Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?

Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?

  Publicat: 04 May 2019       535 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
1. Notiuni introductive

Principiul separatiei puterilor in stat este afirmat de catre legiuitorul constituant inca din primul articol al Legii Fundamentale. Astfel, in articolul 1, alin. (4) din Constitutia Romaniei se statueaza ca „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.”.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea cetatenilor la procesul de conducere.Acest regim politic se defineste prin:
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
A fost promulgat la 11.09.1865
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
A fost promulgat la 11.09.1865
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozit.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
A fost promulgat la 11.09.1865
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.


Literatura de specialitate a fost divizata de aceasta norma cu valoare de principiu, existand opinii care sustin ca statul de drept nu s-ar putea dezvolta in lipsa acesteia, precum si opinii care sustin ca separatia puterilor in stat este iluzorie, fiind redusa la o fictiune juridica in realitatea contemporana.


Astfel, intr-o opinie, ``separatia puterilor in stat, la fel ca si echilibrul puterilor, reprezinta principii esentiale cu valoare normativa ale constitutionalismului modern, iar in lipsa acestora nu se poate vorbi de democratia sociala sau de stat de drept si nici de garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului``[1]. De cealalta parte a spectrului se afla opinii conform carora ``aceasta teorie, tributara conceptiilor si realitatilor secolului al XVIII-lea, este depasita si transformata intr-o fictiune juridica de realitatea contemporana, mai ales datorita cumulului functiilor legislativa si executiva de la nivelul partidelor politice, dar si de aparitia unor autoritati de care ea nu poate da seama, cum ar fi Curtea Constitutionala . De altfel, ea contrazice chiar logica Constitutiei actuale care vorbeste de autoritati si nu de puteri, neinstituind un echilibru intre puteri, caci Guvernul poate fi demis de Parlament fara ca Executivul sa poata reactiona prin dizolvarea Camerelor. Cuplul care devine functional astazi este cel majoritate/opozitie si nu legislativ/executiv, un cuplu care este facut eficient nu atat prin mijloacele rezultate din doctrina separatiei puterilor in stat, de regula ineficiente, ci mai ales prin jurisdictionalizarea si constitutionalizarea raporturilor majoritate/opozitie prin dreptul acordat ultimei de a sesiza instanta constitutionala.``[2]


Indiferent de atitudinea doctrinei trebuie, insa, avut in vedere faptul ca acest principiu este, in prezent, introdus in Constitutia Romaniei si produce efecte juridice.


Prin urmare, ``Fiecare putere este incredintata unor organe statale distincte, puterea legislativa apartine adunarii reprezentative a natiunii (Parlamentului), puterea executiva apartine sefului statului, guvernului si organelor administrative publice, iar puterea judecatoreasca apartine organelor judecatoresti.


Echilibrul acestor puteri se realizeaza prin distribuirea judicioasa a atributiilor si inzestrarea fiecarei puteri cu mijloace de control eficiente asupra celorlalte pentru a impiedica abuzurile, ca o conditie a armoniei sociale si garantia libertatii umane.``[3]


Cu toate acestea, aceasta separatie nu trebuie interpretata ca fiind una rigida, ce denota o imposibilitate absoluta de colaborare si completare reciproca a puterilor statului. Astfel, Guvernul si administratiile organizeaza aplicarea legii si aplica in concret legea prin acte unilaterale de vointa . Acestea nu pot, insa, legifera sau solutiona conflictele de natura juridica ivite in aplicarea legii .


In punerea in practica a acestor principii teoretice pot aparea, insa, confuzii ce duc la interpretari eronate ale normelor legale in sensul in care acestea ar putea incalca principiul separatiei puterilor in stat . O astfel de chestiune a fost solutionata in septembrie 2018 de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 567/2018.


