DOCUMENTAR - Masurile autoritatilor romane in justitie dupa raportul Comisiei Europene din iunie

Primul raport asupra progreselor facute de Romania, dupa aderarea la Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007, prezentat de Comisia Europeana (CE) in 27 iunie 2007, nu recomanda penalizarea autoritatilor romane, dar critica, printre altele, sistemul de justitie.

Raportul atragea, de asemenea, atentia asupra faptului ca succesul reformei tine de "respectarea in mod strict a separarii puterilor executiva, legislativa si judecatoreasca si de existenta vointei politice si a conditiilor politice stabile". Totodata, se mai preciza ca, daca problemele semnalate in raport nu sunt remediate pana in 2008, Romania risca activarea clauzei de salvgardare, care va insemna nerecunoasterea deciziilor instantelor de judecata romanesti in statele UE.
Cu toate acestea, autoritatile romane au parut a nu tine seama de recomandarile CE, daca se iau in considerare actiunile ulterioare raportului din domeniul justitiei.

Codul de procedura penala si Codul Penal
Unul dintre punctele raportului din iunie viza Codul de procedura civila si Codul de procedura penala. Printre constatarile CE s-a numarat si faptul ca s-au inregistrat progrese bune in activitatea referitoare la Codul de procedura civila si progrese putine cu privire la noul Cod de procedura penala.
Cateva luni mai tarziu, pe 23 octombrie 2007, deputatii au votat in unanimitate o serie de modificari aduse Codului de Procedura Penala si Codului Penal, printre care pedepsirea persoanelor care, aflandu-se in exercitiul functiunii, divulgau fara permisiune informatii din dosarele penale. Amendamente au fost aduse si la procedurile privind perchezitia domiciliara. Astfel, la propunerea Comisiei juridice, dupa alin1 al articolului 100, a fost introdus un alineat nou care stabileste ca perchezitia domiciliara mai poate fi dispusa, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, atunci cand exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor.
Printre amendamentele deputatilor s-a numarat si un articol referitor la publicarea informatiilor legate de anchetele penale, fiind introduse pedepese cu inchisoarea pentru cei care fac publice astfel de informatii. Prevederea a fost interpretata ca un atac la ziaristi si nu la procurorii care incalca secretul profesional. Ulterior, deputatii au adus noi completari la legea penala prin care scoteau jurnalistii, in mod explicit, de sub incidenta actului normativ.
Textul de lege a fost aspru criticat atat de presa, cat si de juristi. Mai mult, Clubul Roman de Presa, mai multe ONG-uri si cativa politicieni i-au cerut presedintelui Traian Basescu sa trimita la Parlament, spre revizuire, legea pentru modificarea Codului Penal, intrucat aceasta poate limita drepturile la libera exprimare a ziaristilor si cel de exercitare libera a profesiei.
Pe 1 noiembrie 2007, Parchetul General a inaintat ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, punctul de vedere al procurorilor, care critica modificarile aduse Codului de procedura penala si Codului Penal, considerand ca acestea sunt de natura sa afecteze eficienta activitatii anchetatorilor. Si ambasadorul SUA in Romania, Nicholas Taubman, a criticat modificarile aduse Codului Penal si Codului de Procedura Penala, el declarand, in 15 noiembrie 2007, ca este ingrijorat de modificarile Codului Penal si ale Codului de Procedura Penala si ca acestea transforma legea actuala intr-o "lege proasta".
Presedintele Traian Basescu a anuntat, in 20 noiembrie 2007, ca a retrimis Parlamentului proiectul de lege privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, argumentandu-si decizia prin aceea ca actul normativ poate duce la blocarea anchetelor si la disolutia autoritatii statului. Desi senatorii din Comisia Juridica aveau termen-limita data de 12 decembrie pentru a elabora un raport pe marginea articolelor contestate de seful statului in legatura cu Codul Penal si Codul de Procedura Penala, acesta inca nu a fost realizat.

Numirea si revocarea procurorului general si a sefului DNA

Un alt punct asupra caruia s-a pronuntat CE in raportul din iunie s-a referit la modalitatea de numire in functie si revocare a procurorilor sefi. Astfel, in raport se atragea atentia asupra mentinerii procedurii actuale de numire si revocare a procurorului general al Romaniei, a procurorului sef al DNA si a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General. In prezent, numirea acestora este facuta de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Cu toate acestea, in august 2007, CSM a elaborat trei proiecte pentru modificarea celor mai importante legi ale sistemului judiciar, intre care si cea privitoare la modul de numire a procurorilor sefi de parchete si a procurorului general. Astfel, acesta nu va mai fi propus de ministrul Justitiei, ci de sectia de procurori a CSM, in sarcina Consiliului intrand si numirea adjunctilor, sefilor de sectii si directii din Parchetul General.
Ulterior, pe 25 septembrie, senatorii Comisiei juridice au discutat propunerea legislativa a parlamentarului UDMR, Gyorgy Frunda, pentru modificarea legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, respins de Camera Deputatilor si restituit la comisii, pentru raport suplimentar. Proiectul prevede ca procurorul general al DNA si cel al DIICOT, precum si prim-adjunctii acestora sa fie numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM, cu avizul ministrului justitiei. Ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a formulat, la finalul dezbaterilor, ca o optiune personala, ideea ca procurorii sefi si prim-adjunctii acestora ar trebui numiti de CSM, la propunerea ministrului justitiei, propunere care elimina rolul presedintelui din acest proces. Chiuariu si-a intarit afirmatia patru zile mai tarziu, in 29 septembrie 2007, la conferinta internationala "Procurori, democratie si stat de drept" de la Palatul Parlamentului.
Comisia Europeana a reactionat la declaratiile lui Chiuariu . Astfel, purtatorul de cuvant al Comisiei, Mark Grey, a declarat, in 2 octombrie 2007, pentru Newsin, ca CE nu considera o necesitate propunerea ministrului justitiei de schimbare a modului de numire a procurorilor, adaugand ca nominalizarea lor de catre presedinte garanteaza independenta acestora.

Razboi Chiuariu-DNA

Documentul dat publicitatii de CE in iunie lauda activitatea procurorilor din DNA si, in acelasi timp, critica tentativele de schimbare a unui procuror din structurile anticoruptie de catre ministrul justitiei. Este vorba despre cazul sefului Sectiei a II-a din cadrul DNA, Doru Tulus, a carui demisie fusese ceruta, in 8 mai 2007, de catre ministrul Chiariu, pe motiv de ineficienta in rezolvarea problemelor semnalate pe parcursul anului 2005 si de management defectuos, intrucat sectia pe care o conducea ar fi solutionat doar 99 de dosare din peste 400 aflate in lucru. Sectia a II-a a trimis in judecata sau are in lucru dosare in care sunt implicati politicieni de pe tot esichierul politic.
In 10 septembrie 2007, CSM a dat publicitatii concluzia inspectiei judiciare efectuate la solicitarea procurorului sef al DNA, Daniel Morar, care a cerut sa se constate daca ministrul Justitiei a savarsit fapte de imixtiune in activitatea profesionala, de natura sa afecteze independenta si impartialitatea sa si a procurorilor DNA. Potrivit CSM, inspectorii judiciari au stabilit ca cererea de revocare din functie a procurorului sef al Sectiei pentru combaterea infractiunilor asociate celor de coruptie, Florin Doru Tulus, formulata de ministrul justitiei este total disproportionata in raport cu obiectivul legitim declarat, respectiv eficientizarea luptei impotriva coruptiei.

Totusi, Tudor Chiuariu, a reiterat, in 8 octombrie 2007, cererea de revocare a sefului Sectiei a II a DNA, Doru Tulus. Chiuariu ceruse, pe 18 septembrie 2007, si excluderea din magistratura a procurorului Doru Tulus.
In 18 octombrie 2007, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ cererea ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, de revocare din functie a procurorului sef, Doru Tulus. Ca reactie la decizia CSM, ministrul Chiuariu a declarat ca va solicita presedintelui Traian Basescu revocarea sefului Sectiei a II -a a DNA. El i-a trimis presedintelui Basescu cererea de revocare a lui Tulus in 28 octombrie 2007, cerere careia seful statului nu i-a dat curs.

"Cotidianul" a relatat, in editia sa din 28 iunie 2007, ca, inainte de publicarea raportului pe justitie al CE, ministrul Chiuariu a trimis Comisiei, prin reprezentanta romana la Bruxelles, un document de noua pagini, in format electronic, in care le cerea comisarilor europeni sa elimine sau sa reformuleze anumite pasaje din raport . Printre fragmentele care, in opinia ministrului, trebuiau scoase din raport se afla si cel in care activitatea DNA era foarte apreciata, respectiv, "ritmul in care DNA conduce si incheie anchetele pe care le desfasoara continua sa ilustreze un inalt nivel de profesionalism al echipelor multidisciplinare de ancheta din cadrul Directiei". Ministrul Chiuariu a negat ca ar fi trimis o astfel de scrisoare Comisiei.
In 20 noiembrie 2007, ministrul Chiuariu a declarat, potrivit Reuters ca eforturile Romaniei de a combate coruptia sunt impiedicate de Comisia Europeana, care sprijina ceea ce in opinia sa reprezinta structura fragmentata si greoaie a procuraturii. In aceeasi zi, Tudor Chiuariu a sustinut ca afirmatiile sale ar fi fost scoase din context si interpretate in mod eronat si ca nu a intentionat sa afirme ca eforturile sale de a combate coruptia sunt impiedicate de Comisia Europeana asa cum a publicat Reuters.