Incalcarea prevederilor art. 253 Codul de procedura penala referitoare la prezentarea din nou a materialului de urmarire penala. Nulitate relativa

Incalcarea prevederilor art. 253 Codul de procedura penala referitoare la prezentarea din nou a materialului de urmarire penala, in cazul in care s-au efectuat noi acte de cercetare penala, este prevazuta sub sanctiunea nulitatii relative si, ca atare, poate fi invocata in conditiile art. 197 alin. (4) din acelasi cod, in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului.

In consecinta, incalcarea prevederilor art. 253 Codul de procedura penala nu poate fi invocata pentru prima data in recurs si nu se incadreaza in cazul de casare prevazut in art. 385 ind. 9 alin. (1) pct. 2 din acelasi cod referitor la nelegala sesizare a instantei.

***

Prin sentinta penala nr. 438/F din 11 octombrie 2006 pronuntata de Tribunalul Ialomita, in baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) si alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 din acelasi cod, a fost condamnat, intre altii, inculpatul B.M. pentru savarsirea infractiunii de talharie.

Prin decizia nr. 856/A din 4 decembrie 2006 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie, a fost admis apelul declarat de inculpatul B.M. cu privire la individualizarea pedepsei.

Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs inculpatul B.M. care, prin aparatorul ales, a invocat, intre altele, cazul de casare prevazut in art. 385 ind. 9 alin. (1) pct. 2 Codul de procedura penala Inculpatul a solicitat casarea ambelor hotarari si restituirea cauzei la procuror, intrucat nu i-a fost prezentat din nou materialul de urmarire penala, dupa ce s-au efectuat noi acte de cercetare penala, fiind incalcate astfel dispozitiile art. 253 Codul de procedura penala, fapt ce atrage nulitatea absoluta a actului de sesizare a instantei, conform art. 300 alin. (2) raportat la art. 197 alin. (2) Codul de procedura penala

Recursul declarat de inculpat este nefondat.

Motivul de recurs invocat de inculpat, prin care acesta a sustinut ca instanta nu a fost legal sesizata, intrucat dupa ce i-a fost prezentat materialul de urmarire penala - la 8 iunie 2006 - s-au efectuat noi acte de cercetare penala, fara a se proceda la o noua prezentare a materialului de urmarire penala, nu se circumscrie cazului de casare prevazut in art. 385 ind. 9 alin. (1) pct. 2 Codul de procedura penala

Cazurile de casare sunt acele erori de procedura si de judecata care pot duce la admiterea recursului si casarea hotararii recurate. Ele sunt prevazute in art. 385 ind. 9 Codul de procedura penala, sub forma a 21 de incalcari ale legii de procedura penala si ale legii materiale.

Motivele de recurs reprezinta criticile concrete pe care partile din proces le pot aduce hotararilor pe care le-au recurat. Ele trebuie sa se circumscrie cazurilor de casare prevazute de lege.

Potrivit art. 385 ind. 9 alin. (1) pct. 2 Codul de procedura penala (caz de casare invocat de inculpat), hotararea recurata este supusa casarii, atunci cand instanta nu a fost sesizata legal.

Acest caz de casare are in vedere nerespectarea dispozitiilor care reglementeaza sesizarea primara a primei instante de judecata, in ceea ce priveste organul sau persoana care o face si actul prevazut de lege, prin care este investita instanta de judecata .

Rezulta ca acest caz de casare are in vedere numai situatiile in care, spre exemplu:
- instanta nu a fost sesizata prin rechizitoriu, ci printr-un alt act al procurorului;
- cand rechizitoriul a fost emis cu nerespectarea unor dispozitii esentiale (de un procuror necompetent ori cu depasirea limitelor prevazute de lege - art. 263 Codul de procedura penala);
- cand, contrar dispozitiilor art. 317 Codul de procedura penala, inculpatul este judecat si condamnat pentru o alta fapta decat cea la care se refera rechizitoriul, daca nu s-a procedat la suplimentarea sesizarii potrivit legii;
- daca inculpatul a fost judecat si pentru alte acte materiale apartinand infractiunii supuse judecatii, fara a exista o extindere a actiunii penale din partea instantei.

Din modul de redactare a dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. (1) pct. 2 Codul de procedura penala rezulta, fara echivoc, ca acest caz de casare este indisolubil legat de prevederile art. 300 Codul de procedura penala, potrivit carora �instanta este datoare sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare�, respectiv daca acesta a fost emis in conditiile legii.

Daca actul de sesizare nu a fost legal intocmit se dispune inlaturarea lipsurilor fie de indata, daca este posibil, fie acordandu-se un termen in acest scop. Numai cand inlaturarea lipsurilor nu este posibila in cursul judecatii, se procedeaza la restituirea cauzei procurorului, in vederea refacerii actului de sesizare .

Ca atare, cazul de casare prevazut in art. 385 ind. 9 alin. (1) pct. 2 Codul de procedura penala se refera exclusiv la neregularitati ale actului de sesizare a instantei.

Rezulta ca nerespectarea de catre organul de urmarire penala a obligatiei prevazuta in art. 253 Codul de procedura penala, de a proceda din nou la prezentarea materialului de urmarire penala, daca a efectuat noi acte de cercetare penala, nu vizeaza neregularitatea actului de sesizare a instantei, ci poate atrage nulitatea urmaririi penale.

Nulitatea nu este insa una absoluta (pentru ca nu este expres prevazuta intre cazurile enumerate limitativ de legiuitor in dispozitiile art. 197 alin. 2 Codul de procedura penala), ci relativa, ceea ce inseamna ca incalcarea unei dispozitii legale ce reglementeaza desfasurarea procesului penal - in speta a prevederilor art. 253 Codul de procedura penala - trebuie sa fie invocata, conform art. 197 alin. (4) Codul de procedura penala, in cursul efectuarii actului, cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa, cand partea a lipsit la efectuarea actului.

In speta, desi la prima instanta inculpatul a fost asistat de aparator ales, nu a invederat incalcarea de catre organul de urmarire penala a prevederilor art. 253 Codul de procedura penala

Ca atare, nulitatea invocata - pentru prima data in recurs - fiind relativa, a fost acoperita prin administrarea de catre prima instanta si cea de apel atat a probelor in acuzare, cat si a celor in aparare, solicitate de inculpat, nefiind justificata restituirea cauzei la procuror si, in consecinta, recursul inculpatului a fost respins.