Pe baza examinarii dosarelor cu sustinatorii initiativei legislative, inclusiv din punctul de vedere al legalitatii atestarii, s-a constatat ca un numar de 21 de judete (Alba, Arad, Arges, Bacau, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Maramures, Mures, Neamt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timis, Tulcea, Vaslui) si municipiul Bucuresti indeplinesc, fiecare, conditia de a avea cel putin 20.000 de semnaturi legal atestate in sustinerea initiativei legislative. Astfel fiind, Curtea a constatat ca este intrunita conditia dispersiei teritoriale, prevazuta de art. 150 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, s-a constatat un numar de 816.654 de sustinatori ale caror semnaturi sunt legal atestate
Curtea a constatat ca modificarea propusa vizeaza completarea art. 37 - Dreptul de a fi ales, cuprins in titlul II al Constitutiei - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale, cu un nou alineat, alineatul (3), avand urmatorul cuprins: "(3) Nu pot fi alesi in organele administratiei publice locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii." Aceasta modificare nu pune in discutie valorile expres si limitativ enumerate de art. 152 alin. (1) din Constitutie, si anume caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala. Prin urmare, initiativa de revizuire a Constitutiei este constitutionala prin raportare la dispozitiile alin. (1) al art. 152 din Legea fundamentala.
Referitor la aspectele de proportionalitate si rezonabilitate ale unei astfel de masuri, Curtea a retinut ca "este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni si a circumstantia sfera de incidenta a decaderilor, interdictiilor, precum si a incapacitatilor care rezulta din condamnare. (...) Legiuitorul este liber sa opteze intre instituirea unei interdictii cu caracter general - lipsa oricarei condamnari penale, asa cum este reglementat in prezent, si instituirea unei interdictii speciale, circumscrisa unei sfere limitate de condamnari penale, care sa se intemeieze pe criterii precum natura infractiunilor savarsite, latura subiectiva, pedeapsa aplicata. (...) Libertatea legiuitorului de a reglementa acest domeniu trebuie sa respecte scopul legiferarii, acela de a asigura integritatea mandatului ministrilor, precum si cadrul legislativ in aceasta materie. In consecinta, legiuitorul urmeaza sa tina seama si de faptul ca interdictiile trebuie reglementate intr-un mod rezonabil si proportional in raport cu situatia care le-a determinat, evitandu-se stabilirea in dreptul pozitiv a unor interdictii absolute si perpetue".
In cauza, Curtea a constatat ca initiatorii au circumstantiat conditia propusa, in acord cu considerentele Curtii Constitutionale mai sus enuntate, in sensul ca interdictia speciala este in marja de apreciere a legiuitorului si este circumscrisa unei sfere limitate de condamnari penale, care se intemeiaza pe criteriul laturii subiective si al pedepsei aplicate. De asemenea, interdictia nu este una perpetua, ci subzista pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii. Ca urmare, in sensul deciziei Curtii, "persoanele care cad sub incidenta/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau (...) reabilitate (...), persoane cu privire la care condamnarea penala inceteaza sa mai produca efectele extrapenale prevazute de lege" pot fi alese in conditiile art. 37 din Constitutie modificat potrivit propunerii formulate. Asadar, nu poate fi retinuta o restrangere a dreptului de a fi ales de natura sa afecteze substanta acestuia si nicio lipsa de proportionalitate a masurii propuse, de natura a fi asimilate unei suprimari a dreptului de a fi ales ori a unei garantii a acestuia, prohibite de art. 152 alin. (2) din Constitutie .In acelasi sens, dezvoltat in considerentele deciziei Curtii Constitutionale mentionate, sunt si tratatele internationale de referinta la care Romania este parte . Acestea lasa in marja de apreciere a legiuitorului reglementarea dreptului de a alege si de a fi ales, cu respectarea exigentelor de egalitate si nediscriminare, a asigurarii caracterului liber si secret al votului si cu acceptarea unor restrictii, cu conditia ca acestea sa nu fie nerezonabile.
Curtea a constatat ca propunerea de revizuire a Constitutiei in sensul introducerii conditiei astfel cum a fost circumstantiata de initiatori este conforma cerintelor constitutionale, nefiind de natura sa determine o suprimare sau restrangere a dreptului de a fi ales de natura a-i aduce atingere in substanta sa. Aceasta este circumscrisa unei sfere limitate de condamnari, care se intemeiaza pe criteriile laturii subiective a infractiunii si a pedepsei aplicate. De asemenea, interdictia nu este una perpetua, ci subzista pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii. Astfel fiind, propunerea de revizuire a Constitutiei este constitutionala si in raport cu prevederile art. 152 alin. (2) din Constitutie .
Textul integral al Deciziei poate fi consultat aici.
CCR: Sanctionarea cu revocarea din functie a Avocatului Poporului trebuie sa aiba la baza criterii obiective 30 Jun 2021 | 1221
MEEMA, mediator in dialogul retailerilor cu proprietarii de mall-uri 17 Jun 2020 | 1326
CCR: Convertirea dreptului de folosinta in drept de proprietate in cazul cetatenilor straini si apatrizilor 17 Jun 2020 | 2291
Un alt Cod administrativ al Romaniei a fost propus in Senat pentru dezbatere 02 Nov 2019 | 1560
CCR: decontarea cheltuielilor de transport pentru elevi "pe baza de abonament" - neconstitutionala 19 Oct 2019 | 1147
CCR: dispozitiile art. 62 alin. (1) si (3) din Legea notarilor publici (in forma anterioara) sunt neconstitutionale 09 Oct 2019 | 1384
Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit Sursa: EuroAvocatura.ro
Curtea de Justitie respinge actiunea Republicii Cehe impotriva directivei privind consolidarea controlului achizitionarii si detinerii de arme de foc Sursa: EuroAvocatura.ro
Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019
Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011 Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei
Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei
CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei