Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » [Av. Muncii] Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor. Interpretarea si aplicarea legii

[Av. Muncii] Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor. Interpretarea si aplicarea legii

  Publicat: 08 Feb 2017       9090 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desi stabilirea concreta a termenului de preaviz in cazul concedierii poate reprezenta o problema practica cu care se confrunta in mod curent angajatorii, cu riscul anularii deciziei de concediere, Codul muncii nu reglementeaza modalitatea de calcul a preavizului, stipuland doar ca ”persoanele concediate … beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare”[art. 75 alin. (1)].

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin dispozitiile art. 278 din Codul muncii legiuitorul a stabilit ca, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de Codul muncii, prevederile acestui act normativ ``se intregesc aaa€šA¬AA¦ cu dispozitiile legislatiei civile.``


In acest sens, prevederi din legislatia civila care fac referire la calculul termenelor regasim in Codul civil, Cartea a VI-a - ``Despre prescriptia extinctiva, decadere si calculul termenelor``, Titlul III - ``Calculul termenelor`` - art. 2.551-2.556, precum si in Codul de procedura civila, Cartea I - ``Dispozitii generale``, Titlul V- ``Termene procedurale`` - art. 180 - art. 186.
Referitor la calculul termenelor stabilite pe zile, dispozitiile art. 2.553 alin. (1) din Codul civil prevad ca in cazul in care ``termenul se stabileste pe zile, nu se iau in calcul prima si ultima zi a termenului.`` Alin. (2) al art. 2.553 stabileste ca ``termenul se va implini la ora 24,00 a ultimei zile``.
De asemenea, prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 si alin. (2) din Codul de procedura civila stabilesc: ``(1) Termenele, in afara de cazul in care legea dispune altfel, se calculeaza dupa cum urmeaza: 2. cand termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste. (2) Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza.``
Prevederile art. 182 alin. (1) din Codul de procedura civila referitoare la implinirea termenului stabilesc ca ``termenul care se socoteste pe zile aaa€šA¬AA¦ se implineste la ora 24,00 a ultimei zile in care se poate indeplini actul de procedura .``
Prin prisma dispozitiilor aratate mai sus este limpede ca la calcularea termenului de preaviz nu se va socoti ziua in care incepe sa curga termenul si nici ziua in care acesta s-a implinit.
Modalitatea de calcul a termenului de preaviz aratata mai sus este confirmata si sustinuta in doctrina de specialitate, apreciindu-se ca ``la calcularea termenului integral de preaviz, nu se va socoti ziua in care a fost comunicata notificarea privind incetarea contractului individual de munca si nici ziua in care s-a implinit termenul de preaviz. Dupa expirarea acestui termen angajatorul poate emite si comunica salariatului decizia de concediere, care are ca efect incetarea contractului individual de munca de la data comunicarii sau data precizata in cuprinsul acesteia.``1
Aceasta modalitate de calcul a termenului de preaviz pe care o apreciem ca fiind corecta si legala a fost insusita si in majoritatea solutiilor jurisprudentiale, instantele de judecata retinand ca ``preavizul a inceput sa curga in data de 22.05.2013 si s-a implinit in data de 11.06.2013, fara a intra nici prima zi, nici ultima zi a termenului."2


In jurisprudenta a fost adoptata si o interpretare contrara, izolata, potrivit careia ``textul din Codul muncii [n.n. art. 75 alin. (1) din Codul muncii] are caracter de norma speciala care deroga de la normele generale prevazute de Codul civil ... Conform art. 278 al. 1 din Codul muncii, dispozitiile prezentului Cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazut de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile. Deci se aplica dispozitiile Codului civil numai in conditiile in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca sau nu exista alte dispozitii speciale in Codul muncii. In cazul calculului termenului de preaviz, legiuitorul a prevazut in mod expres faptul ca este vorba de 20 de zile lucratoare fiind evident faptul ca se ia in calcul prima si ultima zi, ca fiind zile lucratoare, fara nici o alta derogare.``3
Analizand aceasta din urma interpretare, observam ca au fost analizate in mod eronat dispozitiile art. 75 din Codul muncii, coroborate cu prevederile art. 278 din Codul muncii, in sensul ca norma din art. 75 ar reprezenta o norma speciala care deroga de la normele generale prevazute de Codul civil si fata de care este incompatibila.
Pe de o parte, se impune a se constata ca nicio prevedere din Codul muncii, inclusiv dispozitia din art. 75, nu stabileste o modalitate de calcul a termenului de preaviz, ci exclusiv, tipul zilelor ce vor fi luate in considerare la calculul acestui termen.
Pe de alta parte, asa cum rezulta din cuprinsul Titlului III al Cartii a VI-a din Codul civil, la calculul termenelor nu se face nicio distinctie intre zile lucratoare/calendaristice, indiferent de natura acestora (de prescriptie, de decadere, procedurale, s.a.). O astfel de diferentiere nu se regaseste nici in dispozitiile din Codul de procedura civila, redate mai sus. Prin urmare, apare ca lipsita de temei interpretarea data de instanta de judecata in solutia de mai sus.
Pentru a calcula in mod legal termenul de preaviz si a se evita pronuntarea nulitatii absolute a deciziei de concediere ca urmare a neacordarii preavizului, consideram, prin prisma legii, ca la calculul acestuia sa nu fie cuprinse nici ziua de la care incepe sa curga termenul si nici ziua cand acesta se implineste.


Avocat Andrei Gherasim, Colaborator Cabinet de avocati "Marius-Catalin Predut"


_______


1. Marius-Catalin Predut, Codul muncii comentat, Editura Universul Juridic, 2016, p. 198.
2. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia A VII-A Civila Si Pentru Cauze Privind Conflicte De Munca Si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 3059 din 14.09.2015, pag. 3. In acelasi sens s-a statuat si prin Sentinta civila nr. 6918/05.07.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, pag. 6: ``Prin urmare, termenul de preaviz a inceput sa curga din 28.12.2015 (intrucat zilele 25, 26 si 27 decembrie 2015 au fost zile nelucratoare) si s-a implinit la data de 25.01.2016, care insa nu intra in calculul termenului conform art. 181 alin. 1 pct. 2 NCPC``.
3. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia A VII-A Pentru Cauze Privind Conflicte De Munca Si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 402/2016.





Citeşte mai multe despre:    Termenul de preaviz    modul de calcul al preavizului    calcul preaviz concediere    zile lucratoare preaviz    modalitate de calcul preaviz    art 75 codul muncii    calcul preaviz pe zile libere

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Efectele contractului individual de munca pe durata termenului de preaviz
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Nedovedirea indeplinirii conditiilor pentru angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5517 din data de 28 Noiembrie 2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019