2. Exceptia de neconstitutionalitate


2.1 Obiectul exceptiei


Prin Incheierea civila din iunie 2016, pronuntata in Dosarul nr. YYY/84/2016, Tribunalul Salaj - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 316 alin. (9) si alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de G.S. - S.R.L. din Zalau intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri prin care se solicita anularea unui act administrativ emis in temeiul Legii nr. 227/2015, respectiv a unei decizii privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art. 316 alin. (9) si alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au urmatorul cuprins:


" (9) In aplicarea prevederilor alin. (8), prin ordin al presedintelui A.N.A.F., se stabilesc criterii pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA a societatilor cu sediul activitatii economice in Romania, infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt supuse inmatricularii la registrul comertului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, daca persoana impozabila justifica intentia si are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVA. Prin exceptie de la prevederile alin. (8), organele fiscale competente nu vor inregistra in scopuri de TVA persoanele impozabile care nu indeplinesc criteriile stabilite prin ordin al presedintelui A.N.A.F.


(11) Organele fiscale competente anuleaza inregistrarea unei persoane in scopuri de TVA, conform prezentului articol: (...) h) daca persoana impozabila, societate cu sediul activitatii economice in Romania, infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, supusa inmatricularii la registrul comertului, nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitate economica potrivit criteriilor si in termenele stabilite prin ordin al presedintelui A.N.A.F.".


2.2 Pozitia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine, in esenta, ca prevederile criticate sunt contrare dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutie, deoarece in cuprinsul acestora se face trimitere directa la criterii si la termene stabilite (sau care vor fi stabilite) prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Insa, acest ordin este, prin excelenta, un act administrativ care poate avea doar rolul de a organiza executarea unei legi sau de a executa in concret o lege, sens in care sunt si dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Astfel, prin emiterea unui ordin care sa contina criterii si termene prin care sa poata fi analizate intentia si capacitatea unei persoane impozabile de a desfasura activitate economica se permite puterii executive sa creeze si sa adauge la lege, atribut care apartine insa exclusiv puterii legislative, cu exceptia delegarii legislative.


2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice legal sesizate


Tribunalul Salaj - Sectia civila opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece anularea din oficiu a inregistrarii in scopuri de TVA de catre organul fiscal nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea acesteia, urmarindu-se prevenirea unor pagube produse bugetului de stat prin colectarea si nevirarea de TVA.


Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca sfera persoanelor care urmeaza a fi inregistrate in scopuri de TVA este stabilita in cuprinsul art. 316 din Codul fiscal, ordinul urmand a institui criterii in functie de care se va determina in concret daca anumitor persoane urmeaza a li se aplica prevederile legale sau nu. Prin urmare, actul normativ subsecvent (ordinul) este de natura a asigura punerea in executare a normei primare (Codul fiscal).


2.4 Pozitia Curtii Constitutionale


2.4.1 Observatii preliminare


Ulterior incheierii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate ridicata in prezenta cauza, dispozitiile criticate au fost modificate prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din data de 21 iulie 2017, pastrandu-se solutia legislativa atat in ceea ce priveste regula privind inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, in conditiile legii, cat si cu privire la exceptia de la aceasta regula, respectiv cu privire la neinregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile, societate cu sediul activitatii economice in Romania, infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, care prezinta risc fiscal ridicat, precum si cu privire la anularea inregistrarii unei persoane in scopuri de TVA, iar criteriile pentru evaluarea riscului fiscal se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Astfel, in prezent, dispozitiile art. 316 alin. (9) si alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 prevad ca "prin exceptie de la prevederile alin. (8), organele fiscale competente nu inregistreaza in scopuri de TVA persoana impozabila, societate cu sediul activitatii economice in Romania, infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care prezinta risc fiscal ridicat. Prin ordin al presedintelui A.N.A.F. se stabilesc criteriile pentru evaluarea riscului fiscal. [...] (11) Organele fiscale competente anuleaza inregistrarea unei persoane in scopuri de TVA, conform prezentului articol: [...] h) daca persoana impozabila, societate cu sediul activitatii economice in Romania, infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, supusa inmatricularii la registrul comertului, prezinta risc fiscal ridicat. Prin ordin al presedintelui A.N.A.F. se stabilesc criteriile pentru evaluarea riscului fiscal."


