C.L.E. si D.A. ( filele 13 si 19 d.u.p.) cat si expertizele criminalistice efectuate in cauza, care demonstreaza ca recurenta inculpata, in conditiile date nu putea evita impactul, ca nu datorita ei s-a produs accidentul si mai mult, nu putea sa il prevada.
Astfel, martorii au mentionat ca minora ``a sarit brusc in fata masinii, iar autoturismul a incercat sa evite impactul, inculpata tragand de volan in partea stanga, intrand pe celalalt sens, dar aparitia acesteia nu a putut fi evitata``.
Nici sustinerile recurentei inculpate - declaratie data la urmarire penala - fila 11 d.u.p., in sensul ca mergea regulamentar pe partea dreapta in directia Novaci si la un moment dat partea vatamata, fara sa se asigure a intentionat sa traverseze, ca a incetinit luand toate masurile pentru inlaturarea pericolului, dar nu a putut evita impactul - nu au fost inlaturate prin alte probe.
Retine in acelasi timp tribunalul ca in doctrina si practica in materie sunt consacrate trei imprejurari tinand de mecanica si fizica accidentului rutier care exclud sau sustin vinovatia autorului:
O prima imprejurare se refera la comparatia dintre timpul de deplasare al pietonului din momentul cand conducatorul auto observa aparitia situatiei periculoase si pana la lovirea acestuia Tp cu timpul necesar pentru punerea in functiune a sistemului de franare Tii.
Daca Tp este mai mic decat Tii rezulta imposibilitatea tehnica de evitare a accidentului. Daca Tp este mai mare decat Tii atunci se compara distanta Sa dintre autovehicul si locul accidentului cu spatiul de franare pana la oprire St.
In aceasta a doua imprejurare daca St este mai mare ca Sa concluzia ca evitarea nu ar fi fost imposibila va fi formulata numai in cazul in care accidentul s-a produs la sfarsitul spatiului de franare, conditionarea fiind raportata la situatia in care conducatorul auto se deplasa cu o viteza constanta (N. N., M. S. - Expertiza tehnica a accidentelor de circulatie. Ed. Militara. Bucuresti 1987).
Intr-o a treia imprejurare, vinovatia conducatorului auto este inlaturata de faptul ca timpul necesar pentru oprire in conditii de siguranta a autoturismului este mai mic decat timpul necesar pentru evitarea coliziunii.
In sensul celor sus mentionate pledeaza si expertizele criminalistice efectuate in cauza, respectiv nevinovatia recurentei inculpate, stabilind ca aceasta se deplasa in zona cu o viteza de cca. 25 - 28 km/h, sub limita legala de 50 km/h, ca a luat toate masurile pentru a evita impactul cu partea vatamata, patrunzand pe celalalt sens de deplasare, iar impactul a avut loc in partea dreapta a autoturismului, minora incercand sa traverseze in fuga fara sa se asigure.
De altfel, ultima expertiza efectuata in cadrul Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti a tinut sa confirme ceea ce se concluzionase in cea de-a doua expertiza (expert tehnic Z.A.) privind viteza de deplasare si imprejurarile in care s-a produs accidentul de circulatie, inlaturand in acest sens contradictiile existente cu cealalta expertiza (expert tehnic C.GH.), ideea fiind aceea ca recurenta inculpata nu putea evita in conditiile date impactul cu partea vatamata si nici nu putea preveni producerea evenimentului rutier, ca accidentul putea fi prevenit numai de persoanele responsabile cu supravegherea minorei.
S-a retinut ca in zona nu erau indicatoare de limitare a vitezei sau indicator trecere pietoni, ca victima, in calitate de pieton, nu a respectat normele de circulatie, incalcand prevederile art.35 alin.1, 72 alin.1, 73 alin.3 si 72 alin.4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195/2002 republicata.
Expertizele au mai stabilit in acelasi timp, avand in vedere sustinerile martorilor oculari, precum si pozitionarea urmelor de franare si lungime a acestora (aspecte prezentate si in procesul-verbal incheiat de organele de politie cu ocazia constatarii la fata locului) ca recurenta inculpata a incercat sa evite impactul cu partea vatamata, intrand pe sensul opus in partea stanga a sensului de deplasare, dar manevrele nu au fost suficiente pentru a inlatura starea de pericol, aparitia minorei in trafic fiind intempestiva.
Avand in vedere aspectele retinute, urmeaza a se dispune achitarea inculpatei cu privire la in fractiunea prevazuta de art.184 alin.1 si 3 retinuta in sarcina sa, urmand a fi respinsa in acelasi timp actiunea civila formulata de partea vatamata, prin reprezentantul sau legal.
In situatia data, tribunalul urmeaza sa respinga ca nefondat recursul formulat de recurenta parte vatamata, prin reprezentantul sau legal.
Asa fiind, vazand si dispozitiile art.38515 pct.1 lit. b C.pr.pen. si pct.2 lit. b C.pr.pen., art.192 pct.3 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurent - inculpat G.A. impotriva sentintei penale nr. a��din 23.04.2012 pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nra��.. si rejudecand in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen. achita inculpata privind infractiunea prev.de art.184 alin.1 si 3 C.pen.
Respinge actiunea civila formulata de partea vatamata, prin reprezentantul sau legal I.I..
Respinge recursul formulat de recurent - parte vatamata I.I. impotriva sentintei penale nra��.. din 23.04.2012 pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nra��a��..
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica azi 09 Iulie 2012.




Pronuntata de: Tribunalul Gorj, Sentinta penala nr. 202 din 09.07.2012


Citeşte mai multe despre:    Vatamare corporala din culpa    Amenda administrativa    Daune materiale    Daune morale    Zile de ingrijiri medicale    Accident de circulatie    Expertiza tehnica    OUG 195/2002    Legea 136/1995    Tribunalul Gorj
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotarare penala prin care s-a solutionat si actiunea civila. Efecte asupra actiunii in regres formulata ulterior de prepusul - debitor solidar
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 45 din 16 ianuarie 2020

Raspundere civila delictuala. Actiune in despagubiri. Invocarea unui prejudiciu moral cu caracter continuu
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 2263 din 11 noiembrie 2020

Raspundere civila delictuala. Despagubiri solicitate de catre victima unui accident rutier
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 202 din 29 ianuarie 2020

Cuantificarea prejudiciilor materiale si morale in cazul accidentelor de munca
Pronuntaţă de: Judecatoria Sectorul 3 Bucuresti - Sentinta Penala nr. 358 din 25.04.2019

Decizia C.C.R. nr. 158/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Constituire de parte civila pentru despagubiri materiale in faza de urmarire penala. Persoana vatamata in urma unui accident rutier
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 350 din 17 februarie 2016

Incetarea procesului penal ca urmare a impacarii partilor. Actiune in despagubiri formulata impotriva asiguratorului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1008 din 11 mai 2016

ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept ref. la art. 371 Cod penal privind tulburarea ordinii si linistii publice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

SCHIMBARE DE INCADRARE JURIDICA IN LIPSA INCULPATULUI
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina Sentinta penala 1239 (09.09.2004)

Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod pe
Pronuntaţă de: Judecatoria Sector 1 Bucuresti Sentinta penala 1651 (05.07.2006)



Articole Juridice

Conditiile legale necesare functionarii cluburilor si localurilor (constructii aglomerate)
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Infractiunile contra integritatii corporale sau sanatatii in Noul Cod Penal (art. 191 - 196)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut