din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2515 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala

  Publicat: 15 Oct 2007       3963 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 342 din 21 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1026 din 5 noiembrie 2004

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Legea privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii ori la detentiune pe viata,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
[...]
Prin Decizia din 26 februarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 674/2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Sergiu-Corneliu Malaxia, inculpat recurent in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala, referitoare la calea de atac impotriva incheierii pronuntate de instanta in cursul urmaririi penale privind arestarea preventiva, sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, precum si celor ale art. 23, referitoare la libertatea individuala.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala apreciaza ca prin dispozitiile criticate nu se incalca si nici nu se limiteaza dreptul la o judecata dreapta si echitabila, intrucat �stabilirea cailor de atac si a incheierilor care sunt supuse atacarii cu recurs, este un drept ce apartine exclusiv legiuitorului, care se aplica deopotriva tuturor celor ce se adreseaza justitiei�.

In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18 ind. 1 din Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii.

Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata, intrucat, potrivit art. 23 alin. (7) din Constitutie, republicata, incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac �prevazute de lege�, stabilirea cailor de atac si a conditiilor in care acestea pot fi exercitate fiind de competenta exclusiva a legiuitorului.

In opinia Guvernului, prevederile legale criticate nu ingradesc, ci, dimpotriva, permit accesul liber la justitie, in concordanta cu normele Constitutiei, precum si cu dispozitiile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala. Se mai arata ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, prevederile art. 5 paragraful 4 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la obligatia statului de a acorda oricarei persoane private de libertate o cale de recurs prin care o instanta sa verifice legalitatea acestei masuri, vizeaza numai situatiile cand privarea de libertate este efectul unei masuri dispuse de o autoritate administrativa. In situatia in care masura privarii de libertate a fost dispusa de un organ judiciar, prevederile art. 5 paragraful 4 din Conventie impun numai verificarea, la intervale regulate de timp, a temeiurilor care au determinat arestarea initiala.

In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate formulata in raport de dispozitiile art. 23 din Constitutie, republicata, se apreciaza ca este neintemeiata, intrucat inculpatul sau invinuitul dispune de suficiente garantii impotriva mentinerii unei arestari ilegale.

Avocatul Poporului considera ca este neintemeiata critica dispozitiilor art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala in raport cu prevederile art. 21 din Constitutie, republicata, deoarece textul legal criticat, reglementand posibilitatea recursului impotriva incheierii prin care se dispune, in timpul urmaririi penale, luarea masurii arestarii invinuitului sau inculpatului, impotriva incheierii prin care se dispune revocarea, inlocuirea, incetarea sau mentinerea arestarii, precum si impotriva incheierii de respingere a propunerii de arestare, asigura tocmai accesul liber la justitie. Totodata, se arata ca accesul la justitie nu presupune accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac, iar instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, deci si reglementarea cailor ordinare sau extraordinare de atac, sunt de competenta exclusiva a legiuitorului.
Prevederile legale criticate sunt in concordanta, in opinia Avocatului Poporului, si cu dispozitiile art. 24 din Legea fundamentala, intrucat acestea acorda partilor toate garantiile procesuale, inclusiv dreptul de a fi asistate de un aparator in tot cursul procesului penal.
In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele;
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala, avand urmatorul continut: �Impotriva incheierii prin care se dispune, in timpul urmaririi penale, luarea masurii arestarii preventive a invinuitului sau inculpatului, impotriva incheierii prin care se dispune revocarea, inlocuirea, incetarea sau prelungirea arestarii preventive, precum si impotriva incheierii de respingere a propunerii de arestare preventiva, invinuitul sau inculpatul si procurorul pot face recurs la instanta superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa .

Autorul exceptiei considera ca aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21, privind accesul liber la justitie, precum si celor ale art. 23, referitoare la libertatea individuala.

In fapt, prin cererea inregistrata sub nr. 86/2004 la Curtea de Apel Ploiesti, inculpatul Sergiu-Corneliu Malaxia a solicitat constatarea nulitatii absolute a Incheierii de sedinta din 29 noiembrie 2003 a Curtii de Apel Ploiesti, prin care s-a admis recursul Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau si s-a dispus arestarea sa preventiva, pe o durata de 29 de zile . Prin Incheierea din 12 ianuarie 2004, Curtea de Apel Ploiesti a respins ca inadmisibila cererea de constatare a nulitatii absolute, cu motivarea ca impotriva incheierii in cauza, pronuntata in solutionarea recursului, nu mai exista posibilitatea exercitarii nici unei cai de atac, deoarece este definitiva. Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul, aratand ca in mod gresit s-a dispus respingerea ca inadmisibila a cererii sale de constatare a nulitatii, precum si faptul ca instanta a omis sa constate ca prin cererea formulata a mai solicitat si revocarea masurii arestarii preventive. In cadrul recursului, oral, prin aparator, inculpatul a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, sustinand ca �in situatia data, respectiv a imposibilitatii de a ataca cu recurs o incheiere de natura celei in cauza, prevederile art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, in cauza fiind incalcate prevederile art. 21 si 23 din Constitutia Romaniei�.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, prin Decizia nr. 1.123 din 26 februarie 2004, a admis recursul inculpatului, a casat incheierea atacata numai cu privire la omisiunea instantei de a se pronunta asupra cererii de revocare a masurii arestarii preventive formulate de inculpat, trimitand cauza spre rejudecare, numai sub acest aspect, Curtii de Apel Ploiesti.

Prin aceeasi decizie, a dispus trimiterea dosarului Curtii Constitutionale, pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 ind. 3 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Dupa solutionarea, prin Incheierea definitiva din 12 martie 2004, a cererii de revocare a masurii arestarii preventive formulate de inculpatul Sergiu-Corneliu Malaxia, Curtea de Apel Ploiesti, �urmare dispozitiilor cuprinse in Decizia penala nr. 1.123 din 26 februarie 2004 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei�, a inaintat dosarul cauzei Curtii Constitutionale, pentru a se pronunta asupra exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost ridicata aceasta in fata instantei de recurs.

Examinand actul de sesizare, Curtea constata ca in cauza nu au fost respectate dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea 47/1992, republicata, potrivit carora �Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune [...] printr-o incheiere [...]" si nici prevederile alin. (5) al aceluiasi articol, potrivit carora �Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda�.

Astfel, instanta in fata careia a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, a sesizat Curtea Constitutionala prin decizia pronuntata in solutionarea cauzei, iar nu printr-o incheiere, asa cum stabilesc dispozitiile legale mai sus mentionate.

Asa fiind, Curtea constata ca textul de lege criticat nu mai are legatura cu solutionarea cauzei, exceptia de neconstitutionalitate fiind contrara dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992, republicata, potrivit carora: �Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor [...] privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta [...] care are legatura cu solutionarea cauzei [...].
[...]



Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Contestarea caracterului formal al deciziei de sanctionare disciplinara
Sursa: MCP avocati

Legalitatea procedurilor de organizare a concursului in institutiile publice
Sursa: MCP avocati

Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024
Sursa: MCP avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...