Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Termenul de prescriptie pentru solicitarea de reparatii materiale in urma condamnarii politice a unui ascendent din perspectiva liberului acces la justitie

Termenul de prescriptie pentru solicitarea de reparatii materiale in urma condamnarii politice a unui ascendent din perspectiva liberului acces la justitie

Publicat: 04 May 2019 2965 citiri Sursa: Irina Maria Diculescu Secţiunea: Drept Civil

1. Notiuni introductive

Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a instituit o noua posibilitate de a obtine despagubiri materiale pentru bunurile confiscate ca urmare a unei condamnari politice sau masuri administrative.

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act adoptat de organele de stat,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.

Pedeapsa complementara , prevazuta in cap. II, t. III, art. 67. C. pen., partea generala,

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Act adoptat de organele de stat,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.

Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii

Persoana care dobandeste, in temeiul legii sau a unui act juridic, drepturi si obligatii de la o alta persoana, denumita autor. Succesorul poate fi:

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Astfel, Legea prevede posibilitatea persoanelor condamnate penal in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 de a solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al condamnarii lor. Cererea poate fi introdusa si dupa decesul persoanei, de orice persoana fizica sau juridica interesata ori, din oficiu, de parchetul de pe langa tribunalul in circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata.

Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei de judecata, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despagubirilor se va tine seama si de masurile reparatorii deja acordate persoanelor in cauza in temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare; repunerea in drepturi, in cazul in care prin hotararea judecatoreasca de condamnare s-a dispus decaderea din drepturi sau degradarea militara.

Prin urmare, odata cu instituirea posibilitatii obtinerii unor reparatii patrimoniale, legiuitorul instituie si un termen de prescriptie pentru dreptul la actiune in ceea ce priveste aceste reparatii.

Termenul de prescriptie avut in vedere este cel general, de 3 ani. Acesta incepe sa curga de la momentul intrarii in vigoare Legii 221/2009. Momentul de la care incepe sa curga termenul a reprezentat subiectul unor critici si controverse, fiind avut in vedere faptul ca obtinerea despagubirilor instituite prin Lege este strans legata de obtinerea unei hotarari de constatare a caracterului politic al condamnarii. Prin urmare, s-a argumentat ca acesta ar fi momentul oportun pentru inceperea curgerii termenului de prescriptie astfel incat Legea sa produca efectele scontate.

Curtea Constitutionala a contrazis, insa, aceste opinii. Un astfel de punct de vedere este combatut prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 814/2018.

2. Exceptia de neconstitutionalitate

2.1 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, avand urmatorul continut: " (1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei prevazute la art. 4 alin. (4), in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: b) acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare."

2.2 Pozitia autorului exceptiei

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia arata ca textul de lege criticat este neconstitutional, contravenind accesului liber la justitie si dreptului la mostenire, deoarece termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de acesta, care curge de la intrarea in vigoare a legii, ar trebui sa curga de la data pronuntarii hotararii prin care s-a recunoscut condamnarea cu caracter politic.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul de lege criticat aduce atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 46 privind dreptul la mostenire si ale art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii

Tribunalul Maramures - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, deoarece solicitarea autorului priveste modificarea si completarea legii, ceea ce contravine art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale, facand referire la punctul sau de vedere retinut in mai multe decizii ale Curtii Constitutionale, cum ar fi, spre exemplu, Decizia nr. 513 din 7 octombrie 2014.

2.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca Legea nr. 221/2009 instituie, prin prevederile textului de lege criticat, o noua posibilitate de a obtine despagubiri materiale pentru bunurile confiscate ca urmare a unei condamnari politice sau masuri administrative. Este o posibilitate acordata prin lege speciala, si care se supune dispozitiilor acestei legi. Textul de lege criticat prevede un termen de prescriptie de 3 ani, care incepe sa curga de la intrarea in vigoare a legii. Aceasta, deoarece, in conceptia legiuitorului, cererea de acordare de despagubiri este indisolubil legata de cererea de constatare a caracterului politic al condamnarii sau al masurilor administrative.

Curtea observa dispozitiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 potrivit carora cererea prin care se constata caracterul politic al condamnarii sau al masurilor administrative este imprescriptibila. Din analiza acestora, Curtea constata ca reglementarea unui termen de prescriptie de 3 ani, care ar incepe sa curga de la data pronuntarii hotararii prin care s-a recunoscut condamnarea cu caracter politic, astfel cum doreste autorul exceptiei, ar avea ca efect consacrarea imprescriptibilitatii unei actiuni cu caracter patrimonial, contrar prevederilor Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, "legea generala" in vigoare la data adoptarii Legii nr. 221/2009. Actiunile cu caracter patrimonial au un termen general de prescriptie de 3 ani, atat sub imperiul Decretului nr. 167/1958 - art. 3, cat si al Codului civil in vigoare - art. 2517.

