In cadrul unui imprumut transfrontalier cu titlu gratuit pe durata scurta al unui vehicul, o taxa nationala de inmatriculare trebuie calculata in functie de durata utilizarii

In Tarile de Jos se aplica o taxa de inmatriculare (``taxa VM``) pe autoturisme si pe motociclete la inscrierea in registrul inmatricularilor. Atunci cand aceste autoturisme sau motociclete sunt inmatriculate intr-un alt stat membru si puse cu titlu gratuit la dispozitia unei persoane cu resedinta in Tarile de Jos, aceasta taxa este datorata de la prima utilizare a respectivului vehicul pe reteaua rutiera olandeza.

Doamna Van Putten si domnul Mook sunt resortisanti olandezi cu domiciliul in Tarile de Jos. Doamna Van Putten utiliza temporar masina tatalui sau, inmatriculata in Belgia, in scopuri private, iar domnul Mook utiliza o masina imprumutata de la un membru al familiei sale cu resedinta in Germania. Doamna Frank este cetatean german cu domiciliul in Tarile de Jos. Ea utiliza masina unui prieten care locuieste in Germania.

Cu ocazia unui control, agentii administratiei fiscale olandeze au constatat ca doamna Van Putten, domnul Mook si doamna Frank imprumutau masini inmatriculate in alte state membre si le utilizau in Tarile de Jos, fara sa se fi achitat de plata taxei VM. Cu ocazia unui nou control, interpelati in aceleasi circumstante, administratia olandeza le-a aplicat taxe in cuantum de 5 995 euro pentru doamna Van Putten, de 1 859 euro pentru domnul Mook si de 6 709 euro pentru doamna Frank. Intrucat reclamatiile formulate impotriva acestor decizii au fost respinse de administratia fiscala, acestia au sesizat justitia olandeza. Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Suprema a Tarilor de Jos), sesizata in ultima instanta, solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca taxa VM - care nu tine cont de durata de utilizare a unui vehicul imprumutat pe reteaua rutiera olandeza si care se aplica fara ca persoanele sa poata invoca un drept de scutire sau de rambursare - este compatibila cu dreptul Uniunii.

In primul rand, Curtea constata ca imprumuturile transfrontaliere de folosinta cu titlu gratuit avand ca obiect un autoturism constituie circulatie a capitalurilor in sensul articolului 56 CE. In continuare, Curtea aminteste ca impozitarea autoturismelor nu a fost armonizata la nivelul Uniunii si ca statele membre sunt, prin urmare, libere sa isi exercite competenta fiscala in acest domeniu, insa cu conditia de a o exercita cu respectarea dreptului Uniunii.

Din legislatia olandeza reiese ca, in cadrul unui imprumut transfrontalier de folosinta cu titlu gratuit al unui vehicul neinmatriculat in Tarile de Jos, datoreaza taxa VM persoana care are folosinta efectiva a vehiculului, ceea ce implica taxarea acestui tip de imprumut . In schimb, acelasi tip de imprumut nu este supus acestei taxe atunci cand este vorba despre un vehicul inmatriculat in Tarile de Jos. Curtea apreciaza ca aceasta diferenta de tratament aparenta, in functie de statul in care a fost inmatriculat vehiculul imprumutat, face mai putin interesante imprumuturile transfrontaliere cu titlu gratuit ale autoturismelor si, prin urmare, constituie o restrictie privind libera circulatie a capitalurilor.

In sfarsit, Curtea examineaza daca situatia unui rezident in Tarile de Jos care utilizeaza pe reteaua olandeza un vehicul inmatriculat in aceasta tara, pus la dispozitie cu titlu gratuit, este comparabila in mod obiectiv cu cea a unui rezident din Tarile de Jos care utilizeaza, in aceleasi conditii, un vehicul inmatriculat intr-un alt stat membru. In aceasta privinta, Curtea constata ca, desi este adevarat ca proprietarii vehiculelor inmatriculate in Tarile de Jos au platit deja taxa VM la momentul inscrierii vehiculului in registrul olandez al inmatricularilor, aceste vehicule sunt destinate a fi utilizate cu titlu permanent in principal pe teritoriul Tarilor de Jos sau sunt utilizate, in fapt, in acest mod.

Potrivit unei jurisprudente constante, statele membre pot supune unei taxe de inmatriculare un vehicul inmatriculat in alt stat membru in cazul in care acesta este destinat a fi utilizat cu titlu permanent in principal pe teritoriul sau. Or, in speta, persoanele in cauza au trebuit sa plateasca integralitatea cuantumului taxei VM fara sa se fi luat in considerare durata de utilizare si fara ca utilizatorii respectivelor vehicule sa fi putut invoca un drept de scutire sau de rambursare, in conditiile in care din dosarele prezentate Curtii nu reiese ca aceste vehicule sunt destinate a fi utilizate cu titlu permanent in principal pe teritoriul Tarilor de Jos sau ca sunt utilizate, in fapt, in acest mod.

Revine Hoge Raad sarcina de a aprecia durata imprumuturilor si natura utilizarii efective a vehiculelor imprumutate. Daca vehiculele neinmatriculate in Tarile de Jos sunt destinate a fi utilizate in principal pe teritoriul olandez sau sunt utilizate, in fapt, in acest mod, diferenta de tratament intre persoana cu resedinta in Tarile de Jos care utilizeaza cu titlu gratuit un astfel de vehicul si persoana care utilizeaza, in aceleasi conditii, un vehicul inmatriculat in acest stat membru nu exista in realitate, de vreme ce acest din urma vehicul, care este de asemenea destinat a fi utilizat cu titlu permanent in principal pe teritoriul olandez, a fost deja supus taxei VM la inmatricularea sa in Tarile de Jos. In aceste conditii, obligatia de a plati taxa VM cu ocazia primei utilizari pe reteaua rutiera olandeza a vehiculelor neinmatriculate in Tarile de Jos ar avea aceeasi justificare precum taxa care trebuie platita la inmatricularea vehiculului in Tarile de Jos, cu conditia ca acea taxa sa tina seama de deprecierea vehiculului la momentul acestei prime utilizari. In schimb, daca vehiculele nu sunt destinate a fi utilizate cu titlu permanent in principal pe teritoriul olandez sau nu sunt utilizate, in fapt, in acest mod, ar exista o reala diferenta de tratament iar obligatia de plata a taxei nu ar fi justificata.

Prin urmare, Curtea raspunde ca dreptul Uniunii se opune unei reglementari a unui stat membru care impune rezidentilor care utilizeaza un vehicul inmatriculat intr-un alt stat membru si imprumutat de la un rezident al acestui din urma stat plata - cu ocazia primei utilizari a respectivului vehicul pe reteaua rutiera nationala - in integralitate a taxei datorate in mod normal la inmatriculare, fara a se tine seama de durata utilizarii si fara ca persoana sa poata invoca un drept de scutire sau de rambursare in cazul in care acest vehicul nici nu este destinat a fi utilizat cu titlu permanent in principal in primul stat membru, nici nu este utilizat, in fapt, in acest mod.

Hotararea in cauzele conexate C-578/10 - C-580/10
Staatssecretaris van Financien/L.A.C. van Putten, P. Mook , G. Frank