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca nemultumirea autoarei acesteia consta in faptul ca textul criticat lasa posibilitatea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala de a stabili criterii pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA a societatilor cu sediul activitatii economice in Romania, infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt supuse inmatricularii la registrul comertului, respectiv anumite criterii in functie de care se determina, in concret, daca aceste persoane cad sau nu sub incidenta legii. Astfel, se considera ca, prin posibilitatea emiterii unui ordin care sa contina criterii si termene prin care sa poata fi analizate intentia si capacitatea unei persoane impozabile de a desfasura activitate economica, se permite puterii executive sa creeze si sa adauge la lege, ceea ce este contrar art. 1 alin. (4) din Constitutie .


2.4.2 Analiza cadrului legal national


Avand in vedere cadrul legal in materie, Curtea observa ca dispozitiile criticate fac parte din titlul VII: Taxa pe valoarea adaugata din Legea nr. 227/2015. Din evaluarea prevederilor art. 316 cu denumirea marginala: Inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA din aceeasi lege, Curtea constata ca acestea stabilesc sfera persoanelor care trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent si urmeaza a fi inregistrate in scopuri de TVA, in conditiile legii, situatiile in care aceste operatiuni sunt efectuate de organele fiscale competente din oficiu, precum si anularea inregistrarii din oficiu sau la cererea persoanei impozabile, respectiv daca aceste persoane se incadreaza in ipoteza normativa a legii, care se concretizeaza printr-un cod de inregistrare in scopuri de TVA. Acest cod de inregistrare in scopuri de TVA reprezinta codul prevazut la art. 318 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, atribuit de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze conform art. 316 sau art. 317 din aceeasi lege, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente dintr-un alt stat membru [art. 266 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 227/2015].


2.4.3 Analiza cadrului legal supranational


De asemenea, Curtea observa ca, in aceasta materie este reglementata in dreptul european de Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 11 decembrie 2006, care prevede ca orice persoana impozabila declara cand incepe, isi modifica sau inceteaza activitatea ca persoana impozabila [art. 213 alin. (1) din Directiva 2006/112/CE]. Astfel, fara a aduce atingere acestor statuari, orice persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila ce efectueaza achizitii intracomunitare de bunuri ce nu sunt supuse TVA in temeiul art. 3 alin. (1) din aceasta directiva are obligatia de a declara ca efectueaza aceste achizitii, in cazul in care conditiile pentru a nu le supune taxei, stabilite de dispozitia respectiva, nu mai sunt indeplinite [art. 213 alin. (2) din Directiva 2006/112/CE]. In acest context, statele membre adopta masurile necesare pentru a se asigura ca urmatoarele persoane sunt identificate printr-un numar individual: orice persoana impozabila, cu exceptia celor prevazute la art. 9 alin. (2) din directiva, care desfasoara, pe teritoriul statului respectiv, livrari de bunuri sau prestari de servicii care dau drept de deducere a taxei, altele decat livrarile de bunuri sau prestarile de servicii pentru care se plateste TVA exclusiv de clientul sau de persoana careia ii sunt destinate bunurile sau serviciile, in conformitate cu art. 194-197 si art. 199 din acelasi act; orice persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila ce efectueaza achizitii intracomunitare de bunuri supuse TVA in temeiul art. 2 alin. (1) lit. b) si orice persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila ce exercita optiunea prevazuta la art. 3 alin. (3) de a-si supune TVA achizitiile intracomunitare; orice persoana impozabila care efectueaza, pe teritoriul sau respectiv, achizitii intracomunitare de bunuri in scopul unor operatiuni legate de activitatile prevazute la art. 9 alin. (1) paragraful 2 si pe care le efectueaza in afara respectivului teritoriu [art. 214 alin. (2) din Directiva 2006/112/CE].


