Raportul pe justitie al Comisiei Europene 2009. Romania si Bulgaria scapa de clauza pe justitie, dar raman sub monitorizarea CE

Raportul pe justitie ce va fi prezentat astazi de Comisia Europeana nu recomanda activarea clauzei de salvgardare, care mai putea fi aplicata pana la sfarsitul anului, insa monitorizarea va continua pana cand sistemul judiciar va functiona corect, iar clasa politica va sustine lupta anticoruptie.

In al treilea an de la aderare, Romania si Bulgaria au facut prea putine progrese in reforma sistemului judiciar si in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate pentru a determina Comisia Europeana sa recomande incheierea monitorizarii sub asa-numitul mecanism de cooperare si verificare (MCV) - aceasta va fi concluzia principala a rapoartelor ce vor fi prezentate miercuri la ora 13.00 (14.00, ora Romaniei) de catre executivul european.

Potrivit proiectului de raport consultat de NewsIn, CE va sublinia ca "nu exista nici o legatura directa" intre durata mecanismului si activarea clauzelor de salvgardare, limitata la trei ani de la data aderarii, adica pana in decembrie 2009. Clauza de salvgardare ar fi insemnat blocarea recunoasterii automate in spatiul european a sentintelor si deciziilor judecatoresti din Romania sau Bulgaria.

"In dezbaterea publica legata de MCV apare adesea confuzia intre durata probabila a mecanismului si termenul-limita pentru aplicarea clauzelor de salvgardare continute in Tratatul de aderare", se arata in proiectul de raport . "MCV a intrat acum in al treilea an de existenta. Nu a fost introdus pentru o perioada fixa de timp si va putea fi eliminat doar cand toate obiectivele de referinta (benchmarks) vor fi indeplinite in mod satisfacator", subliniaza Comisia Europeana .

Raportul va fi discutat vineri in grupul de lucru din Consilul de ministri UE, in pregatirea intalnirii ministrilor de externe din septembrie sau octombrie. Diplomatia romana incearca sa convinga statele membre ca e nevoie de o "strategie de iesire" de sub mecanism, insa un grup important de tari - Germania, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca si Austria - sunt sceptice ca Bucurestiul va continua reformele odata eliminat mecanismul de cooperare si verificare .

Organizatia neguvernamentala Transparency International - ce realizeaza indexul anual privind perceptia coruptiei - a atras, de asemenea, atentia cu privire la necesitatea monitorizarii. "Transparency International este profund ingrijorata ca o ridicare prematura a actualului mecanism de cooperare si verificare al UE in ceea ce priveste progresele in lupta anticoruptie din cele doua tari ar putea opri sau chiar anula reformele atat de necesare in Bulgaria si Romania si ar periclita reformele mai ample ce fac parte din aderarea la UE", se arata intr-un comunicat TI transmis marti redactiilor.

In proiectul de raport, expertii CE admit ca obiectivele sunt de lunga durata, cum ar fi combaterea cauzelor coruptiei, si ca schimbarea "poate veni doar din sanul societatii romanesti". In acest context, se arata in raport, mecanismul de cooperare si verificare este doar un "instrument de ajutor", neputand inlocui angajamentul societatii romanesti si al clasei politice pentru a "alinia sistemul si practica judiciara la standardele UE".

Desi au fost facuti cativa "pasi bineveniti" de la ultimul raport (din februarie), care constata "regrese" in toamna si iarna anului trecut, Romania inca nu a reusit sa "depaseasca mostenrirea unei Constitutii uneori ambigue" si faptul ca cele doua Coduri - Penal si Civil - nu au fost revizuite complet, ci "preluate din perioada comunista", se arata in concluziile raportului.

In plus, numeroasele amendamente si ordonante de urgenta adoptate fac ca jurisprudenta romaneasca sa fie "contradictorie", considera expertii CE, care constata ca "acuzatii par sa aiba posibilitatea sa abuzeze de dreptul lor la aparare, cauzand intarzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonante de urgenta, practici si reguli de implementare".

Toate acestea sunt insa rezultatul politizarii procesului si a "lipsei angajamentului neechivoc al tuturor partidelor politice de a asigura un progres real in interesul poporului roman", explica raportul .

"Exista un risc real ca hatisul legislativ, regulile de implementare si practicile care rezulta din permanenta lupta dintre partide sa-i faca pe cei interesati sa piarda din vedere principalul obiectiv - acela de a ajunge la un stat de drept stabil", avertizeaza expertii Comisiei Europene.

Primele rezultate la nivel tehnic raman "fragmentate", iar deficientele persista, demonstrand ca reformele nu au prins inca radacini solide.

"Progresele legate de calitatea sistemului judiciar si de lupta anticoruptie vor contribui in mod pozitiv la aderarea Romaniei la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontiera depinde de increderea reciproca", continua expertii CE, fiind pentru prima data cand executivul european coreleaza cele doua procese - reforma in justitie si aderarea la spatiul Schengen.

Raportul listeaza apoi o serie de masuri specifice, invitand autoritatile vizate sa le aplice si mentionand ca progresele vor fi evaluate la urmatorul raport din vara anului 2010.

Parlamentului, criticat pentru blocarea anchetelor de coruptie, i se cere sa adopte o lege care sa permita continuarea proceselor cand sunt invocate exceptii de neconstitutionalitate.

Initial, partidele cazusera de acord sa voteze pentru, dar in final legea a cazut, iar apoi fostul premier Adrian Nastase a invocat-o intr-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.

"Parlamentul inca pare sa ezite si nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului si justitiei in reformarea sistemului judiciar si eradicarea coruptiei", se arata in raport .

Raportul mai cere Parlamentului sa "asigure aplicarea uniforma si rapida a procedurii ce permite desfasurarea de anchete penale in cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" si sa asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticoruptie la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri".

Adoptarea celor doua Coduri - penal si civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar dupa adoptarea codurilor de procedura si a legii de implementare, care nu trebuie sa modifice legea 78 ce sta la baza Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigatiile antcoruptie la nivel inalt si baza de lucru pentru DNA. In pregatirea adoptarii finale a codurilor va fi important sa se asigure ca acest cadru legal crucial nu este restrictionat", avertizeaza expertii CE.

"Romania a facut o serie de pasi bineveniti de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reforma: a fost dat un nou avant care s-a materializat intr-o serie de pasi pozitivi. Totusi, Romania inca se lupta cu mostenirea unei Constitutii uneori ambigue si cu faptul ca cele doua coduri, Civil si Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist", remarca raportul Comisiei Europene.

Documentul mai noteaza ca "noul Cod Penal adoptat, in mod paradoxal, scade pedepsele pentru coruptie, ceea ce e in contradictie cu eforturile de combatere a coruptiei de pana acum".

DNA este din nou apreciat ca avand un parcurs pozitiv de "investigatii non-partinice", CE respingand acuzatiile cum ca DNA ar avea o agenda politica . Renumirea lui Daniel Morar in fruntea DNA in februarie 2009 "a marcat un pas important in lupta anticoruptie", se mai arata in partea politica a raportului.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderatie, fiind incurajat sa coopereze mai mult cu Ministerul Public si sa-si intensifice activitatea, contribuind la reformarea reala a sisteumului.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este aspru criticata pentru procedurile sale alambicate si se trage un semnal de alarma privind persoana care va fi numita in toamna in fruntea acestei institutii. "Numirea noului presedinte ICCJ in toamna va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea si transparentizarea sistemului judiciar", se arata in proiectul de raport .

In ce priveste Agentia Nationala de Integritate, CE apreciaza faptul ca aceasta si-a inceput activitatea, precizand insa ca nu poate fi evaluata, deoarece e inca la inceput .

Raportul critica si "lipsa de initiativa in detectarea coruptiei de catre inspectoratele din sanatate si invatamant, precum si de catre autoritatile fiscale sau alte organe de control intern ale institutiilor publice".

"E nevoie de presiune continua pentru a obtine rezultate, iar CE invita si celelalte state membre sa continue asistenta oferita Romaniei si sa ajute la obtinerea de rezultate", conchide raportul .