Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora

  Publicat: 14 May 2019       378 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Notiuni introductive
Competenta instantelor judecatoresti precum si instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata acestora este una dintre atributiile complexe ale legiuitorului roman menite sa asigure bunul mers al procesului de justitie. In functie de natura relatiilor sociale discutate, de pericolul social, precum si de ratiuni de natura organizatorica, legiuitorul poate adopta masuri diferite pentru persoane diferite (stabilind astfel competenta dupa calitatea persoanei), precum si masuri care difera de la un domeniu al dreptului la altul, optand pentru reguli diferite in fata instantelor penale si civile.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

``Competenta personala (dupa calitatea persoanei sau ratione personae) este forma de competenta determinata de o anumita calitate a subiectului activ al infractiunii, ce stabileste, prin derogare de la competenta materiala, care dintre organele judiciare pot urmari, respectiv, judeca o anumita cauza penala. Dispozitiile procedurale care reglementeaza competenta personala sunt norme imperative.``[1]


In ceea ce priveste normele ce reglementeaza competenta instantelor penale dupa calitatea persoanei, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu privire la posibilitatea curtilor de apel de a judeca in prima instanta infractiunile savarsite de magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante. Obiectii au fost aduse in sensul ca o astfel de reglementare, permitand judecarea magistratilor la instantele in cadrul carora isi desfasoara activitatea, ar aduce atingere impartialitatii instantei.


Curtea de Apel a raspuns in mai multe randuri, inclusiv printr-o decizie recenta acestor critici.


2. Exceptia de neconstitutionalitate


2.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 38 alin. (1) lit. f) cu denumirea marginala Competenta curtii de apel din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:


" (1) Curtea de apel judeca in prima instanta:


[...]


f) infractiunile savarsite de magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante".


2.2 Pozitia autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece permit posibilitatea ca magistratii din cadrul unei curti de apel sa fie judecati la aceeasi instanta.


Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, art. 20 referitor la Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei si art. 148 alin. (2) si (3) referitor la integrarea in Uniunea Europeana, precum si dispozitiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Curtea de Apel Galati - Sectia penala si pentru cauze cu minori opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, sens in care reitereaza argumentele avute in vedere de Curtea Constitutionala cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014.


Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat judecarea infractiunilor savarsite de judecatorii din cadrul curtilor de apel nu revine in toate situatiile in competenta instantei unde functioneaza acestia, ci numai daca instanta respectiva este competenta teritorial conform art. 41 din Codul de procedura penala. Pe de alta parte, daca, in aplicarea art. 41 din Codul de procedura penala, competenta ar reveni chiar curtii de apel in cadrul careia activeaza magistratul respectiv, legea ofera garantii pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, deoarece, in temeiul art. 71 din Codul de procedura penala, atunci cand exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor instantei este afectata din pricina calitatii partilor, partea interesata poate cere stramutarea cauzei.


In sfarsit, Guvernul mai face trimitere la jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, mentionand argumentele Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014.


Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale si face trimitere la argumentele Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014.


2.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului sau din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, s-a statuat ca prevederile art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala au preluat solutia legislativa care se regasea in art. 281 pct. 1 lit. b2) din Codul de procedura penala din 1968, iar prin Decizia nr. 909 din 1 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2013, Curtea a mai statuat ca stabilirea competentei, inclusiv a celei dupa calitatea persoanei, si instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti sunt de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate prevedea, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere prevederilor constitutionale.


Astfel, reglementarea competentei curtilor de apel de a solutiona in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii de la curtile de apel si de procurorii de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante nu este de natura sa aduca atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentala, deoarece situatia deosebita a acestor categorii profesionale justifica un tratament juridic diferit.


De asemenea, textul de lege criticat nu contravine accesului liber la justitie si nici dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli de competenta dupa calitatea persoanei nu ingradeste dreptul persoanelor de a se adresa instantelor judecatoresti si de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces public, judecat de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, intr-un termen rezonabil, conditii care sunt asigurate si in situatia judecarii cauzelor in prima instanta de catre curtile de apel.