Statele membre pot impune si alte obligatii pe care le considera necesare pentru a asigura colectarea in mod corect a TVA si a preveni evaziunea, sub rezerva cerintei de tratament egal al operatiunilor interne si operatiunilor efectuate intre statele membre de catre persoane impozabile si cu conditia ca respectivele obligatii sa nu genereze, in comertul intre statele membre, unele formalitati in legatura cu trecerea frontierelor [art. 273 alin. (1) din Directiva 2006/112/CE].


2.4.4 Analiza jurisprudentei supranationale


De altfel, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, potrivit unei jurisprudente constante, a statuat ca statele membre au un interes legitim sa ia masurile adecvate pentru protejarea intereselor lor financiare, iar lupta impotriva fraudei, a evaziunii fiscale si a eventualelor abuzuri este un obiectiv recunoscut si incurajat de Directiva 2006/112/CE (a se vedea, in acest sens, Hotararea din 21 februarie 2006, pronuntata in cauza C-255/02, Halifax si altii, paragraful 71, Hotararea din 7 decembrie 2010, pronuntata in cauza C-285/09, Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof, paragraful 36, Hotararea din 18 octombrie 2012, pronuntata in cauza C-525/11, Mednis, paragraful 31, Hotararea din 14 martie 2013, pronuntata in cauza C-27/11, Ablessio, paragraful 29).


Pe de alta parte, statele membre sunt obligate sa verifice veridicitatea inscrierilor in registrul persoanelor impozabile pentru a asigura buna functionare a sistemului TVA-ului. Revine astfel autoritatii nationale competente obligatia de a verifica daca solicitantul are calitatea de persoana impozabila inainte ca aceasta sa ii atribuie un numar de identificare in scopuri de TVA (a se vedea Hotararea din 6 septembrie 2012, pronuntata in cauza C-273/11, Mecsek-Gabona, paragraful 63, Hotararea din 14 martie 2013, pronuntata in cauza C-527/11, Ablessio, paragraful 30). In consecinta, statele membre pot sa prevada in mod legitim, conform art. 273 paragraful intai din Directiva 2006/112, masuri apte sa impiedice utilizarea abuziva a numerelor de identificare, in special de catre intreprinderi a caror activitate si, in consecinta, a caror calitate de persoana impozabila ar fi pur fictiva. Aceste masuri nu trebuie sa depaseasca totusi ceea ce este necesar pentru colectarea corecta a taxei si pentru evitarea evaziunii si nu trebuie sa repuna in discutie in mod sistematic dreptul de deducere a TVA-ului si, prin urmare, neutralitatea acestei taxe (a se vedea in acest sens Hotararea din 27 septembrie 2007, pronuntata in cauza C-146/05, Albert Collee, paragraful 26, Hotararea din 21 octombrie 2010, pronuntata in cauza C-385/09, Nidera Handelscompagnie BV, paragraful 49, Hotararea din 22 decembrie 2010, pronuntata in cauza C-438/09, Juliusz Dankowski, paragraful 37, Hotararea din 14 martie 2013, pronuntata in cauza C-527/11, Ablessio, paragraful 30).


2.4.5 Analiza prevederilor criticate


Analizand prevederile criticate in prezenta cauza, Curtea observa ca, potrivit art. 316 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si realizeaza sau intentioneaza sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, si/sau operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania conform legii, trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent, dupa cum urmeaza: inainte de realizarea unor astfel de operatiuni, in urmatoarele cazuri: 1. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depaseste plafonul de scutire prevazut de lege [la art. 310 alin. (1) din Legea nr. 227/2015], cu privire la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici; 2. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire prevazut de lege, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa; daca in cursul unui an calendaristic atinge sau depaseste plafonul de scutire prevazut de lege, in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care a atins sau a depasit acest plafon; 3. daca cifra de afaceri realizata in cursul unui an calendaristic este inferioara plafonului de scutire prevazut de lege, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa; 4. daca efectueaza operatiuni scutite de taxa si opteaza pentru taxarea acestora, conform legii. Aceste prevederi nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoana impozabila numai pentru ca efectueaza ocazional livrari intracomunitare de mijloace de transport noi [art. 316 alin. (3) din Legea nr. 227/2015].


Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar este stabilita in Romania printr-un sediu fix, conform art. 266 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, este obligata sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA in Romania, astfel: a) inaintea primirii serviciilor, in situatia in care urmeaza sa primeasca pentru sediul fix din Romania servicii pentru care este obligata la plata taxei in Romania conform art. 307 alin. (2), daca serviciile sunt prestate de o persoana impozabila care este stabilita in sensul art. 266 alin. (2) in alt stat membru; b) inainte de prestarea serviciilor, in situatia in care urmeaza sa presteze serviciile prevazute la art. 278 alin. (2) de la sediul fix din Romania pentru un beneficiar persoana impozabila stabilita in sensul art. 266 alin. (2) in alt stat membru care are obligatia de a plati TVA in alt stat membru, conform echivalentului din legislatia statului membru respectiv al art. 307 alin. (2); c) inainte de realizarea unor activitati economice de la respectivul sediu fix in conditiile stabilite la art. 266 alin. (2) lit. b) si c) care implica: 1. livrari de bunuri taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrari intracomunitare scutite de TVA conform art. 294 alin. (2); 2. prestari de servicii taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, altele decat cele prevazute la lit. a) si b); 3. operatiuni scutite de taxa si opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 292 alin. (3); 4. achizitii intracomunitare de bunuri taxabile [art. 316 alin. (2) din Legea nr. 227/2015].


Potrivit art. 316 alin. (4) si (5) din Legea nr. 227/2015, o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania conform legii si nici inregistrata in scopuri de TVA in Romania conform legii va solicita inregistrarea in scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operatiuni realizate pe teritoriul Romaniei care dau drept de deducere a taxei, altele decat serviciile de transport si serviciile auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c) -n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Legea nr. 227/2015, inainte de efectuarea respectivelor operatiuni, cu exceptia situatiilor in care persoana obligata la plata taxei este beneficiarul, conform art. 307 alin. (2) - (6) din aceeasi lege. Persoana impozabila care nu este stabilita in Romania si nici inregistrata in scopuri de TVA in Romania conform legii poate solicita inregistrarea in scopuri de TVA daca efectueaza in Romania oricare dintre urmatoarele operatiuni: a) importuri de bunuri; b) operatiuni prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e), daca opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 292 alin. (3); c) operatiuni prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f), daca acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, conform art. 292 alin. (3). Prin exceptie de la aceasta regula, pentru serviciile electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune sau de televiziune prestate catre persoane neimpozabile din Romania, nu se inregistreaza in Romania persoanele care s-au inregistrat intr-un alt stat membru pentru aplicarea unuia dintre regimurile speciale prevazute la art. 314 si 315 din Legea nr. 227/2015.


De asemenea va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform legii, inainte de realizarea operatiunilor, persoana impozabila nestabilita in Romania si neinregistrata in scopuri de TVA in Romania, care intentioneaza: a) sa efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri pentru care este obligata la plata taxei conform legii; b) sa efectueze o livrare intracomunitara de bunuri scutita de taxa [art. 316 alin. (6) din Legea nr. 227/2015].


Persoana impozabila stabilita in Uniunea Europeana, dar nu in Romania, care are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, poate, in conditiile stabilite prin normele metodologice, sa isi indeplineasca aceasta obligatie prin desemnarea unui reprezentant fiscal. Persoana impozabila nestabilita in Uniunea Europeana care are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania este obligata, in conditiile stabilite prin normele metodologice, sa se inregistreze prin desemnarea unui reprezentant fiscal [art. 316 alin. (7) din Legea nr. 227/2015].


In ceea ce priveste anularea inregistrarii unei persoane in scopuri de TVA, conditiile si operatiunile sunt prevazute la art. 316 alin. (11) si (12) din Legea nr. 227/2015.


In acest context, legiuitorul ordinar a stabilit ca organele fiscale competente vor inregistra in scopuri de TVA, conform legii, toate persoanele care sunt obligate sa solicite inregistrarea, context in care a prevazut ca, pentru aplicarea acestei proceduri in ceea ce priveste inregistrarea in scopuri de TVA a societatilor cu sediul activitatii economice in Romania, infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt supuse inmatricularii la registrul comertului, prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se stabilesc anumite criterii pe baza carora se poate verifica daca persoanele in cauza intra sau nu sub incidenta prevederilor criticate. Astfel, organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, daca persoana impozabila justifica intentia si are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVA, iar, in situatia in care persoanele impozabile nu indeplinesc criteriile, organele fiscale competente nu vor inregistra in scopuri de TVA respectivele societati. In dinamica legislativa, exceptia de a nu inregistra in scopuri de TVA persoana impozabila, societate cu sediul activitatii economice in Romania, infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990 s-a circumscris la riscul fiscal ridicat pe care il prezinta, legiuitorul ordinar dand presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala atributia de stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal ridicat.


In aplicarea acestor prevederi, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a emis Ordinul nr. 3.840/2015 privind stabilirea criteriilor pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2016 (in prezent abrogat). Potrivit art. 3 din acest ordin, criteriile in functie de care se conditioneaza inregistrarea in scopuri de TVA a persoanelor impozabile prevazute la art. 1 sunt: a) persoana impozabila nu se afla in situatia prevazuta la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv in situatia de a nu desfasura activitati economice in spatiul destinat sediului social si/sau sediilor secundare si nici in afara acestora; b) niciunul dintre administratorii si/sau asociatii persoanei impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (1) lit. a) si c) si alin. (12) din Codul fiscal, inregistrati fiscal in Romania, si nici persoana impozabila insasi in cazul persoanei care solicita inregistrarea, conform art. 316 alin. (1) lit. c) si alin. (12) din Codul fiscal, nu au inscrise in cazierul fiscal infractiuni si/sau faptele prevazute la art. 4 alin. (4) lit. a) si b) din Ordonanta Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobata cu modificari prin Legea nr. 327/2015; c) evaluarea, pe baza analizei efectuate de organele fiscale, a intentiei si a capacitatii persoanelor impozabile de a desfasura activitati economice care implica operatiuni taxabile si/sau scutite de TVA cu drept de deducere, precum si operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate daca taxa ar fi deductibila in cazul in care aceste operatiuni ar avea locul in Romania.


Ulterior, in aplicarea prevederilor criticate in prezenta cauza au fost emise alte acte normative, iar la data solutionarii prezentei exceptii evaluarea riscului fiscal, respectiv criteriile pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA sunt reglementate prin Ordinul nr. 2.856/2017, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 780 din 3 octombrie 2017, privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal in cazul inregistrarii si anularii inregistrarii in scopuri de taxa pe valoarea adaugata, pentru aprobarea procedurii privind evaluarea riscului fiscal pentru persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de taxa pe valoarea adaugata potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) si c) si alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru aprobarea procedurii de inregistrare, la cerere, in scopuri de taxa pe valoarea adaugata potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum si pentru aprobarea procedurii de anulare, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a persoanelor impozabile care prezinta risc fiscal ridicat potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Potrivit art. 5 din acest ordin, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal in cazul persoanelor impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt prevazute in anexa nr. 5 si 6, dupa caz. Astfel, se au in vedere/analiza urmatoarele: sediul social al persoanei impozabile analizate, aspecte cu privire la insolventa/faliment, inactivate fiscala, inactivitate temporara la registrul comertului, respingere/anulare inregistrare in scopuri de TVA, obligatii fiscale restante, contraventii, infractiuni, venituri, rezidenta fiscala, cont bancar, activitate desfasurata, terti, servicii contabile, salariati, neconcordante, dupa caz.


