din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2334 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Recurs in casatie. Aplicarea pedepselor in alte limite decat cele prevazute de lege

Recurs in casatie. Aplicarea pedepselor in alte limite decat cele prevazute de lege

  Publicat: 04 Jan 2017       1998 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Aplicarea masurii educative privative de libertate a internarii intr-un centru de detentie in conditiile prevazute in art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen. si in limitele prevazute in art. 125 alin. (2) C. pen. poate fi verificata pe calea recursului in casatie, in temeiul cazului de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru �completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator�, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Persoana desemnata de catre tragator sau de catre unul dintre giranti ori avalisti, la emiterea cambiei sau in cursul circulatiei acesteia, pentru a evita regresul,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. V, t. II, art. 44, C. pen., partea generala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,

Prin sentinta penala nr. 640 din 14 mai 2015 a Judecatoriei Constanta, in baza art. 233 C. pen., cu aplicarea art. 113 C. pen. si art. 5 C. pen. si art. 233 C. pen., cu aplicarea art. 113 C. pen. si art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. masura educativa neprivativa de libertate a asistarii zilnice prevazuta in art. 120 C. pen., pe o perioada de 6 luni.


In temeiul art. 121 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata masurii educative a asistarii zilnice inculpatul A. trebuie sa respecte urmatoarele obligatii .


a) sa nu se apropie si sa nu comunice cu numitul B.;


b) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;


c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala.


S-a pus in vedere inculpatului A. sa respecte programul stabilit de serviciul de probatiune si obligatiile stabilite de instanta.


Prin decizia nr. 117/MP din 11 septembrie 2015, Curtea de Apel Constanta, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de catre procuror impotriva sentintei nr. 640 din 14 mai 2015 a Judecatoriei Constanta, pe care a desfiintat-o, in parte si, rejudecand, in baza art. 125 alin. (2) raportat la art. 115 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. pen., a dispus masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 2 ani a inculpatului A., pentru savarsirea a doua infractiuni de talharie prevazute in art. 233 C. pen., cu aplicarea art. 113 C. pen. si art. 5 C. pen.


Au fost inlaturate din sentinta penala apelata dispozitiile contrare deciziei instantei de apel si au fost mentinute celelalte dispozitii.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs in casatie inculpatul A., prin avocat ales C., intemeiat pe cazul de casare prevazut in dispozitiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.


Prin incheierea nr. 17/RC pronuntata la data de 22 ianuarie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala a constatat ca cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul A. indeplineste cerintele prevazute in art. 434 - 438 C. proc. pen., iar motivele invocate se circumscriu cazului de casare indicat . Fata de aceste aspecte, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si trimiterea cauzei completului care judeca recursul in casatie, in compunerea de 3 judecatori.


Investita cu solutionarea recursului in casatie formulat de inculpatul A., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata si retine urmatoarele:


Prin recursul in casatie formulat, inculpatul A. a invocat cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., sustinand ca masura aplicata de instanta de apel este in alte limite decat cele prevazute de lege, fiind rezultatul unei gresite individualizari a masurii educative aplicate inculpatului.


Apararea a mai sustinut ca in art. 114 alin. (1) C. pen. se prevede imperativ ca fata de minorul care la data savarsirii infractiunii avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani se ia o masura educativa neprivativa de libertate, astfel ca masura internarii inculpatului intr-un centru de detentie luata de instanta de apel este o masura de exceptie, care nu se impune a fi luata raportat la persoana inculpatului, aceasta masura nefiind cuprinsa nici in recomandarile serviciului de probatiune cu ocazia intocmirii referatului privind pe inculpat.


In concluzie, s-a solicitat admiterea recursului in casatie, cu consecinta casarii deciziei instantei de apel si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei instantei de fond .


Analizand recursul in casatie declarat de inculpatul A., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca motivele invocate de acesta nu sunt intemeiate, pentru considerentele ce se vor expune in continuare:


In intentia de a raspunde cerintelor jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si de a se conforma prevederilor Conventiei, in privinta asigurarii celeritatii procesului penal prin desfasurarea acestuia intr-un termen rezonabil, actualul legiuitor roman a reconfigurat sistemul cailor de atac, reducand numarul gradelor de jurisdictie.


In acest context, noua legislatie procesual penala prevede o singura cale de atac ordinara, si anume apelul, recursul devenind astfel o cale extraordinara de atac, sub denumirea de ``recurs in casatie``, exercitat doar in cazuri anume prevazute de lege si numai pentru motive de nelegalitate.


Asa cum reiese chiar din Expunerea de motive la proiectul noului Cod de procedura penala, recursul in casatie este o cale extraordinara de atac ce urmareste verificarea legalitatii hotararilor judecatoresti definitive pronuntate de catre curtea de apel.


Prin recursul in casatie este analizata conformitatea hotararilor definitive cu regulile de drept aplicabile. Recursul in casatie vizeaza, asadar, exclusiv legalitatea hotararilor definitive. Scopul acestei cai extraordinare de atac este respectarea principiului legalitatii, ceea ce presupune ca intreaga activitate procesuala sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile legale.


Potrivit dispozitiilor art. 447 C. proc. pen., instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cazurilor de recurs in casatie invocate prin cerere de procuror sau de parti, verificand exclusiv legalitatea hotararii atacate.


Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotararile sunt supuse casarii atunci cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege.


Cazul de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. reprezinta expresia principiului consacrat de art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


Inculpatul a invocat cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., criticand aplicarea unei masuri educative privative de libertate, desi, in opinia sa, in cazul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani se poate aplica doar o masura educativa neprivativa de libertate.


Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca aspectele invocate de catre inculpat nu se circumscriu cazului de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., avand in vedere ca nu exista nicio dispozitie expresa prevazuta de legea penala care interzice aplicarea unei masuri educative privative de libertate unui minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. Mai mult, potrivit art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen., fata de minorul care, la data savarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani se poate lua o masura educativa privativa de libertate, ``atunci cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.``


In speta, inculpatul a fost condamnat de instantele inferioare pentru savarsirea a doua infractiuni de talharie, pentru care legea prevede pedeapsa de la 2 la 7 ani inchisoare, fiind astfel incidente dispozitiile art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen.


De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instanta de apel a dispus luarea masurii educative a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 2 ani, perioada ce se incadreaza in limitele expres prevazute de dispozitiile art. 125 alin. (2) C. pen. Or, se retine ca pct. 12 al art. 438 alin. (1) C. proc. pen. este incident atunci cand s-au produs erori de drept referitoare la aplicarea pedepsei prin aplicarea unei pedepse neprevazute de legea penala sau prin depasirea limitelor legale .


Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpatul A. impotriva deciziei nr. 117/MP din 11 septembrie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Constanta, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 51/RC din 19 februarie 2016


Citeşte mai multe despre:    depasirea limitelor prevazute de lege    pedeapsa neprevazuta de legea penala    eroare de drept    masuri educative
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Aplicarea unei pedepse in alte limite decat cele prevazut de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 63/RC din 2 martie 2016

Incalcarea prevederilor art. 253 Codul de procedura penala referitoare la prezentarea din nou a materialului de urmarire penala. Nulitate relativa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia penala, decizia nr. 2431 din 7 mai 2007