Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate

  Publicat: 25 Jun 2017       660 citiri       Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
In vigoare de la 22 iunie 2017

In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 472 din 22.06.2017 a fost publicata Decizia nr. 257/26.04.2017 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (1) si art. 21 alin. (1) din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut:

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act porcesual prin care persoana vatamata isi manifesta dorinta de a participa la procesul penal in calitate de parte civila,
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
A fost promulgat la 11.09.1865
Moment al judecatii in prima instanta, cand cercetarea judecatoreasca se considera ajunsa la capat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Legatura intre doua sau mai multe infractiuni ori dintre dintre doua sau mai multe cauze aflate inaintea unuia sau mai multor organe jurisdictionale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
A fost promulgat la 11.09.1865
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Act porcesual prin care persoana vatamata isi manifesta dorinta de a participa la procesul penal in calitate de parte civila,
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

- art. 20 alin. (1): "Constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti. Organele judiciare au obligatia de a aduce la cunostinta persoanei vatamate acest drept.";


- art. 21 alin. (1): "Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea partii indreptatite potrivit legii civile, in termenul prevazut la art. 20 alin. (1)."


Prin Decizia pronuntata, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma "in termenul prevazut la art. 20 alin. (1)" din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala.


Curtea Constitutionala a fost sesizata pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate prin Incheierea din 15 iunie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 8.255/182/2015, de catre Judecatoria Baia Mare - Sectia penala.


Exceptia a fost ridicata de Societatea Rocredit IFN - S.A., cu sediul in Baia Mare, avand calitatea de parte responsabila civilmente intr-o cauza penala in care inculpatii au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor de fals intelectual, uz de fals si complicitate la infractiunea de fals intelectual.


In fapt, la data de 19 februarie 2016, dupa finalizarea procedurii de camera preliminara prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor si inainte de primul termen de judecata, persoana vatamata a formulat, in temeiul art. 20 din Codul de procedura penala, cerere de constituire de parte civila - admisa de catre instanta de judecata - solicitand introducerea in cauza, in temeiul art. 21 alin. (1) din Codul de procedura penala, a Societatii Rocredit IFN - S.A. in calitate de parte responsabila civilmente si tragerea la raspundere civila a acesteia, precum si a inculpatilor.


Examinand exceptia invocata, Curtea Constitutionala a retinut ca, in procesul penal, actiunea civila se declanseaza prin constituirea ca parte civila a persoanei vatamate, in conditiile art. 20 din Codul de procedura penala, cererea de constituire fiind necesar a fi formulata in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a probelor pe care acestea se intemeiaza. In cazul nerespectarii vreuneia dintre conditiile mentionate, persoana vatamata sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civila in cadrul procesului penal, acestia avand insa posibilitatea de a introduce actiunea la instanta civila.


Referitor la momentul pana la care putea fi formulata o astfel de cerere s-a retinut ca, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 135/2010, se facea referire la momentul "citirii actului de sesizare". Potrivit legii procesual penale in vigoare inceperea cercetarii judecatoresti nu mai este determinata de citirea actului de sesizare, in prezent "inceperea cercetarii judecatoresti" fiind legata de momentul administrarii efective a probelor in fata instantei de fond .


Nici procurorul si nici instanta nu pot limita disponibilitatea actiunii civile, dupa cum niciunul dintre aceste organe judiciare nu se poate subroga in drepturile persoanei vatamate.


Curtea a retinut ca formularea cererii de constituire ca parte civila declanseaza actiunea civila, in acelasi timp luand nastere si contraactiunea (de aparare) a celui sau celor impotriva carora este indreptata actiunea civila, subiect pasiv al actiunii civile putand fi inculpatul sau partea responsabila civilmente.


Cat priveste partea responsabila civilmente, potrivit art. 86 din Codul de procedura penala, "persoana care, potrivit legii civile, are obligatia legala sau conventionala de a repara in intregime sau in parte, singura sau in solidar, prejudiciul cauzat prin infractiune si care este chemata sa raspunda in proces este parte in procesul penal si se numeste parte responsabila civilmente", calitatea de parte responsabila civilmente fiind stabilita in conditiile art. 1.372- 1.374 din Codul civil, pentru atragerea raspunderii civile a persoanei care si-a asumat responsabilitatea unei activitati fiind necesara si stabilirea existentei unei vinovatii.


Curtea a retinut ca "introducerea" in procesul penal a partii responsabile civilmente poate avea loc, in conditiile art. 21 din Codul de procedura penala "la cererea partii indreptatite potrivit legii civile", in termenul prevazut la art. 20 alin. (1) din acelasi cod, asadar "pana la inceperea cercetarii judecatoresti". De asemenea, potrivit legii procesual penale in vigoare, atunci cand exercita actiunea civila, procurorul este obligat sa ceara introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente, in conditiile alin. (1) ale art. 21, cu respectarea termenului mentionat anterior.