De asemenea, Codul fiscal, in acord cu dispozitiile constitutionale ale art. 108 alin. (2), prevede posibilitatea unor autoritati publice de a adopta acte normative in organizarea executarii acestui cod, astfel ca prin art. 5 din Legea nr. 227/2015 se prevede ca Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborarii normelor necesare pentru aplicarea unitara a Codului fiscal, iar in intelesul acestui cod, prin norme se intelege norme metodologice, instructiuni si ordine. Astfel, normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotarare, si sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ordinele si instructiunile pentru aplicarea unitara a Legii nr. 227/2015 se emit de ministrul finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ordinele si instructiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de acest cod, datorate bugetului general consolidat, cu exceptia bugetelor locale, se emit de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ordinele si instructiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor si taxelor locale, reglementate de Legea nr. 227/2015, se aproba prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice.


In acest sens, prin Decizia nr. 686 din 20 mai 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 429 din 25 iunie 2010, Curtea a aratat ca Parlamentul, ca unica putere legiuitoare a tarii, poate imputernici Guvernul sa reglementeze anumite aspecte prin acte normative specifice, in temeiul dispozitiilor art. 108 din Constitutia Romaniei. Potrivit art. 108 alin. (1) si (2) din Constitutie, Guvernul adopta hotarari, care se emit pentru organizarea executarii legilor. Astfel, in exercitarea atributiilor sale, Guvernul adopta, pe baza si in vederea executarii legii, acte normative de reglementare a relatiilor sociale in diverse domenii. Notiunea de organizare a executarii legii, consacrata de dispozitiile art. 108 alin. (2) din Constitutie, are un sens mai larg decat cea privind aplicarea legii, si anume prin hotarari ale Guvernului pot fi dispuse masuri organizatorice, financiare, institutionale sau sanctionatorii in vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la indeplinire a dispozitiilor legii. Asadar, legiuitorul nu mai stabileste intotdeauna direct, prin lege, anumite aspecte ce necesita o expunere in detaliu si, in sensul textului constitutional al art. 108, aceasta competenta revine autoritatii publice insarcinate cu organizarea executarii legii (a se vedea Decizia nr. 51 din 12 februarie 2004 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004). Aceasta argumentare este valabila nu numai in ceea ce priveste Guvernul, ci, mutatis mutandis, si in cazul altor autoritati prevazute de textele legale, in speta Agentia Nationala de Administrare Fiscala.


Agentia Nationala de Administrare Fiscala are atributia si obligatia ca, in aplicarea prevederilor Codului fiscal, sa emita acte normative de tipul celor prevazute de textul art. 316 alin. (9) din Codul fiscal cu privire la stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal, pe baza caruia se stabileste daca persoana impozabila justifica intentia si are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVA sau, dimpotriva, pentru anularea inregistrarii unei persoane in scopuri de TVA, fara ca prin acest aspect sa fie incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat . De altfel, lasarea posibilitatii stabilirii criteriilor pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA sau pentru anularea inregistrarii unei persoane in scopuri de TVA de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala este justificata, in contextul evolutiei permanente a societatii, de evitarea si prevenirea prejudicierii bugetului de stat prin colectarea si nevirarea de TVA sau prin deducerile si rambursarile de TVA in mod netransparent, fraudulos, avand in vedere faptul ca este rolul si obligatia statului, care este reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor prin organele fiscale, care, potrivit legii, sunt reprezentate de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile subordonate acesteia, precum si compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, ce au competenta generala privind administrarea creantelor fiscale, exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale in materie fiscala, sa depuna toate diligentele pentru realizarea si indeplinirea obligatiilor legale prevazute de lege, respectiv sa stabileasca norme de aplicare a legii clare, sa nu stea in pasivitate in ceea ce priveste stabilirea si individualizarea obligatiilor fiscale datorate de catre contribuabil bugetului statului. In concret, sa aiba un rol activ, in scopul realizarii cerintelor legii.


