Guvernul a aprobat proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii si Justitiei Sociale

Guvernul Romaniei a aprobat proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii si Justitiei Sociale. Proiectul de lege prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie, pana in anul 2021, pentru ca, din anul 2022, sa fie aplicata noua formula de calcul bazata pe Valoarea Punctului de Referinta (VPR):

* 1.265 de lei in 2019;

* 1.775 de lei in 2020;

* 1.875 de lei in 2021, adica suma aferenta VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adauga majorarea de 10% aferenta sporurilor, acordului global si altor drepturi de natura salariala pentru care s-au platit contributii;

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinta se va indexa, anual, cu inflatia si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, asa cum este precizat si in Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fara a lua in calcul intoarcerea sarcinii fiscale, in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare la data adoptarii Programului de Guvernare. De altfel, pensiile nu mai sunt purtatoare de CAS si CASS.

In proiectul de lege se precizeaza ca nicio pensie in plata nu va scadea. In cazul in care, in urma recalcularii, va rezulta o suma mai mica decat cea aflata deja in plata, atunci se va mentine suma in plata . Nu se modifica varsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet .

Proiectul de act normativ se bazeaza pe mai multe principii fundamentale:

- contributivitate, adica plata in functie de contributie;

- egalitate, adica pensionari care au aceeasi vechime, dar care au iesit la pensie in momente diferite, primesc aceeasi suma de bani;

- solidaritate sociala, adica generatiile in activitate sustin, prin plata contributiilor lor, generatiile de pensionari si, in viitor, vor fi sustinute la randul lor;

- imprescriptibilitate, adica dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Contributivitatea fiind un principiu de baza al oricarui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contributii ``datorate si platite``, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului ca, in trecut, au fost numeroase cazurile in care angajatorii nu achitau taxele catre stat .

Pentru a nu dezavantaja angajatii, noua prevedere va fi luata in calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci cand legea va produce efecte complete. Angajatii nu vor fi penalizati pentru perioade lucrate anterior anului 2021, in cazurile in care angajatorii nu le-au achitat taxele .

In paralel, proiectul de lege prevede si debirocratizarea si accesul online la informatiile despre propriile contributii. Astfel, ANAF va transmite catre Casa Nationala de Pensii Publice sumele datorate si platite pentru fiecare salariat . Cetatenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obtinut si sumele achitate drept contributii. In cazul in care vor constata ca angajatorii nu le achita contributiile vor putea sesiza organele abilitate.

In proiectul noii legi se mentine contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege se poate plati doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive ca sa totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face in rate, dar nu mai tarziu de 1 an de la incheierea contractului. In cazul neplatii integrale, se va lua in calcul suma partial achitata. In prezent, asigurarea facultativa se face la nivelul salariului minim, dar in practica s-a demonstrat ca aceasta nu asigura nici macar pensia minim garantata, astfel ca s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator . Acest tip de contract se incheie doar in cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mentin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare incheierii lui, cu noua baza de calcul .

Printre noutatile aduse de acest proiect de lege se numara introducerea masteratului si a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adauga facultatii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru cresterea copilului, somajului indemnizat, deportarii, prizonieratului si detentiei politice, prevazute de legislatia in vigoare.

Conditia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare sa fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioada asimilata se acorda cate 0,25 puncte.

Totodata, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiaza de pensie de asigurari sociale si a realizat cel putin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum si nevazatorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. In cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar si nevazatorul, a carui situatie a fost reglementata, in toata succesiunea actelor normative incepand cu anul 1967, in conditii specifice, determinate de situatia fizica, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionarii este mai mic decat stagiul minim de cotizare prevazut de lege pentru asiguratii sistemului public de pensii.

Conditiile speciale si deosebite si fostele grupe de munca se pastreaza si, de asemenea, se creeaza baza legala pentru recunoasterea altor locuri de munca in conditii speciale.

De asemenea, au fost coborate pragurile de reducere a varstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru conditii deosebite, si de la 2 ani la un an pentru conditiile speciale.

De exemplu: pentru un an realizat in conditii deosebite varsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale varsta se reduce cu 6 luni.

Desi propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care sa porneasca reducerea, totusi proiectul a fost modificat in sensul ca pragul minim este de un an atat pentru conditii deosebite cat si pentru conditii speciale.

Daca pana acum, o persoana care avea perioade lucrate in conditii de munca in grupa a II-a sau deosebite de munca mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum incolo de aceasta facilitate (reducerea varstei de pensionare).

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limita de varsta, cea anticipata, cea de invaliditate si cea de urmas. Sunt aceleasi patru categorii ca si in vechea lege, dar unele au suferit modificari de structura.