Totodata, din punct de vedere terminologic, notiunea de "tribunal independent si impartial" are un caracter autonom, fiind dezvoltata in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, aceasta notiune trebuie privita in sensul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Substanta garantiei in discutie este data de "dreptul la un tribunal" ca drept de acces la justitie sau la un judecator. Dupa cum a decis instanta europeana de contencios al drepturilor omului, un "tribunal" se caracterizeaza, in sens material, prin rolul sau jurisdictional, acela de a transa, pe baza normelor legale aplicabile si dupa o procedura organizata, orice litigiu dat in competenta sa. In acelasi timp, el trebuie sa indeplineasca un ansamblu de conditii, precum organizarea tribunalului prin lege, independenta si durata mandatului membrilor sai, precum si impartialitatea si existenta altor garantii de procedura (a se vedea, in acest sens, Hotararea din 22 iunie 2000, pronuntata de Curtea de la Strasbourg in Cauza Coeme si altii impotriva Belgiei, paragraful 99).


Or, faptul ca un judecator de la nivelul curtilor de apel poate fi judecat de catre un complet constituit in cadrul aceleiasi instante inlatura dubiile referitoare la impartialitate, cata vreme acestea sunt organizate potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Totodata, potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, "repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat", iar, in acord cu art. 124 alin. (3) din Constitutie, "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii", obligatiile lor fiind cele stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.


De aceea, ca o garantie in plus, pentru inlaturarea oricaror suspiciuni de partialitate, legiuitorul roman a prevazut, in titlul IV al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cazurile si conditiile care atrag raspunderea acestora.


In ceea ce priveste pozitia persoanelor vatamate ori a partilor civile dintr-o cauza penala este de observat ca legiuitorul a instituit pentru acestea garantii referitoare la modul de ascultare si la dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune concluzii, de a fi asistate de un avocat, de a fi incunostintate cu privire la desfasurarea procedurii ori cu privire la dreptul avocatului acestora de a fi incunostintat sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, in conditiile art. 111 si urmatoarele si ale art. 93 din Codul de procedura penala, dupa caz. In acest sens, ori de cate ori persoana vatamata are cunostinta de imprejurari de natura a stirbi independenta judecatorului competent, poate uza de prevederile art. 67 si urmatoarele din Codul de procedura penala referitoare la recuzare. A porni de la premisa potrivit careia completul de judecata care se supune numai legii nu poate judeca cu obiectivitate un alt judecator din cadrul aceleiasi instante echivaleaza cu negarea tuturor acestor prevederi enuntate si care, dimpotriva, au menirea nu numai de a preveni, ci si de a garanta o judecata impartiala.


In consecinta, Curtea a apreciat ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala este neintemeiata si a dispus respingerea acesteia.


Deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia care au fundamentat decizia mai sus mentionata isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.


2.5 Solutia Curtii Constitutionale


In considerarea argumentelor expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia Decizia nr. 182/2019, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata si a constatat ca dispozitiile art. 38 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


3. Concluzii


Concluzionand, retinem ca organizarea judiciara este de competenta legiuitorului roman. Mai mult decat atat, trebuie subliniat faptul ca legea ofera garantii pentru situatia criticata, atat prin repartizarea aleatorie a completelor cat si prin instituirea posibilitatii de stramutare a procesului in situatia in care exista dubii cu privire la impartialitatea instantei. De asemenea, cu privire la pozitia persoanelor vatamate ori a partilor civile dintr-o cauza penala, au fost instituite garantii referitoare la modul de ascultare si la dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune concluzii, de a fi asistate de un avocat, de a fi incunostintate cu privire la desfasurarea procedurii ori cu privire la dreptul avocatului acestora de a fi incunostintat sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala. De asemenea, ori de cate ori persoana vatamata are cunostinta de imprejurari de natura a stirbi independenta judecatorului competent, poate uza de prevederile din Codul de procedura penala referitoare la recuzare.


Prin urmare, nu se poate retine ca o astfel de reglementare ar aduce atingere intereselor justitiei, dreptului la un proces echitabil, unicitatatii, impartialitatii ori egalitatea justitiei.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal




Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1.M. Udroiu, Procedura penala. Partea generala. Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2017


II. Legislatie


1. Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala cu modificarile si completarile ulterioare


III. Jurisprudenta


1. Decizia Decizia nr. 182/2019








[1] M. Udroiu, Procedura penala. Partea generala. Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2017






Citeşte mai multe despre:    Competenta    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Independenta justitiei    Tribunal impartial    Codul de procedura penala    Competenta personala



Comentează: Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Consultă un avocat online
Fill out my online form.
Alte Titluri

Cand un calator urca la bordul unui tren fara legitimatie de transport, acesta incheie un contract cu operatorul de transport
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Deconcentrarea administrativa – principiu al administratiei publice in Codul Administrativ. Serviciile publice deconcentrate (VI)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei