CCR arata ca dreptul presedintelui de a cere anchetarea ministrilor a fost restrans

CCR, care a admis sesizarea privind ordonanta ce a desfiintat Comisia de la Cotroceni si a unei parti din Legea raspunderii ministeriale, a decis ca multe din prevederile legale restrangeau "pana la anihilare" dreptul constitutional al sefului statului de a cere anchetarea ministrilor.

Examinand dispozitiile art. 16 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala - referitor la urmarirea penala a membrilor Guvernului, la cererea presedintelui, prin Comisia de la Cotroceni - in raport cu prevederile Constitutiei, CCR constata ca textul de lege analizat restrange, prin conditiile pe care le impune, dreptul presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, se arata in motivarea prin care, in data 27 noiembrie, Curtea Constitutionala Romaniei (CCR) a declarat neconstitutionala Comisia de la Cotroceni.
Astfel, din analiza alin.(1) al textului de lege rezulta ca Presedintele Romaniei nu-si poate exercita dreptul prevazut de art. 109 alin. (2) din Constitutie decat �la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre un membru al Guvernului� si dupa ce �adreseaza ministrului justitiei o cerere in acest scop, pentru a proceda potrivit legii.�. Potrivit 109 alin.2 din Constitutie "Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie".
Alineatul (2) al aceluiasi articol din lege impune si exigenta ca, pentru a-si exercita dreptul constitutional mentionat, Presedintele Romaniei sa fie sesizat de catre primul-ministru, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie sau de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
In sfarsit, potrivit alineatului (3) al textului de lege, cetatenii care au cunostinta �despre savarsirea unei fapte penale de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor� nu se pot adresa direct Presedintelui Romaniei pentru ca acesta sa ceara urmarirea
penala a ministrilor in cauza, ci �primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie� pentru a solicita sesizarea Presedintelui Romaniei.
Toate aceste conditii sunt de natura sa restranga pana la anihilare dreptul constitutional mentionat al Presedintelui Romaniei, exercitarea acestuia fiind dependenta de actiunea si de decizia celorlalte autoritati prevazute in textul legii, se arata in motivarea CCR.

Pentru aceleasi considerente Curtea Constitutionala a constatat si neconstitutionalitatea art. I al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95 din 4octombrie 2007, care modifica a modificat art.16 din Legea raspunderii ministeriale.
Astfel, Curtea constata ca textul modificat prin ordonanta inlatura posibilitatea ca Presedintele Romaniei sa fie sesizat si de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie si, deosebit de conditiile cuprinse in textul anterior, instituie si conditia ca �daca sesizarea este facuta de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, acesta il va informa concomitent si pe primul-ministru.�
Referitor la alcatuirea Comisiei de la Cotroceni din judecatori, Curtea constata ca acestea sunt contrare principiilor impartialitatii justitiei si independentei magistratilor.