Curtea Europeana de Justitie a decis ca directiva privind stocarea datelor telefonice este legala

Justitia europeana a respins marti plangerea depusa de Irlanda impotriva directivei privind stocarea timp de sase luni a datelor telefonice si a celor referitoare la conectarile la internet, directiva ce a stat si la baza controversatei legi 298/2008 intrate recent in vigoare in Romania.

CEJ a apreciat ca plangerea Irlandei, asistata de Slovacia, nu este fondata. Cele doua tari sustineau ca masura ar fi trebuit sa faca parte din reglementarile europene referitoare la justitie si afaceri interne, dar a fost adoptata ca fiind una economica.

Directiva europeana, pe care statele membre au obligatia de a o transpune in legislatia proprie, prevede ca furnizorii de internet si telefonie sa stocheze aceste informatii timp de sase luni, pentru cazul in care ele ar fi necesare in anchete penale sau pentru combaterea terorismului. Majoritatea guvernelor europene si Parlamentul European aprobasera masura, dar Irlanda, sustinuta de Slovacia, a contestat-o afirmand ca baza juridica a acesteia ar fi trebuit sa fie alta.

In plangerea inaintata CEJ, Irlanda arata ca alegerea articolului 95 al Tratatului European ca baza legala a directivei 2006/24 este gresita, intrucat acesta se refera la adoptarea legislatiilor nationale in concordanta cu pietele interne. Directiva 2006/24 se refera insa la stocarea datelor de telefonie mobila si e-mail din ratiuni ce tin de combaterea terorismului si crimei organizate. Astfel, singura baza legala valida pentru masurile cuprinse in directiva ar fi cuprinse in articolele 30, 31 si 34 ale Tratatului UE, care se refera la proceduri penale in statele membre.

Curtea a apreciat insa ca directiva a fost adoptata in baza juridica adecvata, ea privind preponderent functionarea pietei interne, si a respins obiectiile Irlandei. In comunicatul sau pentru presa, CEJ constata ca dispozitiile directivei sunt limitate in cea mai mare parte la activitatile furnizorilor de servicii si nu reglementeaza accesul la datele stocate, nici exploatarea acestora de care politie sau autoritatile judiciare ale tarilor membre. Astfel, baza juridica a adoptarii directivei a fost cea adecvata.

Chiar daca CEJ ar fi dat dreptate Irlandei, acest lucru nu ar fi anulat punerea in aplicare a directivei in statele membre, pentru ca plangerea irlandeza nu se referea la continutul propriu-zis al directivei, a declarat pentru NewsIn Christopher Fretwell, purtator de cuvant al CEJ.

Directiva nu mai poate fi contestata de catre o alta tara, pentru ca termenul de doua luni si zece zile in care se putea face acest lucru a expirat inca din 2006, a mai spus Fretwell. Mai pot fi insa formulate intrebari privind aplicarea directivei de catre instantele nationale, ceea ce e si cazul cu o instanta din Irlanda, a adaugat purtatorul de cuvant.