Totodata, "persoana" responsabila civilmente, expusa unei actiuni civile separate, are interesul de a "interveni", in calitate de parte responsabila civilmente, in procesul penal in care se judeca actiunea civila si in care se va pronunta o hotarare judecatoreasca, hotarare care, potrivit art. 28 alin. (1) din Codul de procedura penala, va avea autoritate de lucru judecat in fata instantei civile, cu privire la existenta faptei si a persoanei care a savarsit-o, asa incat Curtea a retinut ca, in temeiul art. 21 alin. (3) din Codul de procedura penala, partea responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta de judecata, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei.


Sub acest aspect, Curtea a observat ca interventia partii responsabile civilmente in latura civila a procesului penal evoca intr-o oarecare masura interventia voluntara accesorie reglementata in art. 61 alin. (3) si art. 63 din Codul de procedura civila, cu precizarea ca partea responsabila civilmente nu intervine doar ca sa sprijine apararea inculpatului, ci pentru a formula propriile aparari in solutionarea actiunii civile alaturate celei penale aflate pe rol.


Curtea a constatat ca, prin introducerea sa in cauza sau datorita interventiei sale in proces, "persoana" responsabila civilmente devine "parte" in actiunea civila din cadrul procesului penal si, in aceasta calitate, dobandeste, implicit, drepturile procesuale inerente contraactiunii pe care o are inculpatul cu privire la actiunea civila din cadrul procesului penal, asadar ea poate invoca orice probe existente in dosarul cauzei penale sau poate propune administrarea de probe noi care ar demonstra ca pretentiile partii civile sunt neintemeiate.


De altfel, Curtea a observat ca legiuitorul a reglementat expres faptul ca partea responsabila civilmente are, in ceea ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat [art. 21 alin. (4) din Codul de procedura penala]. Cu toate acestea, Curtea a retinut ca, pe langa conditiile impuse "persoanei" responsabile civilmente pentru a putea interveni in procesul penal si pentru a dobandi, in acest fel, calitatea de "parte" in proces - si care sunt: capacitatea procesuala de exercitiu si de folosinta, calitatea procesuala, afirmarea unui interes in fata organelor judiciare, legatura de conexitate intre cererea principala si cea de participare a partii responsabile civilmente la activitatea judiciara - trebuie sa existe si un proces civil pendinte, asadar trebuie sa fi fost declansata actiunea civila in procesul penal, iar aceasta depinde, astfel cum s-a aratat in precedent, de manifestarea de vointa a persoanei vatamate, care poate fi exprimata in orice faza a procesului penal, "pana la inceperea cercetarii judecatoresti" in cauza.


In completarea celor retinute mai sus, Curtea a retinut ca, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedura penala si solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta "fara participarea procurorului si a inculpatului", sunt neconstitutionale, intrucat nu permit participarea procurorului, a inculpatului, a partii civile si a partii responsabile civilmente in procedura desfasurata in camera de consiliu, in fata judecatorului de camera preliminara, solutia si considerentele retinute, aplicandu-se mutatis mutandis si in ceea ce priveste procedura contestatiei impotriva solutiei pronuntate de judecatorul de camera preliminara.


In considerentele deciziei precitate, Curtea a statuat cu privire la o noua faza procesuala, corespunzatoare functiei de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata - faza camerei preliminare - distincta de toate celelalte faze procesuale, inclusiv de faza de judecata, astfel incat s-a retinut o noua structura a procesului penal. Totodata, Curtea a retinut ca obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. De asemenea, Curtea a retinut ca probele care au fost excluse de judecator in aceasta faza nu pot fi avute in vedere la judecarea in fond a cauzei, in conditiile in care, in conceptia initiatorului, proiectul Codului de procedura penala "instituie competenta judecatorului de camera preliminara in verificarea conformitatii probelor administrate in cursul urmaririi penale cu garantiile de echitate a procedurii. Sub acest aspect, legalitatea administrarii probelor este strans si exclusiv legata de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal. (...) Asadar, prin continutul dispozitiilor care reglementeaza camera preliminara, prin solutiile care pot fi dispuse, sunt prevazute criteriile in baza carora se stabileste daca procedura in cursul urmaririi penale a avut caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond ." Avand in vedere aceste aspecte si faptul ca probele reprezinta elementul central al oricarui proces penal, Curtea a constatat ca procedura desfasurata in camera preliminara este deosebit de importanta, avand o influenta directa asupra desfasurarii si echitatii procedurii ulterioare, inclusiv asupra procesului propriu-zis.


Cu privire la partea civila si partea responsabila civilmente, retinand, in aceeasi decizie, ca acestea sunt excluse ab initio din procedura de camera preliminara, instanta constitutionala a apreciat ca - din perspectiva contradictorialitatii, ca element definitoriu al egalitatii de arme si al dreptului la un proces echitabil - norma legala trebuie sa permita comunicarea catre toate partile din procesul penal - inculpat, parte civila, parte responsabila civilmente - a documentelor care sunt de natura sa influenteze decizia judecatorului si sa prevada posibilitatea tuturor acestor parti de a discuta in mod efectiv observatiile depuse instantei.


Curtea a observat ca, potrivit art. 32 din Codul de procedura penala, pe langa inculpat, partea civila si partea responsabila civilmente sunt parti in procesul penal. In ceea ce priveste partea responsabila civilmente, Curtea a facut referire la dispozitiile art. 86 din Codul de procedura penala, retinand ca partea responsabila civilmente impreuna cu inculpatul formeaza un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infractiune. Astfel, Curtea a subliniat ca partea responsabila civilmente are interesul inlaturarii conditiilor care ar atrage raspunderea sa civila. Mai mult, Curtea a retinut ca, potrivit art. 85 alin. (1) si art. 87 alin. (1) din Codul de procedura penala, atat partea civila, cat si partea responsabila civilmente se bucura de drepturile prevazute la art. 81 din acelasi Cod, dintre care s-a retinut dreptul acestora de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei si de a consulta dosarul, in conditiile legii.


Din aceasta perspectiva, Curtea a apreciat ca partii civile si partii responsabile civilmente nu le este strain interesul pentru solutionarea laturii penale a procesului, in conditiile in care de stabilirea existentei faptei penale si a vinovatiei inculpatului judecat in cauza depinde si solutionarea laturii civile a procesului. Curtea a retinut, totodata, ca partea civila, partea civilmente responsabila si inculpatul au aceeasi calitate, de "parti" si, prin urmare, se afla in aceeasi situatie.


In aceste conditii, statuand ca prevederile art. 6 din Conventie trebuie respectate de legiuitor si atunci cand reglementeaza in domeniul procedurilor penale care nu tin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv si in ceea ce priveste procedura camerei preliminare, Curtea a apreciat ca, din perspectiva principiului contradictorialitatii, ca element definitoriu al egalitatii de arme si al dreptului la un proces echitabil, atat partii civile, cat si partii civilmente responsabile trebuie sa li se ofere aceleasi drepturi ca si inculpatului, asa incat, odata citate, partea civila si partea responsabila civilmente iau cunostinta despre desfasurarea procedurii in fata judecatorului de camera preliminara si au dreptul sa consulte toate documentele existente in dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, in acest fel, toate drepturile si garantiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune in faza procesuala analizata.


Din perspectiva dreptului la o procedura orala, Curtea a observat ca numai in cadrul unor dezbateri desfasurate oral procesul poate fi urmarit efectiv, in succesiunea fazelor sale, de catre parti, asa incat dreptul la o procedura orala contine si dreptul inculpatului, al partii civile si al partii responsabile civilmente de a fi prezente in fata instantei, in camera preliminara, acest principiu asigurand contactul nemijlocit intre judecator si parti, facand ca expunerea sustinerilor formulate de parti sa respecte o anumita ordine si facilitand astfel stabilirea corecta a faptelor.


In acelasi fel, prin Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala potrivit careia numai "procurorul si inculpatul" pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3) - (5) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. In motivarea solutiei sale, Curtea a reiterat considerente retinute in Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 si, facand referire la dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Legea fundamentala si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a statuat ca restrangerea sferei titularilor contestatiei in camera preliminara doar la procuror si inculpat determina incalcarea dreptului de acces la justitie - consacrat de normele constitutionale si conventionale precitate - al partii civile si partii responsabile civilmente, avand in vedere faptul ca rezultatul procedurii in camera preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului. Curtea a retinut ca partea civila, precum si partea responsabila civilmente trebuie sa aiba posibilitatea, ca si inculpatul si procurorul, de a contesta cele statuate de catre judecatorul de camera preliminara prin incheierea pronuntata in conditiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala referitor la modul de solutionare a cererilor si exceptiilor, precum si impotriva solutiilor de restituire a cauzei la parchet - in caz de constatare a unor neregularitati ale actului de sesizare; excluderea totala a probelor administrate in cursul urmaririi penale; neremedierea, in termen, de catre parchet a neregularitatilor actului de sesizare - ori cu privire la cazurile in care judecatorul a exclus una sau mai multe probe administrate sau a constatat nulitatea actelor de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii, in conditiile in care probele excluse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.


Odata inceputa judecata, judecatorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor excluse in camera preliminara, dar nici asupra legalitatii administrarii probelor ce au ramas castigate procesului. Totodata, prin aceleasi decizii, Curtea a statuat cu privire la participarea obligatorie, cu drepturi depline, a partii civile si a partii responsabile civilmente in procedura desfasurata in camera de consiliu, in fata judecatorului de camera preliminara, atat in fond, cat si in etapa de control judiciar a contestatiei.


Plecand de la aceste premise si avand in vedere criticile formulate de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate - potrivit carora partea responsabila civilmente "introdusa" in cauza dupa finalizarea camerei preliminare se afla in imposibilitatea de a formula cereri si exceptii cu privire la competenta si legalitatea sesizarii instantei, legalitatea administrarii probelor si efectuarea actelor de catre organele de urmarire penala -, Curtea a retinut ca, dupa ramanerea definitiva a solutiei dispuse de judecatorul de camera preliminara, nu mai exista niciun temei legal in baza caruia partea responsabila civilmente, care nu a fost prezenta in camera preliminara, sa poata formula cereri ori exceptii referitoare la aspecte deja analizate in aceasta faza procesuala, in special cu privire la legalitatea mijloacelor de proba care servesc la stabilirea existentei, respectiv a intinderii prejudiciului (rapoarte de expertiza sau constatare). Or, astfel cum a statuat Curtea, rezultatul procedurii in camera preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului, aspect de care depinde, in mod esential, si solutionarea laturii civile a procesului penal.


Fata de cele aratate, Curtea a constatat ca, in conditiile in care constituirea ca parte civila a persoanei vatamate se poate face in orice faza procesuala "pana la inceperea cercetarii judecatoresti" - introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente, ca si posibilitatea partii responsabile civilmente de a interveni in procesul penal, fiind corelate cu declaratia de constituire de parte civila in procesul penal - exercitarea efectiva de catre partea responsabila civilmente a drepturilor procesuale - recunoscute de lege si statuate in jurisprudenta instantei de control constitutional - in faza camerei preliminare, asadar, liberul acces al acestei parti, depinde exclusiv de manifestarea de vointa a persoanei vatamate.


Or, Curtea a retinut ca persoana vatamata, constituita ca parte civila in procesul penal, are interese contrare partii responsabile civilmente, asa incat exista posibilitatea ca aceasta sa isi exercite dreptul de a reclama reparatii prin mijlocirea organelor judiciare in mod abuziv, cu scopul de a limita/exclude accesul partii responsabile civilmente in faza camerei preliminare care, astfel cum s-a aratat in precedent, are o importanta deosebita asupra fazelor de judecata ulterioare prin prisma obiectului ei.


In aceste conditii, Curtea a retinut ca posibilitatea persoanei vatamate, care s-a constituit parte civila, de a solicita introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente "pana la inceperea cercetarii judecatoresti", in orice faza procesuala, inclusiv dupa inchiderea procedurii de camera preliminara, este de natura a aduce atingere dreptului de acces liber la justitie al partii responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentala.


Potrivit art. 21 alin. (1) din Constitutie, "orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime", alin. (2) al aceluiasi articol stabilind ca "nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept". Conform jurisprudentei instantei de control constitutional, in reglementarea exercitarii acestui drept fundamental, legiuitorul are posibilitatea sa impuna anumite conditii de forma, tinand de natura si de exigentele administrarii justitiei, fara insa ca aceste conditionari sa aduca atingere substantei dreptului sau sa il lipseasca de efectivitate.


Or, conditionarea dreptului de acces liber la justitie al partii responsabile civilmente de introducerea acesteia in procesul penal in termenul reglementat de art. 21 alin. (1) din Codul de procedura penala, respectiv "pana la inceperea cercetarii judecatoresti", are drept consecinta lipsirea de efectivitate a dreptului acestei parti. Cu alte cuvinte, protectia oferita dreptului de acces la justitie al persoanei vatamate care s-a constituit parte civila si care poate solicita introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente "pana la inceperea cercetarii judecatoresti" determina limitarea dreptului de acces liber la justitie al partii responsabile civilmente, in aceste conditii fiind necesar ca legiuitorul sa faca apel la mijloace adecvate pentru ca aceasta limitare sa fie proportionala cu scopul urmarit, intrucat absolutizarea unuia dintre cele doua drepturi - in conditiile in care sfera de manifestare a acestora este concomitenta - ar putea duce la afectarea substantei celuilalt drept .


Cat priveste dreptul la aparare, invocat de catre autoarea exceptiei, Curtea retine ca acesta este de natura constitutionala, fiind consacrat in art. 24 din Legea fundamentala care prevede ca "dreptul la aparare este garantat" si ca "in tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu".


Dreptul la aparare confera oricarei parti implicate intr-un proces, potrivit intereselor sale si indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevazute de lege pentru a invoca in apararea sa fapte sau imprejurari. Acest drept presupune participarea la sedintele de judecata, folosirea mijloacelor de proba, invocarea exceptiilor prevazute de legea procesual penala, exercitarea oricaror altor drepturi procesual penale si posibilitatea de a beneficia de serviciile unui aparator.


De asemenea, Curtea a retinut ca art. 10 din Codul de procedura penala reglementeaza dreptul la aparare ca principiu al procedurilor penale si al procesului penal in ansamblul sau, in concordanta cu prevederile constitutionale ce consacra acest drept, stabilind atat drepturi procesuale ale partilor si subiectilor procesuali principali [art. 10 alin. (2) si (3) ], cat si garantii procesuale ale acestora [art. 10 alin. (4) si (5) ].


In aceste conditii, Curtea a constatat ca manifestarea de vointa a persoanei vatamate care s-a constituit parte civila de a solicita introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente "pana la inceperea cercetarii judecatoresti", in orice faza procesuala, inclusiv dupa inchiderea procedurii de camera preliminara, asigura respectarea dreptului la aparare a acestei parti, insa este de natura a aduce atingere dreptului fundamental la aparare al partii responsabile civilmente.


Asadar, Curtea a constatat ca normele procesual penale ale art. 21 alin. (1), reglementand posibilitatea persoanei vatamate care s-a constituit parte civila de a solicita introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente "pana la inceperea cercetarii judecatoresti", nu sunt in masura sa mentina echilibrul intre drepturi fundamentale aflate in concurs.


In aceste conditii, Curtea a retinut ca este necesar ca, prin normele procesual penale in materie, sa se asigure dreptul partii responsabile civilmente de a formula cereri si exceptii cu privire la legalitatea sesizarii instantei, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, in procedura camerei preliminare, tocmai in vederea realizarii unui echilibru intre drepturi fundamentale relative aflate in concurs, si anume, dreptul de acces liber la justitie si dreptul la aparare ale persoanei vatamate ce se constituie parte civila, pe de o parte, si dreptul de acces liber la justitie si dreptul la aparare ale partii responsabile civilmente, pe de alta parte.


In mod similar, cele constatate anterior de Curte sunt aplicabile mutatis mutandis si in ipoteza in care procurorul exercita actiunea civila, in conditiile art. 20 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala, si este obligat, potrivit art. 21 alin. (2) din Codul de procedura penala, sa ceara introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente, in conditiile alin. (1) al aceluiasi articol .


Decizia este definitiva, general obligatorie si produce efecte numai pentru viitor.


Potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) din Constitutie, "dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept."


Decizia nr. 257/2017, integrala, poate fi consultata aici.


Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator "MCP Avocati"





Citeşte mai multe despre:    partea responsabila civilmente    introducerea in proces a partii responsabile civilmente    inceperea cercetarii judecatoresti    neconstitutional art. 21 cod procedura penala    actiunea civila in procesul penal    actiunea civila    partea civila    cerere de interventie    interventia partii responsabile civilmente    proces penal



Comentează: Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Alte Titluri

Procedura de Camera preliminara in procesul penal
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Termenul de motivare a apelului in procesul penal
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

RECHIZITORIUL conform Noului cod de procedura penala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente. Art. 21 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile. Art. 23 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Dispozitii generale ref. participantii in procesul penal. Art. 29 - 34 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Elementele constitutive ale infractiunii de insusire a bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/A din 11 februarie 2016

Actiunea civila din cadrul procesului penal cu privire la raspunderea comitentilor pentru prepusi
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 77/A din 5 martie 2015

Societatea de asigurare are calitatea de asigurator si nu cea de parte responsabila civilmente.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Sectia Penala Decizie 441/P (24.07.2005)

SCHIMBARE DE INCADRARE JURIDICA IN LIPSA INCULPATULUI
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina Sentinta penala 1239 (09.09.2004)

Ucidere din culpa in forma agravata. Individualizarea pedepsei. Solutionarea actiunii civile formulata in cadrul procesului penal.
Pronuntaţă de: Judecatoria Sector 1 Bucuresti Sentinta penala 258 (27.01.2006)