Referitor la critica privind incalcarea art. 21 din Constitutie, Curtea a retinut ca instituirea unui termen de prescriptie a dreptului la actiune nu are semnificatia unei restrangeri a exercitiului dreptului de acces la justitie. In acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, insusi continutul juridic al dreptului de acces la justitie include si posibilitatea stabilirii de catre legiuitor, in conditiile legii, a unor limitari, cum sunt termenele de prescriptie, fara ca prin aceasta sa fie adusa vreo ingradire dreptului in sine, ci, dimpotriva, sa se asigure conditiile pentru valorificarea sa in concordanta cu exigentele statului de drept, consacrat in mod expres prin dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie, intre care se afla si aceea a respectarii principiului securitatii raporturilor juridice (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 19 martie 2014).

De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, ca accesul liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se infaptuieste si este de competenta exclusiva a legiuitorului sa instituie regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti.

Totodata, Curtea a retinut ca principiul accesului liber la justitie trebuie interpretat si prin prisma art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cu privire la interpretarea acestui articol, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut, existand posibilitatea limitarilor implicit admise, chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept (Hotararea din 21 februarie 1975, pronuntata in Cauza Golder impotriva Regatului Unit, paragrafele 37 si 38). Prin Hotararea din 26 ianuarie 2006, pronuntata in Cauza Lungoci impotriva Romaniei, paragraful 36, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca accesul liber la justitie implica, prin natura sa, o reglementare din partea statului si poate fi supus unor limitari, atat timp cat nu este atinsa substanta dreptului. De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in Hotararea din 22 octombrie 1996, pronuntata in Cauza Stubbings impotriva Regatului Unit, paragrafele 51 si 52, a retinut ca instituirea unor termene pentru efectuarea diferitelor acte de procedura, termenele de prescriptie si cele de decadere sau sanctiunile pentru nerespectarea acestora nu sunt de natura a incalca art. 6 paragraful 1 din Conventie, acestea fiind restrictii admise, atat timp cat nu aduc atingere dreptului la un tribunal in substanta sa, iar in Hotararea din 10 mai 2001, pronuntata in Cauza Z si altii impotriva Regatului Unit, paragraful 93, a statuat ca "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut" si ca "acesta poate fi supus unor restrictii legitime, cum ar fi termenele legale de prescriptie sau ordonantele care impun depunerea unei cautiuni" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 279 din 26 aprilie 2018, publicata in Monitorul Oficial Romaniei, Partea I, nr. 725 din 22 august 2018, paragrafele 16 si 17, si Decizia nr. 654 din 30 octombrie 2018,*) nepublicata la data pronuntarii in prezenta cauza).

Totodata, Curtea observa ca dispozitiile art. 46 din Constitutie nu au incidenta in cauza, deoarece stabilirea calitatii de succesor al persoanei care a suferit o condamnare cu caracter politic si acordarea despagubirilor materiale intra in competenta instantei care judeca fondul cauzei.

Intrucat nu s-a retinut nicio restrangere a unui drept fundamental, Curtea constata ca dispozitiile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente in cauza.

2.5 Solutia Curtii Constitutionale

Fiind avute in vedere argumentele prezentate anterior, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat constitutionalitatea dispozitiilor legale in raport de criticile formulate.

3. Concluzii

Conform Constitutiei, nici o lege nu poate ingradi accesul liber la justitie. ``Cu toate acestea, legiuitorul poate impune conditionari sau chiar limitari exercitarii acestui drept, fapt recunoscut in mod constant de catre instanta noastra constitutionala in jurisprudenta sa.``[1]Astfel, putem concluziona ca dreptul de acces liber la justitie nu este un drept absolut, asa cum a aratat si Curtea Constitutionala, insusi continutul juridic al acestuia incluzand si posibilitatea stabilirii de catre legiuitor, in conditiile legii, a unor limitari, cum sunt termenele de prescriptie, fara ca prin aceasta sa fie adusa vreo ingradire dreptului in sine, ci, dimpotriva, sa se asigure conditiile pentru valorificarea sa in concordanta cu exigentele statului de drept .

Prin urmare, exigentele Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 cu privire la termenul de prescriptie sunt constitutionale si decurg logic din necesitatea asigurarii caracterului prescriptibil al actiunilor patrimoniale.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, Monografii

1. M. Andreescu, A.N. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editura Sitech, Craiova, 2015

II. Legislatie

1. Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

III. Jurisprudenta

1. Decizia C.C.R. nr. 814/2018

[1] M. Andreescu, A.N. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editura Sitech, Craiova, 2015