Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Noul Cod Civil: Impreviziunea (Art. 1271)

Noul Cod Civil: Impreviziunea (Art. 1271)

  Publicat: 13 Oct 2011       8302 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Civil  


Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Institutie nou introdusa prin Codul Civil (articolul 1271): textul din Noul Cod Civil consacra o regula si o exceptie in domeniul executarii contractului atunci cand imprejurarile pe care partile le-au luat in considerare la incheierea contractului s-au modificat si contractul a dobandit valenta de sarcina excesiva pentru una dintre parti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Prestatiile de asigurari sociale reprezinta venit de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii, invaliditatii, accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului si care se acorda sub forma de:
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,

Este o situatie in care instanta de judecata intervine in contract

REGULA: ``Partile sunt tinute sa isi execute obligatiile, chiar daca executarea lor a devenit mai oneroasa, fie datorita cresterii costurilor executarii propriei obligatii, fie datorita scaderii valorii contraprestatiei``. Potrivit acestui prim alineat, fiecare parte in contract trebuie sa isi execute obligatia sa conform clauzelor contractului, chiar si atunci cand obligatia proprie a devenit mai oneroasa decat parea sa fie la data incheierii contractului., afectand echilibrul initial, prezumat, dintre prestatiile reciproce.

EXCEPTIA: daca executarea a devenit excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei, exista posibilitatea interventiei instantei in contract .

Solutiile pe care le poate pronunta instanta:

a) adaptarea contractului pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor;

b) incetarea contractului la momentul si in conditiile pe care le stabileste.

Conditiile in care poate avea loc interventia instantei

Ceea ce poate prilejui interventia instantei in contract nu este orice schimbare a imprejurarilor, ci sunt cerute mai multe conditii cumulative:

a) elementul care provoaca un caracter excesiv al sarcinii debitorului sa nu fi existat la data incheierii contractului, ci sa fi aparut dupa acest moment;

b) schimbarea imprejurarilor, precum si intinderea acesteia sa nu fi fost avute in vedere si nici sa nu fi fost posibil sa fie avute in vedere de catre debitor, in mod rezonabil, in momentul incheierii contractului;

c) partea pusa in dificultate sa nu-si fi asumat (expres sau prin natura contractului) sa suporte riscul producerii evenimentului perturbator si nici sa nu se poata in mod rezonabil considera ca si-ar fi asumat acest risc;

d) debitorul sa fi incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

Asa cum rezulta din ultimul text, sesizarea instantei este abia a doua etapa a demersului debitorului obligatiei devenita excesiv de oneroasa, acesta fiind tinut, ca si conditie prealabila sesizarii instantei, sa incerce negocierea cu cealalta parte, in scopul de a obtine adaptarea contractului.

Importanta dezechilibrului creat

Este necesar ca circumstantele noi sa creeze un dezechilibru de o anumita gravitate, ce poate fi apreciata fie in concreto de judecator, fie in abstracto de legiuitor, care poate sa fixeze un prag dincolo de care dezechilibrul prestatiilor sa fie considerat impreviziune.

Se observa ca diferenta dintre aplicarea regulii (privind executarea intocmai a obligatiilor asumate prin contract) si aplicarea exceptiei (care presupune adaptarea contractului prin interventia instantei) este destul de dificila, fiind sarcina instantei sa discrimineze situatiile in care obligatia unei parti a devenit ``mai oneroasa`` sau ``excesiv de oneroasa``.

Circumstantele noi trebuie sa-l puna pe debitor intr-o postura economica foarte dificila. Un exemplu ar fi acela in care s-ar ajunge la o situatie chiar falimentara, insa posibilul faliment nu este singurul caz care ar atrage aplicarea teoriei impreviziunii.

Distinctii fata de alte institutii

Trebuie facuta distinctia intre impreviziune si leziune, cel mai relevant fiind momentul in care intervine dezechilibrul intre prestatii . In cazul leziunii disproportia vadita intre cele doua prestatii se apreciaza in momentul formarii acordului de vointa, pe cand impreviziunea se apreciaza in momentul executarii. In cazul impreviziunii, in momentul incheierii acordului de vointa nu exista un dezechilibru intre prestatiile partilor, ci acest dezechilibru apare ulterior.

De asemenea, mai trebuie sa se distinga intre impreviziune si forta majora. In ceea ce priveste forta majora, ne aflam in prezenta unui eveniment ce nu putea fi nici prevazut si nici impiedicat de catre debitor, care se vede, astfel, in imposibilitatea de a-si mai putea executa obligatia, pe cand in cazul impreviziunii este sigur ca obligatia nu este imposibil de executat, ci doar este mai oneroasa, iar daca debitorul ar executa-o, atunci el si-ar atrage starea de faliment. Forta majora nu poate conduce, ca in cazul impreviziunii, la adaptarea contractului, ci conduce la doar la suspendarea sau incetarea efectelor lui.





Citeşte mai multe despre:    Impreviziunea    Efectele contractului    Forta obligatorie    Drep­turi reale    Denuntarea unilaterala    Pactul de optiune    Contractul pe durata nedeterminata    Promisiunea de a contracta    Noul cod civil

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Este Starea de Urgenta un caz de forta majora?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Prescriptibilitatea dreptului de a invoca impreviziunea in contractul civil
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

[Av. Muncii] Efectele contractului individual de munca pe durata termenului de preaviz
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 139/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Actiune in constatarea nulitatii absolute a unor clauze contractuale. Contract de credit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 441 din 2 martie 2016