Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca

In dreptul muncii, reintegrarea salariatului dupa achitare se refera la procesul de readmitere a unui salariat in munca dupa ce acesta a fost concediat sau suspendat din motive disciplinare si ulterior a fost achitat sau s-a incheiat o ancheta care a demonstrat nevinovatia sa.

In astfel de situatii, angajatorul are obligatia de a reintegra salariatul in functia sa anterioara sau intr-o functie similara, cu aceleasi drepturi si beneficii ca inainte de concediere sau suspendare intr-un mod prompt si fara a-i aduce prejudicii acestuia.

In cazul in care functia anterioara a salariatului nu mai este disponibila, angajatorul trebuie sa ofere o alta functie echivalenta sau sa ofere salariatului o compensatie financiara adecvata.

Reintegrarea salariatului dupa achitare este un drept garantat de lege si este menit sa asigure protectia salariatului impotriva concedierii sau suspendarii nejustificate. Angajatorul trebuie sa respecte aceste drepturi si sa actioneze in conformitate cu prevederile legale si cu contractul colectiv de munca, daca exista unul. In cazul in care angajatorul nu respecta aceste obligatii, salariatul poate lua masuri legale pentru a-si apara drepturile si poate solicita despagubiri pentru prejudiciile suferite.

In speta ce urmeaza a fi prezentata, se va pune problema daca angajatorul si-a respectat obligatiile in ceea ce priveste reintegrarea salariatei pe postul detinut anterior inceperii cercetarii penale.

In fapt, recurenta-reclamanta a fost incadrata, la data de 03.07.1998, in functia de Secretar oras, conform Ordinului Prefectului nr. 85/03.07.1998.

Pana in anul 2016, recurenta-reclamanta a desfasurat in mod continuu activitate pe functia publica sus-mentionata, dand dovada de operativitate, disciplina si profesionalism, promovand in grad si clasa profesionala. Astfel, in luna aprilie 2016, recurenta era salarizata conform clasei I, gradul II, clasa de salarizare 76.

La data de 22.04.2016 recurenta-reclamanta a fost suspendata de drept din functia publica ocupata ca urmare a trimiterii acesteia in judecata .

Prin Decizia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in respectivul dosar de Curtea de Apel Ploiesti s-a dispus definitiv achitarea recurentei-reclamante. Astfel, avand in vedere lipsa oricarei culpe a recurentei in ceea ce priveste suspendarea raporturilor sale de serviciu, la solicitarile repetate ale acesteia de reluare a activitatii, prin Dispozitia Primarului orasului X nr. 0x/18.06.2019 ``incepand cu data de 19 iunie 2019 se aproba reluarea activitatii salariatei, astfel: - secretar oras gradul II - salariul de baza = 4.300 lei``.

Dat fiind faptul ca, urmare a cresterilor salariale succesive aprobate prin Dispozitia Primarului nr. 01/01.02.2017, Dispozitia Primarului nr. 02/27.02.2017, Dispozitia Primarului nr. 03/31.07.2017, Dispozitia nr. 04/22.01.2018 si Dispozitia Primarului nr. 05/15.02.2019, salariul aferent functiei publice de Secretar oras din cadrul Primariei Orasului X era de 8.063 lei la momentul reintegrarii recurentei pe functia publica ocupata, aceasta a formulat Contestatia nr. 09/16.07.2019 prin care a solicitat ``stabilirea salariului de baza al secretarului UAT X conform prevederilor legale (a��) in cuantum de 8.060 lei, asa cum era prevazut la data de 17.06.2019``.

Fata de refuzul institutiei publice de a da curs acestei contestatii, manifestat prin Adresa nr. 10/13.08.2019, recurenta a formulat o cererea de chemare in judecata ce face obiectul prezentului dosar, solicitand repunerea partilor in situatia anterioara suspendarii raporturilor sale de serviciu prin ``anularea art. 2 din dispozitia emisa de Primarul orasului X, cu privire la stabilirea salariului de baza in suma de 4.300 lei/luna; obligarea paratului Primarul orasului X la emiterea unei dispozitii corecte de reincadrare a subsemnatei, pe functia detinuta anterior (a��) incepand cu 19.06.2019 si in continuare, cu salarizarea corespunzatoare, respectiv 8.063 lei/luna``, precum si prin plata tuturor sporurilor si celorlalte sume care i s-ar fi cuvenit acesteia, actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala.

Referitor la cererea privind acordarea drepturilor salariale aferente perioadei in care a operat suspendarea, Tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin Ordinul de plata atasat la dosar, a rezultat ca dupa reintegrarea in functia detinuta anterior reclamanta a fost remunerata cu suma de 175.381 lei.

Sarcina probei revine reclamantei care a fost tinuta sa dovedeasca ca este indreptatita si la alte sume, reprezentand diferente din drepturi salariale aferente perioadei pentru care a operat suspendarea .

Cu toate acestea, Tribunalul a constatat ca din nici un mijloc de proba nu rezulta acest fapt, si ca atare a inlaturat argumente reclamantei aduse pe acest capat de cerere .

Referitor la acordarea sporurilor salariale, instanta pentru a analiza sustinerile reclamantei a avut in vedere dispozitiile art. 16 din Legea nr. 153/2017.

Conform acestor prevederi, ``personalul din institutiile si/sau autoritatile publice nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile beneficiaza de majorarea salariilor de baza, soldelor de functie/salariilor de functie, indemnizatiilor de incadrare cu pana la 50%, indiferent de numarul de proiecte in care este implicat. Aceasta majorare se aplica proportional cu timpul efectiv alocat activitatilor pentru fiecare proiect``.

Din analiza textului rezulta ca sunt impuse conditii specifice pentru acordarea majorarii de pana la 50%, stabilind ca aceasta urmeaza a fi acordata proportional cu timpul efectiv lucrat pentru activitatile proiectului finantat din fonduri europene.

Asadar, Tribunalul a respins cererea reclamantei retinand ca drepturile salariale care se cuvin a fi achitate functionarului public pe perioada in care acesta a fost suspendat din functie sunt drepturi salariale care se dobandesc exclusiv in considerarea raportului de serviciu, fara a lua in considerare alti factori, respectiv acele drepturi salariale pe care functionarul in mod sigur le-ar fi primit, daca raportul de munca nu ar fi fost suspendat.

Impotriva sentintei civile, salariata a declarat recurs, iar Curtea de Apel a retinut urmatoarele:

In ce priveste sporul pentru activitatea desfasurata in cadrul proiectelor finantate din fonduri europene, Curtea a retinut ca intr-adevar reclamanta nu a indeplinit efectiv activitati in cadrul acestor proiecte.

Cu toate acestea, potrivit art. 86 alin. (3) din Legea 188/1999, reclamanta are dreptul la achitarea tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare, inclusiv majorarea salariala, pe care cel care a ocupat functia de secretar al primariei a incasat-o efectiv, facand parte, de exemplu, din echipa de implementare a proiectului, dupa cum rezulta din Dispozitia din 25.03.2019, numai in acest fel asigurandu-se repararea integrala a prejudiciului suferit de reclamanta, ca urmare a faptului ca i-a fost suspendat raportul de serviciu prin trimiterea in judecata, fiind in cele din urma achitata, suspendarea neavand loc din motive imputabile reclamantei.

In concluzie, fata de aceste considerente, Curtea a obligat paratul orasul X la plata catre reclamanta a diferentelor salariale dintre drepturile efectiv platite acesteia si drepturile cuvenite prin raportare la cele incasate in perioada suspendarii de persoana care a ocupat functia de secretar, constand in sporul pentru activitatea prestata in proiecte finantate prin fonduri europene.