Expertii reuniti de Academia Pontificala de Stiinte a Vaticanului sustin utilizarea plantele modificate genetic

Mai mult, expertii au stabilit ca biotehnologia este cea mai sigura metoda de imbunatatire a productiilor agricole, iar guvernele au obligatia morala sa asigure fermierilor accesul la plantele de cultura modificate genetic.

Introducerea in cultura a acestor plante este considerata o solutie atat pentru criza alimentara, cat si pentru reducerea efectului de sera. Oamenii de stiinta reuniti la Vatcan au avertizat ca Europa foloseste in exces insecticide scumpe, care afecteaza mediul si sanatatea locuitorilor, desi pentru protectia culturilor ar putea aplica solutiile ieftine si ecologice oferite de ingineria genetica. Experienta dobandita in SUA, Argentina, Brazilia sau China conduce la concluzia ca utilizarea plantelor modificate genetic reduce pretul alimentelor si contribuie la cresterea veniturilor fermierilor.

Securitatea alimentara, principala problema a omenirii

Grupul de expertii independenti, recunoscuti pentru rigoarea stiintifica a operei lor, reuniti la invitatia Academiei Pontificale de Stiinta a Vaticanului au fost invitati sa analizeze si conditiile in care potentialul evident pe care il au aceste tehnologii ar putea fi utilizat mai bine in interes public si pentru combaterea saraciei. Din aceast grup de cercetare multidisciplinara au facut parte filozofi, teologi, specialisti in stiinte politice, economie, drept agricol, economie agricola, microbiologie, botanica, biologie moleculara, securitatea alimentara, biosecuritate, ecologie, proprietate intelectuala. In opinia acestora, una dintre principalele provocari carora omenirea trebuie sa le faca fata este asigurarea securitatii alimentare, adica existenta unei cantitati suficiente de hrana, disponibila in orice moment, pentru a sustine o viata sanatoasa si productiva.

Agricultura traditionala este nesustenabila

In decursul unei saptamani, membrii grupului de experti au analizat potentialul plantelor transgenice de a asigura securitatea alimentara a populatiei si posibilitatile de imbunatatire a situatiei categoriilor defavorizate, la nivel global. Toti au sustinut concluziile studiului privind utilizarea organismelor modificate genetic in combaterea foametei, publicat la finalul conferintei ``Stiinta si viitorul omenirii``, din 10-13 noiembrie 2000. Concluzii conform carora este necesara dezvoltarea de noi tehnologii agricole, in conditiile in care peste 1 miliard de persoane sufera de malnutritie, iar populatia planetei va depasi 9 miliarde in 2050. Cu atat mai mult cu cat prognozele referitoare la evolutia climei sunt tot mai ingrijoratoare, anuntand, printre altele, reducerea cantitatii de apa disponibila pentru agricultura si, implicit, capacitatii acesteia de a hrani omenirea.

Savantii reuniti la Vatican considera ca agricultura care se practica in prezent este nesustenabila, fapt demonstrat de degradarea accentuata a terenurilor agricole si de utilizarea la cote inacceptabile a pesticidelor. Or, corecta utilizare a aplicatiilor ingineriei genetice si a altor biotehnologii ar contribui la rezolvarea acestor probleme. Nu exista nimic structural in aplicarea ingineriei genetice care sa duca la obtinerea de plante sau produse din plante nesigure pentru alimentatie.

Noi dovezi in sprijinul plantelor modificate genetic

De la precedentul studiu au fost publicate si analizate de lumea stiintifica noi lucrari, care s-au acumulat in paralel cu experienta practica a fermierilor. Concluziile acestor lucrari i-au determinat pe expertii reuniti la Academia Pontificala sa aprecieze ca, folosita corespunzator si responsabil, ingineria genetica poate, in multe situatii, sa aduca o contributie esentiala la ameliorarea recoltelor, la sporirea calitatilor nutritive ale plantelor cultivate prin cresterea rezistentei la daunatori, prin imbunatatirea tolerantei la seceta si la alte forme de stres indus de mediu. Tehnicile de inginerie genetica sunt tot mai precise si mai predictibile, depasind ca siguranta alte tehnologii de ameliorare a plantelor, si contribuie la cresterea sustenabilitatii si productivitatii tehnologiilor agricole. Beneficiile oferite de plantele modificate genetic au fost semnificative in SUA, Argentina, Brazilie, India si China. Tari in care aceste plante sunt cultivate pe scara larga. Accesul la noile tehnologii ar contribui decisiv la dezvoltarea fermelor lipsite de resurse din zonele sarace.

Care sunt efectele folosirii biotehnologiei

Expertii reuniti la Vatican au constatat ca, cel mai frecvent, tehnicile de inginerie genetica, au fost aplicate pentru introducerea in soia, porumb si alte plante cultivate a tolerantei la erbicide ieftine, ``prietenoase`` pentru mediu. A devenit astfel posibila cresterea productiilor in conditiile reducerii eforturilor fermierilor de combatere a buruienilor in culturi, ale diminuarii eroziunii solului, ca urmare a scaderii numarului de lucrari. Aceste tehnologii ar fi utile mai ales in tarile in curs de dezvoltare, unde fermierii, din cauza varstei, bolilor sau a costurilor mecanizarii, nu mai pot aplica tehnici traditionale de combatere a buruienilor. Folosirea plantelor modificate genetic a dus si la reducerea consumului de insecticide, scazand costurile de productie si protejand sanatatea populatiei. Reducerea numarului de tratamente aplicate in culturi ar trebui sa fie un imperativ in unele zone din Europa, unde insecticidele sunt mult mai utilizate decat in alte regiuni, afectand sanatatea oamenilor si ecosistemele naturale. Evolutiile climatice prognozate fac tot mai necesara cresterea rezistentei la seceta a plantelor cultivate, inclusiv prin modificare genetica. Utilizarea biotehnologiilor are efecte benefice asupra mediului, a biodiversitatii prin reducerea numarului interventiilor mecanice in culturi. fapt ce determina diminuarea consumului de energie, a emisiilor de CO2 si, implicit, atenuarea efectului de sera. Plantele modificate genetic pot combate dezechilibrele nutritionale la nivelul populatiilor umane prin imbogatirea alimentelor cu micronutrienti esentiali.

Pentru o evaluare corecta a impactului culturilor de plante modificate genetic trebuie sa se tina seama, conchid expertii reuniti la Vatican, si de riscurile aplicarii alternativelor la aceste culturi.