In cazul pensiei pentru limita de varsta trebuie indeplinite cumulativ conditiile de vechime minima si varsta standard de pensionare.

Ca si exceptie, actuala pensie anticipata (nepenalizata) devine pensie pentru limita de varsta. Adica, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani inainte de indeplinirea varstei de pensionare. In acelasi timp, in acest caz se poate cumula pensia cu salariul si se valorifica perioadele necontributive asimilate.

O alta noutate este aceea ca femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani si au nascut 3 copii pe care i-au crescut pana la varsta de 16 ani, beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu 6 ani. Incepand cu al 4-lea copil se adauga cate 1 an in plus, pentru fiecare copil.

Se mentin celelalte prevederi din actuala legislatie cu privire la pensia pentru limita de varsta, precum grupele, conditiile speciale si deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipata (cu penalizare) este actuala pensie anticipata partiala si se mentin prevederile legale in vigoare.

In cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfasurarii unor activitati profesionale, in paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienta functionala grava si capacitate de munca diminuata, gradul II e caracterizat de deficienta functionala accentuata si capacitate de munca diminuata, iar gradul III e caracterizat de deficienta functionala medie si capacitate de munca diminuata.

Pensia de urmas se mentine si, in plus de actualele prevederi, apare o noua prestatie, si anume ajutorul pentru sotul supravietuitor, care va primi 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie .

Pensia minima se calculeaza raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara.Persoanele cu vechime intre 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrarii in vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. In cazul in care, din calculul pensiei rezulta o suma mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusa pentru a remedia o inechitate prevazuta de legislatia in vigoare, din cauza careia nu se facea nicio diferentiere in functie de anii lucrati intre beneficiarii de pensie minima. Adica, in practica se ajunge in situatia in care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, sa primeasca la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie .

O alta noutate adusa de proiectul de lege este introducerea optiunii pentru indemnizatia sociala minima. Pensionarii aflati deja in plata, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta intre pensie si indemnizatia sociala minima. Optiunea se va face prin Posta, cu formular pretimbrat primit de la Casa Nationala de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghisee.

Pensionarii in plata care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiaza de recalculare pe noua formula, iar daca suma rezultata este sub indemnizatia sociala minima ei pot opta pentru aceasta din urma. Pensionarii care nu opteaza raman in plata cu suma rezultata din calculul pe baza contributivitatii.

Sunt exceptati pensionarii care beneficiaza de pensie de limita de varsta si au realizat stagiul minim cuprins intre 10 si 15 ani, conform legislatiei in vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie . Aceasta exceptie este valabila pentru persoanele deja pensionate la data intrarii efective in vigoare a legii.

In proiectul de lege se prevede ca, pentru a putea deveni pensionar, este necesara o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mica de la data intrarii in vigoare a legii vor primi o indemnizatie sociala si vor face obiectul unei alte legi.

Acordul global si alte drepturi de natura salariala. Proiectul prevede ca se valorifica toate drepturile de natura salariala, pentru care s-au platit contributii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii si alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat daca pensionarul va aduce acte doveditoare din care sa rezulte un procent mai mare. Daca dupa recalcularea conform adeverintelor aduse rezulta o pensie mai mica, atunci se pastreaza pensia calculata cu majorarea de 10% acordata initial.

Aceasta modificare a fost operata deoarece pentru astfel de venituri s-au platit contributii si, cu toate acestea, ele nu sunt luate in calcul, in prezent, la stabilirea pensiei.

Formula de calcul.

Pensia va fi reprezentata de Numarul Total de Puncte inmultit cu Valoarea Punctului de Referinta (VPR).

Numarul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare impartit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat impartit la castigul mediu brut pe economie .

VPR va fi de 75 de lei in anul 2021 si a fost determinata prin impartirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adica 1.875 de lei, la 25, care reprezinta vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultata in urma aplicarii ultimelor patru legi ale pensiilor.

Formula de calcul are avantajul nu doar ca elimina inechitatile, dar duce si la cresterea pensiilor.

Proiectul de lege urmareste eliminarea inechitatilor din sistemul public de pensii, care au facut ca persoane care au lucrat acelasi numar de ani, in aceeasi profesie si au cotizat egal, sa aiba pensii diferite. De asemenea, se elimina inechitatile din sistem dintre femei si barbati care au lucrat acelasi numar de ani, in aceleasi conditii si care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile in discutie se egalizeaza.

Prelucrat de: Avocat Mirela Nedelea, Colaborator MCP Cabinet Avocati Pitesti - Arges