Noi competente ale BCE pentru supravegherea bancilor in cadrul unei uniuni bancare

In cadrul acestui nou mecanism unic, raspunderea finala in ceea ce priveste sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiara a tuturor bancilor din zona euro ii va reveni Bancii Centrale Europene (BCE). Autoritatile nationale de supraveghere vor avea in continuare un rol important in activitatile cotidiene de supraveghere si in pregatirea si punerea in aplicare a deciziilor BCE. Tot astazi, Comisia propune ca Autoritatea bancara europeana (ABE) sa elaboreze un set unic de instructiuni in materie de supraveghere, cu scopul de a pastra integritatea pietei unice si de a asigura coerenta supravegherii bancare pentru toate cele 27 de state membre.

Comisia indeamna Consiliul si Parlamentul European sa adopte propunerile de regulamente prezentate astazi pana la sfarsitul anului 2012, impreuna cu celelalte trei elemente componente ale ``uniunii bancare``: cadrul de reglementare unic reprezentat de cerintele de capital (a se vedea IP/11/915), schemele armonizate de protectie a depozitelor (a se vedea IP/10/918) si cadrul european unic pentru redresare si rezolutie (a se vedea IP/12/570).

Presedintele Comisiei Europene, JosA� Manuel Barroso, a declarat in legatura cu acest subiect: ``Comisia a prezentat propuneri cu privire la un mecanism de supraveghere unic la nivel european, un pas crucial catre crearea unei uniuni bancare. Acest nou sistem, al carui nucleu este Banca Centrala Europeana si la care participa si autoritatile nationale de supraveghere, va reinstaura increderea in supravegherea tuturor bancilor din zona euro. Parlamentul European va juca un rol primordial in exercitarea controlului democratic. Instaurarea acestei entitati europene de supraveghere inainte de inceputul anului urmator trebuie sa fie pentru noi o prioritate absoluta. In acest mod vom facilita si eventualele decizii de utilizare a mecanismelor europene de recapitalizare a bancilor.`` Presedintele a adaugat: ``Dorim sa rupem legatura nesanatoasa dintre state si bancile lor. Pe viitor, pierderile bancherilor nu mai trebuie sa se transforme in datorii ale cetatenilor, punand astfel la indoiala stabilitatea financiara a unor tari intregi``.

Michel Barnier, comisarul pentru piata interna, a declarat la randul sau: ``Supravegherea bancara trebuie sa devina mai eficace in toate tarile europene, astfel incat sa existe garantia ca normele pietei unice se aplica in mod coerent. BCE va avea misiunea de a se incredinta ca bancile din zona euro recurg la practici sanatoase in domeniul financiar. Scopul nostru final este ca banii contribuabililor sa nu mai fie folositi pentru salvarea bancilor.`` Comisarul a adaugat: ``Am propus un mecanism de separare a supravegherii de politica monetara in cadrul BCE si am gandit masurile necesare pentru ca BCE sa raspunda in fata Parlamentului European pentru deciziile luate in materie de supraveghere``.

Pachetul de masuri propus astazi cuprinde:

• Un regulament prin care se confera competente importante Bancii Centrale Europene in vederea supravegherii tuturor bancilor din zona euro, cu un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar.


• Un regulament care aliniaza actualul regulament privind ABE la noua configuratie pentru supravegherea bancara, cu scopul de a garanta ca procesul de luare a deciziilor in cadrul ABE ramane unul echilibrat si ca ABE continua sa vegheze la mentinerea integritatii pe piata unica.


• O comunicare in care se prezinta viziunea generala a Comisiei cu privire la uniunea bancara si se face referire la cadrul de reglementare unic, la mecanismul de supraveghere unic si la etapele ulterioare pe parcursul carora se preconizeaza si crearea unui mecanism unic pentru rezolutia bancilor.

Anumite atributii in materie de supraveghere vor fi transferate la nivel european in zona euro, in special cele care sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii financiare si pentru detectarea riscurilor cu care se confrunta bancile in ceea ce priveste viabilitatea. In raspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea institutiilor de credit, asigurarea respectarii cerintelor referitoare la capital, gradul de indatorare si lichiditate si supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua masuri de interventie rapida in cazul in care bancile incalca sau risca sa incalce cerintele obligatorii de capital, solicitand bancilor sa intreprinda actiuni de corectie.

BCE va colabora cu ABE in cadrul sistemului european de supraveghere financiara. Rolul ABE va fi asemanator cu cel actual: institutia va continua sa dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor celor 27 de state membre si sa ia masurile necesare pentru a garanta ca practicile in materie de supraveghere sunt coerente in intreaga Uniune.

Pentru bancile transfrontaliere care functioneaza atat in interiorul, cat si in afara statelor membre participante la Mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare intre autoritatile de supraveghere din tara de origine si din tara gazda vor fi mentinute in forma actuala. In conditiile in care BCE preia atributii de supraveghere, ea va indeplini functia de autoritate de origine si de autoritate-gazda pentru toate statele membre participante.

Comisia propune ca Mecanismul de supraveghere unic sa fie instituit pana la data de 1 ianuarie 2013. Pentru a permite o tranzitie usoara catre noul mecanism, se prevede introducerea sa in mod progresiv. Intr-o prima etapa, incepand cu 1 ianuarie 2013, BCE va putea lua decizia de a-si asuma intreaga raspundere a supravegherii oricarei institutii de credit, in mod special a celor care au primit sau au solicitat fonduri publice. De la 1 iulie 2013, toate bancile cu importanta sistemica majora vor face obiectul supravegherii de catre BCE. Etapa de introducere progresiva a mecanismului se va finaliza pana la 1 ianuarie 2014, data la care toate bancile vor intra sub incidenta acestuia.

Impulsionat de moneda euro si de piata unica, sectorul bancar din UE s-a dezvoltat si a devenit din ce in ce mai integrat. Multe banci au initiat activitati transfrontaliere si s-au dezvoltat dincolo de granitele nationale.

Avand in vedere responsabilitatile monetare comune din zona euro si gradul tot mai ridicat de integrare financiara, exista riscuri specifice pentru zona euro in ceea ce priveste efectele de contagiune transfrontaliera in eventualitatea izbucnirii unor crize bancare. Coordonarea supravegherii bancare nationale nu mai reprezinta o optiune rezonabila pentru zona euro. Trebuie sa se treaca la un sistem integrat.

La Consiliul European si la summitul zonei euro din 28/29 iunie, liderii UE au cazut de acord sa aprofundeze uniunea economica si monetara, ca remediu la criza actuala. Unul dintre elementele esentiale pentru o integrare mai profunda este uniunea bancara. Toate cele patru elemente constitutive ale uniunii bancare sunt vitale (a se vedea MEMO/12/656 cu privire la uniunea bancara). Propunerile restante trebuie adoptate pana la sfarsitul anului.

Este important de retinut ca statele membre au decis ca instaurarea unui mecanism de supraveghere unic sa reprezinte o conditie prealabila pentru eventuala recapitalizare directa a bancilor de catre Mecanismul european de stabilitate (MES).

Dupa ce se va ajunge la un acord pe marginea propunerilor restante, pasul urmator preconizat de Comisie este o propunere privind un mecanism european unic de rezolutie care sa se ocupe eficient de rezolutia bancara transfrontaliera si sa evite ca banii contribuabililor sa fie folositi pentru salvarea bancilor.