Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca

Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca

  Publicat: 10 Nov 2017       3560 citiri       Sursa: MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Acesta poate fi acordat in orice zi inauntrul fiecarei perioade de sapte zile

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Practica exercitata de producatori sau furnizori privind revanzarea produselor lor si care conduce la o separare a pietelor sau teritoriilor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Domnul Antonio Fernando Maio Marques da Rosa a fost angajat din anul 1991 pana in anul 2014 de societatea Varzim Sol - Turismo, Jogo e AnimaAAžao (``Varzim Sol``), care poseda si exploateaza un cazinou in Portugalia. Cazinoul este deschis zilnic, cu exceptia zilei de 24 decembrie, dupa-amiaza pana dimineata urmatoare. In cursul anilor 2008 si 2009, domnul Maio Marques da Rosa a lucrat uneori timp de sapte zile consecutive. Incepand cu anul 2010, Varzim Sol a modificat organizarea orarului de munca pentru ca angajatii sa nu lucreze mai mult de sase zile consecutive. Intrucat contractul sau de munca a incetat in luna martie 2014, domnul Maio Marques da Rosa a formulat o actiune impotriva Varzim Sol prin care a solicitat sa se constate, in esenta, ca aceasta societate nu i-a acordat zilele de repaus obligatorii la care, in opinia sa, avea dreptul . In aceasta privinta, el a solicitat despagubiri corespunzatoare remuneratiei pertinente pentru orele suplimentare lucrate.


Directiva privind organizarea timpului de lucru1 prevede ca orice lucrator beneficiaza, in decursul unei perioade de sapte zile, de o perioada minima de repaus neintrerupt de 24 de ore, la care se adauga 11 ore de repaus zilnic .


Intrucat avea indoieli privind interpretarea directivei, Tribunal da RelaAAžao do Porto (Curtea de Apel Porto) a solicitat Curtii de Justitie sa stabileasca daca perioada minima de repaus saptamanal fara intrerupere de 24 de ore la care un lucrator are dreptul trebuie sa fie acordata cel tarziu in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca2 .


Curtea declara ca dreptul Uniunii nu impune ca perioada minima de repaus saptamanal sa fie acordata cel tarziu in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca, ci impune ca aceasta sa fie acordata inauntrul fiecarei perioade de sapte zile .


Curtea arata mai intai ca expresia ``in decursul unei perioade de sapte zile`` nu contine nicio trimitere la dreptul national al statelor membre si, prin urmare, ea constituie o notiune autonoma a dreptului Uniunii, care trebuie interpretata in mod uniform.


In continuare, Curtea efectueaza o analiza a modului de redactare, a contextului si a obiectivului directivei. In ceea ce priveste modul de redactare, Curtea declara ca reiese din chiar termenii directivei ca statele membre au obligatia sa asigure ca orice lucrator beneficiaza, in decursul unei perioade de sapte zile, de o perioada minima de repaus neintrerupt de 24 de ore (la care se adauga cele 11 ore de repaus zilnic prevazute), si aceasta fara a preciza momentul la care trebuie acordata aceasta perioada minima.


In ceea ce priveste apoi contextul in care se inscrie expresia ``in decursul unei perioade de sapte zile``, Curtea apreciaza ca aceasta perioada ar putea fi considerata ca o perioada de referinta, adica o perioada fixa inauntrul careia trebuie acordat un anumit numar de ore consecutive de repaus, independent de momentul la care sunt acordate acele ore de repaus .


In ceea ce priveste in sfarsit obiectivul directivei, Curtea aminteste ca aceasta are ca finalitate sa protejeze in mod eficient securitatea si sanatatea lucratorilor. Fiecare lucrator trebuie astfel sa beneficieze de perioade de repaus adecvate. Cu toate acestea, directiva acorda o anumita flexibilitate in punerea in aplicare a dispozitiilor sale, conferind statelor membre o marja de apreciere in privinta stabilirii momentului la care trebuie acordata aceasta perioada minima. Aceasta interpretare poate fi in favoarea lucratorului intrucat permite sa i se acorde mai multe zile de repaus consecutive la finalul unei perioade de referinta si la inceputul perioadei urmatoare. In concluzie, Curtea subliniaza ca directiva se limiteaza sa prevada norme minime de protectie a lucratorului in materie de organizare a timpului de lucru. Prin urmare, statele membre pot aplica sau adopta dispozitii mai favorabile protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor sau pot favoriza ori permite aplicarea unor conventii colective sau a unor acorduri incheiate intre partenerii sociali mai avantajoase.


Vezi dispozitiile Codului muncii roman privind repausul saptamanal >>>>>


1 Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (JO 2003, L 299, p. 9, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 3). Aceasta directiva a codificat, cu efect de la 2 august 2004, dispozitiile Directivei 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (JO 1993, L 307, p. 18), astfel cum a fost modificata prin Directiva 2000/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 2000 (JO 2000, L 195, p. 41).


2 Guvernele portughez, maghiar, polonez, finlandez si suedez, precum si Comisia Europeana au prezentat observatii in aceasta cauza.





Citeşte mai multe despre:    Repaus saptamanal    Codul muncii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Dialogurile MCP (IX): Incetarea abuziva a contractului de munca in perioada de proba
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VIII): Clauza de confidentialitate in contractul individual de munca. Ce este si ce nu este confidential?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Lipsa consimtamantului persoanei vizate pentru transmiterea de date personale catre instanta de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP



Jurisprudenţă

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Contestatie decizie de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Trimiterea in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 361/22.09.2020

Contract de garantie in numerar. Libertatea contractuala. Nulitatea contractului prin care angajatul se obliga sa constituie o garantie in vederea acoperirii eventualelor prejudicii aduse patrimoniului angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 350/15.09.2020