Fata de critica autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, raportata la art. 1 alin. (4) din Constitutie, avand in vedere faptul ca toate elementele esentiale cu privire la inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA, respectiv anularea inregistrarii unei persoane in scopuri de TVA, care cad sub incidenta Legii nr. 227/2015, sunt prevazute prin norme de rang legal, precum si faptul ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala are atributia si obligatia ca, in aplicarea prevederilor Codului fiscal, sa emita acte normative de tipul celor prevazute de textul criticat cu privire la stabilirea criteriilor pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA, Curtea nu poate retine pretinsa incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, astfel ca exceptia de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.


Mai mult, criteriile pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt transparente, sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (6) din Constitutie, controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat. Astfel, in temeiul art. 4 alin. (4) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, controlul judecatoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercita de catre instanta de contencios administrativ in cadrul actiunii in anulare, in conditiile prevazute de lege, ocazie cu care se poate verifica daca acestea sunt in concordanta cu normele legale in a caror aplicare sunt adoptate.


In masura in care se considera ca actele administrative cu caracter normativ adauga la lege sau se abat de la litera si spiritul legii, se poate declansa controlul judecatoresc pe calea actiunii directe in anulare, in virtutea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, competenta de solutionare apartinand sectiilor de contencios administrativ de la nivelul tribunalului, curtii de apel sau instantei supreme, dupa caz.


2.5 Solutia Curtii Constitutionale


Avandu-se in vedere considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de G.S. - S.R.L. si a constatat ca dispozitiile art. 316 alin. (9) si alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


3. Concluzii


Analizand sustinerile Curtii Constitutionale putem concluziona ca atata timp cat puterea executiva se afla in executarea atributiilor conferite de catre legiuitor, operand prin norme transparente si cu rang legal, inclusiv prin organele administratiei publice, nu se poate vorbi despre o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, aceste actiuni fiind parte integranta din insasi functia executiva.


Mai mult, mijlocul legal de cenzurare a unor acte administrative cu caracter normativ ce sunt considerate ca facand abatere de la litera si spiritul legii ori ca adaugand la lege este cel al controlului judecatoresc pe calea actiunii directe in anulare.


In ceea ce priveste situatia particulara prezentata anterior retinem ca in dinamica legislativa, exceptia de a nu inregistra in scopuri de TVA persoana impozabila, societate cu sediul activitatii economice in Romania, infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990 s-a circumscris la riscul fiscal ridicat pe care il prezinta, legiuitorul ordinar dand presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala atributia de stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal ridicat. Prin urmare, Agentia Nationala de Administrare Fiscala are atributia si obligatia ca, in aplicarea prevederilor Codului fiscal, sa emita acte normative de tipul celor prevazute de textul criticat cu privire la stabilirea criteriilor pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA. Mai mult, criteriile pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt transparente si sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. In considerarea acestor argumente nu poate fi retinuta o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat prin normele legale criticate.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal




Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. M. Andreescu, A. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala a Statului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2016


2.D.C. Danisor, Constitutia Romaniei Comentata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009


II. Legislatie


1. Ordinul ANAF nr. 3.840/2015 privind stabilirea criteriilor pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA


2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 567/2018








[1] M. Andreescu, A. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala a Statului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2016.




[2] D.C. Danisor, Constitutia Romaniei Comentata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009.




[3] M. Andreescu, A. Puran, op. cit.







Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia CCR 567/2018    Codul Fiscal    Principiul separatiei puterilor in stat    Puterea executiva    ANAF    Risc fiscal



Comentează: Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?
Alte Titluri

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 335/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei