Declaratia ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Catalin Predoiu, privind raportul Comisiei Europene pe Justitie

Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) a fost instituit prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (Decizia Comisiei) in vederea atingerii anumitor obiective specifice de referinta in reformarea sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei.

Raportul nu a fost destinat sa acopere intreaga problematica a Justitiei din Romania, ci numai patru obiective specifice in domeniul sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei.

Prin urmare, critica raportului pe motiv ca nu acopera toate problemele din Justitie ignora continutul si sfera de aplicare a Deciziei Comisiei si este deci, neintemeiata.

Mai mult, raportul acopera evolutiile pe domeniul celor patru obiective pana in luna iunie 2009.

Raportul este rezultatul unei monitorizari permanente a situatiei din Romania, prin raportarile tehnice periodice si ad-hoc facute de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, de Misiunea Comisiei Europene la Bucuresti, intalnirile bilaterale la nivelul Comisiei si misiunile periodice de evaluare, desfasurate in Romania.

Declar fara echivoc ca nu avem nicio rezerva in privinta profesionalismului si echidistantei demonstrate de evaluatori, atat in anul 2008, cat si in anul 2009.

Subliniez ca mecanismul are doua laturi, cea de cooperare fiind la fel de importanta.

In fine, precizez ca agenda europeana a MJLC nu se reduce la MCV, ci cuprinde si cooperarea judiciara in plan european. Mentionez aici doar o serie din reusitele noastre: raportul de evaluare pozitiv in materia mandatului european de arestare, coinitierea, alaturi de alte state membre a unor instrumente comunitare precum rezolutia privind formarea profesionala a magistratilor, rezolutia privind cooperarea intre ministerele de justitie din statele membre UE, decizia cadru privind transferul de proceduri in materie penala.

b) Comentarii generale pe marginea Raportului

Ca si in anii precedenti, raportul are o substanta preponderent tehnica, dar in acelasi timp surprinde si contextul socio-politic general al reformelor.

Cred ca principalele patru concluzii ale raportului sunt urmatoarele:

1. Guvernul Romaniei, implicit Ministerul Justitiei, Ministerul Public, implicit DNA si DIICOT, au reusit sa obtina progrese pe cele patru obiective aflate sub monitorizare, eliminand perspectiva activarii clauzei de salvgardare.

o In raport se precizeaza ca: �Guvernul Roman, sprijinit de parchete si sistemul judiciar, a raspuns in mod eficient ingrijorarilor exprimate in raportul interimar din februarie� . Au fost luate o serie de masuri practice si legislative si a fost imprimat un nou impuls pentru continuarea procesului de reforma.�


Din punctul de vedere al ministerului pe care il conduc, adoptarea codurilor civil si penal reprezinta cel mai notabil obiectiv atins. Acum este important sa continuam munca pentru codurile de procedura, pentru legea de aplicare a codurilor si pentru evaluarea impactului acestora.

Potrivit Raportului, progresele constatate au imprimat un nou impuls pentru continuarea procesului de reforma.

Raportul concluzioneaza ca nu sunt intrunite conditiile pentru sanctionarea Romaniei aplicarea clauzei de salvgardare.


2. Este nevoie de o vointa politica mai clar exprimata pentru sprijinirea sistemului judiciar.

Aceasta ar insemna, in opinia noastra, inclusiv acoperirea corespunzatoare a cheltuielilor de bunuri si servicii .


3. Este important ca sectorul judiciar si intreaga actiune de reformare sa nu fie politizate.

Aceasta inseamna, in opinia noastra, inclusiv pastrarea discutiilor pe marginea problemelor Justitiei in cadrul strict tehnic, si desfasurarea analizelor si dezbaterilor cu onestitate si pe baza realitatilor concrete.

Politizarea in Justitie poate imbraca multe fatete, pentru ca se poate desfasura in dublu sens, dinspre sistemul politic spre sistemul judiciar, dar si invers, atunci cand elemente din sistemul judiciar urmaresc obiective care tin de politicile de sistem .

4. Este nevoie de un consens intre toti actorii, pentru a permite sistemului judiciar sa functioneze independent, astfel incat anchetele non-partizante privind actele de coruptie sa conduca la decizii rapide si efective.

Desi progresele inregistrate dovedesc un nou angajament al Guvernului si al clasei politice din Romania, CE a concluzionat ca efectele unor masuri care au fost luate se dovedesc in timp .

Ca atare, CE va continua monitorizarea prin urmarirea unor aspecte exclusiv tehnice, iar in vara anului 2010 va fi redactat un nou raport .

Continuarea monitorizarii nu este o surpriza pentru noi si nici nu ne asteptam la acest lucru deocamdata, in conditiile in care suntem constienti ca rezultatele reformelor apar in timp .

Romania ramane la fel de angajata in continuarea reformelor, cu sau fara Mecanismul de Cooperare si Verificare, deoarece reforma justitiei si consolidarea activitatilor anticoruptie sunt in primul rand in interesul cetatenilor nostri