Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Constitutionalitatea incetarii de drept a contractelor de munca ale unor cadre universitare care nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor

Constitutionalitatea incetarii de drept a contractelor de munca ale unor cadre universitare care nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor

  Publicat: 02 Jun 2019       531 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Principiul neretroactivitatii legii si principiul securitatii juridice sunt doua dintre pietrele de temelie ale dreptului, asigurand bunul mers al justitiei si drepturile cetatenilor. Cu toate acestea, date fiind restrictiile drastice pe care le impun, aceste principii trebuie interpretate cu deosebita atentie si consideratie pentru efectele pe care acestea le pot produce. Interpretari prea literare, ce nu patrund spiritul legii ar putea conduce la imposibilitatea modernizarii sistemului juridic prin prisma necesitatii respectarii acestor principii.

Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Solutie dispusa de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 10 decembrie 1948.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Expresie latina potrivit careia un act juridic se incheie in conformitate
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

``Principiul neretroactivitatii legii prevede ca legea dispune numai pentr viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile. Acest principiu, consacrat in toate constitutiile moderne, democratice, are si o justificare rationala, in sensul ca nu i se poate cere unui subiect de drept sa raspunda pentru o conduita ce a avut-o anterior intrarii in vigoare unei legi, iar comportamentul sau este normal sau firesc daca se desfasoara in cadrul ordinii de drept in vigoare. Principiul neretroactivitatii reprezinta o garantie a stabilitatii ordinii de drept si a constitutionalismului.``[1]


Oferind o interpretare justa a acestui principiu, Curtea Constitutionala a retinut, de-a lungul timpului, in jurisprudenta sa, ca o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca, in aceste cazuri, legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.


In fata unor critici aduse la adresa Legii Educatiei nationale, in particular a prevederilor cu privire la incetarea de drept a contractelor de munca ale persoanelor ce ocupa functii de preparator sau asistent universitar in invatamantul superior si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor, Curtea Constitutionala a ramas constanta in jurisprudenta sa cu privire la argumentele prezentate mai sus, si a elaborat asupra lor prin Decizia nr. 86/2019.


1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 301 alin. (2) si ale art. 362 alin. (3) si (4) coroborat cu cele ale alin. (7) si (8) ale aceluiasi articol din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din data de 10 ianuarie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, avand urmatorul cuprins:


- Art. 301 alin. (2): "O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. La implinirea acestui termen, contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept .";


- Art. 362: "(3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent universitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept .


(4) Prin exceptie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universitar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele prevederi. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale respectivelor persoane, care nu au obtinut diploma de doctor, inceteaza de drept .;


[...]


(7) Termenele prevazute la alin. (1)-(6) se proroga pana la incheierea anului universitar 2014-2015, respectiv 30 septembrie 2015.


(8) Prin exceptie de la termenul prevazut la alin. (7), senatele universitare ale institutiilor de invatamant pot aproba, la propunerea consiliului de administratie, in anul universitar 2015-2016, continuarea raporturilor juridice de munca, pentru persoanele aflate sub incidenta prevederilor alin. (1)-(6), in functie de gradul de indeplinire de catre acestea a obligatiilor aferente programelor de studii doctorale."


Curtea observa ca termenele prevazute de art. 362 alin. (1), (2), (5) si (6) din Legea nr. 1/2011, la care face trimitere alin. (7), supus controlului de constitutionalitate, prevad ca:


"(1) Personalul didactic care ocupa, la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi, functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functia de asistent universitar.


(2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator universitar inceteaza de drept .


[...]


(5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universitar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept .


(6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa, in institutii de invatamant superior, functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superioara si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept ."


1.2 Pozitia autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarele acesteia sustin, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate, prin raportare la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si ale art. 15 alin. (2), incalca atat principiul securitatii juridice, cat si principiul neretroactivitatii legii, intrucat impun conditii noi unor raporturi juridice de munca preexistente, fara ca termenul de conformare sa fie unul corespunzator.


De asemenea, se apreciaza ca dispozitiile de lege criticate din perspectiva termenului in care trebuie obtinut titlul de doctor, prin necorelarea cu alte reglementari in domeniu, contravin si prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), precum si normelor de tehnica legislativa.


In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 16 alin. (1) din Constitutie, se sustine ca dispozitiile art. 362 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 creeaza situatii discriminatorii pentru salariatii asistenti universitari ale caror contracte de munca au fost incheiate pe durata nedeterminata, sub imperiul unor reglementari anterioare permisive. Totodata, se apreciaza, in esenta, ca asistentii universitari care nu au obtinut titlul de doctor in termenul prevazut de lege sunt discriminati fata de ceilalti salariati din sistemul bugetar si cei din mediul privat, prin introducerea, prin dispozitiile criticate, a unei situatii noi de incetare de drept a contractului individual de munca . Mai mult, se creeaza o situatie discriminatorie intre persoanele care ocupa aceleasi functii, intrucat pentru asistentii universitari prevazuti la alin. (3) al art. 362 din Legea nr. 1/2011 este necesara obtinerea calitatii de student-doctorand sau a diplomei de doctor, pe cand pentru persoanele care ocupau la momentul intrarii in vigoare a legii functia de asistent universitar este necesara obtinerea diplomei de doctor. Criteriul aleatoriu si exterior conduitei lor este momentul la care ocupau functia de asistent universitar.


Referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie, se arata ca, in lipsa unor criterii obiective pentru a analiza indeplinirea obligatiilor de catre toate partile implicate, accesul la instantele de judecata va fi doar formal.


Cu privire la critica raportata la art. 41 alin. (1) din Constitutie, se sustine, in esenta, ca dreptul la munca este incalcat prin faptul ca situatia prevazuta de art. 362 alin. (3) si (4) din Legea nr. 1/2011, de incetare a unui contract individual de munca incheiat pe perioada nedeterminata, nu se regaseste in niciunul dintre cazurile reglementate de art. 56 din Codul muncii. Contractul individual de munca a fost incheiat anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2011 si nu a fost supus conditiei de a obtine titlul de doctor in interiorul unui anumit termen, conditie prevazuta de dispozitiile de lege criticate. Or, legiuitorul a limitat incetarea de drept a unui contract individual de munca incheiat pe durata nedeterminata la situatiile prevazute de art. 56 din Codul muncii. Se considera ca termenul impus de lege, sub sanctiunea incetarii de drept a contractului individual de munca, nu este unul rezonabil pentru demararea si finalizarea unor studii de doctorat. Astfel, se creeaza conditii care fac posibile abuzuri din partea conducatorilor de doctorat si care pot conduce in fapt la scaderea calitatii invatamantului superior, prin acceptarea unor compromisuri, in ceea ce priveste calitatea si etica cercetarii stiintifice.


Se arata, in esenta, ca sunt reglementate trei termene distincte, contradictorii si imprevizibile, de obtinere a titlului de doctor: 4 ani, potrivit dispozitiilor Legii nr. 1/2011, 10 ani pentru domeniile farmacie si medicina, potrivit Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, si 8 ani, potrivit Hotararii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat. Mai mult, potrivit art. 39 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 681/2011, "Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice, in conditiile stabilite prin regulamentul scolii doctorale. Durata acestor studii se prelungeste cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate", insa termenul de 4 ani prevazut de dispozitiile criticate nu tine cont de aceasta masura . Atata vreme cat o persoana estimeaza ca nu se va putea incadra in termenul prevazut de lege, scade motivatia de a lucra sustinut pentru un proiect in care nici nu are sprijinul necesar, nici nu exista criterii independente de scoala doctorala respectiva, care uneori este chiar angajatorul, iar terminarea proiectului nu mai este folositoare, atata vreme cat neincadrarea in termen este sanctionata cu pierderea locului de munca, pentru a carei pastrare este necesara obtinerea titlului de doctor.


Referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, se sustine ca baza legala pentru acordarea indemnizatiei de somaj este strans legata de Codul muncii si orice situatie de incetarea a contractului individual de munca trebuie incadrata in dispozitiile acestuia, asa incat sa permita stabilirea acordarii sau nu a indemnizatiei de somaj. Astfel, se considera, in esenta, ca neobtinerea de catre asistentul universitar a calitatii de student- doctorand nu poate fi automat incadrata la motive imputabile angajatului, atata vreme cat incetarea raportului de munca, in temeiul art. 61 lit. d) din Codul muncii, respectiv in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat, este clarificata de Hotararea Guvernului nr. 119/2014 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002, si pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.149/2002, ca motiv neimputabil angajatului.


Cat priveste invocarea art. 53 din Constitutie, se apreciaza, in esenta, ca, in temeiul art. 362 alin. (3) si (4) din Legea nr. 1/2011, este restrans dreptul la munca, masura nefiind proportionala cu situatia care a determinat-o, termenul de 4 ani de la intrarea in vigoare a legii este neadecvat pentru atingerea scopului avut in vedere de catre legiuitor.


In ceea ce priveste critica raportata la art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie, se arata, in esenta, ca prevederile Codului studiilor universitare de doctorat sunt aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 681/2011, norma inferioara legii organice. Regimul general privind raporturile de munca se reglementeaza prin lege organica, conform art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie . Ca atare, desfasurarea studiilor de doctorat, de care depinde incetarea contractului de munca, este reglementata printr-o norma inferioara legii organice, incalcandu-se astfel art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie .


In opinia autoarelor exceptiei, dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) si (5) privind statul roman, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea in drepturi, art. 21 alin. (1) si (3) privind accesul liber la justitie, art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind categoriile de legi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale si cele ale punctului 20 din partea I a cartei sociale europene, precum si prevederile art. 23 pct. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.


1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata, textele criticate nu incalca prevederile Constitutiei, iar faptul ca legiuitorul a ales sa reglementeze diferit situatiile descrise nu face ca automat dispozitiile art. 362 din Lege nr. 1/2011 sa incalce principiul securitatii raporturilor juridice ori sa contravina principiului constitutional al neretroactivitatii legii.


Tribunalul Dolj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata.


Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. Astfel, se sustine ca, din analiza continutului normativ al dispozitiilor de lege criticate, nu rezulta niciun element care sa fundamenteze pretinsa neconstitutionalitate a acestora in raport cu art. 15 alin. (2) din Constitutie . De asemenea, se arata ca dreptul la munca, dreptul la libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca si dreptul la protectia sociala, consacrate de art. 41 din Constitutie, sunt drepturi fundamentale si generale, insa nu au caracter absolut, ci presupun indeplinirea cerintelor impuse de lege cu privire la exercitarea respectivei profesii, meserii sau ocupatii. Instituirea unor conditii pentru exercitarea profesiilor didactice reprezinta neindoielnic o optiune de politica legislativa educationala. Legiuitorul a pus la dispozitia destinatarilor actului normativ un termen adecvat pentru conformarea la noile cerinte legislative. Prevederile de lege criticate se aplica tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fara a institui privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare. Din analiza evolutiei reglementarii in aceasta materie, nu se poate constata existenta unor necorelari legislative. Modificarile survenite au avut la baza imperative de ordin social si economic, solutiile normative in acest domeniu fiind configurate pe baza propunerilor formulate de actorii relevanti in sistemul invatamantului universitar.


Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 362 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 362 alin. (7) si (8) din Legea nr. 1/2011 sunt constitutionale. Astfel, se sustine ca dispozitiile legale criticate nu aduc atingere principiului constitutional privind egalitatea in drepturi, intrucat se aplica tuturor persoanelor aflate in situatia reglementata de ipoteza normei juridice, fara a institui privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare. Principiul egalitatii nu presupune uniformitate, ci presupune ca la situatii egale sa corespunda un tratament egal. Curtea a mai constatat ca, in virtutea principiului tempus regit actum si a principiului aplicarii imediate a legii noi, este firesc ca ocuparea posturilor pentru anul universitar urmator sa se supuna cerintelor legale impuse de legislatia in vigoare


1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile de lege criticate fac parte din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 "TITLUL VII: Dispozitii tranzitorii si finale", iar intreaga motivarea a exceptiei vizeaza, in esenta, problema de drept referitoare la incetarea de drept a contractelor individuale de munca ale asistentilor universitari care nu au obtinut diploma de doctor, in termenul prevazut de lege, respectiv 4 ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 1/2011.


Cu titlu prealabil, Curtea observa ca Legea educatiei nationale nr. 1/2011, potrivit art. 1 si 2, asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului roman a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii si are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa, in profesie si in societate . Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societatii romanesti si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt competitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare.


Curtea retine ca atat principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se raporteaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale -, cat si principiul autonomiei universitare sunt principii care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania.


Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, publicata in Monitorul Oficial la Romaniei, Partea I, nr. 614 din 7 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 13 ca diploma de doctor atesta ca titularul acesteia a dobandit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice, cunostintele generale referindu-se la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasterii de varf din domeniul de doctorat, iar competentele generale la dezvoltarea tehnicilor de cercetare si aplicarea lor in contexte diverse si specifice, la constructie teoretica si aplicare profesionala, constructii discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu in domeniu si de tipul cunoasterii comune pentru comunicare publica si la asumarea responsabilitatii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.


Potrivit dispozitiilor art. 301 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de student-doctorand sau detinerea diplomei de doctor, precum si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii. Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca o persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. La implinirea acestui termen, contractul de munca al persoanei in cauza inceteaza de drept .


Legea educatiei nationale nr. 1/2011, la art. 362 alin. (4), stipuleaza ca, prin exceptie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupa la momentul intrarii in vigoare a legii functia de asistent universitar intr-o institutie de invatamant superior nu li se aplica respectivele prevederi. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a legii amintite, contractele de munca ale respectivelor persoane, care nu au obtinut diploma de doctor, inceteaza de drept .


Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2014 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, precum si modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 968 din 30 decembrie 2014, potrivit art. I pct. 17, la articolul 362, dupa alineatul (6) s-a introdus un nou alineat, alineatul (7), care prevede ca termenele prevazute la alin. (1)-(6) se proroga pana la incheierea anului universitar 2014-2015, respectiv 30 septembrie 2015.


Dispozitiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 stabilesc ca, "Prin exceptie de la termenul prevazut la alin. (7), senatele universitare ale institutiilor de invatamant pot aproba, la propunerea consiliului de administratie, in anul universitar 2015-2016, continuarea raporturilor juridice de munca, pentru persoanele aflate sub incidenta prevederilor alin. (1)-(6), in functie de gradul de indeplinire de catre acestea a obligatiilor aferente programelor de studii doctorale."


Curtea retine ca dispozitiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 au fost introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru reglementarea unor masuri bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 733 din 30 septembrie 2015, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 112/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2016. Potrivit Notei de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2015, adoptarea reglementarii criticate a fost justificata prin faptul ca "Incetarea de drept a contractelor individuale de munca ale asistentilor universitari conduce la imposibilitatea desfasurarii in bune conditii a procesului de invatamant din cadrul institutiei de invatamant superior. Pentru a evita eventuale blocaje in sistem, cu impact negativ atat din punct de vedere social, cat si din punct de vedere al calitatii actului didactic si al posibilitatii indeplinirii obligatiilor legale ale institutiilor de invatamant superior de stat, datorate aplicarii prevederilor art. 362 din lege, se impune ca, prin exceptie de la termenul prevazut la alin. (7) din lege, senatele universitare ale institutiilor de invatamant sa poata aproba, la propunerea consiliului de administratie, continuarea raporturilor juridice de munca pentru persoanele aflate sub incidenta prevederilor alin. (1)-(6) ale art. 362, pentru anul universitar 2015-2016."


Avand in vedere cele anterior referite, Curtea constata ca dispozitiile art. 362 alin. (3) si (4) raportate la cele ale art. 362 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 instituie un caz de incetare de drept a contractelor individuale de munca, justificat de neobtinerea diplomei de doctor pana la data de 30 septembrie 2015 de catre asistentii universitari care ocupau aceasta functie la data intrarii in vigoare a legii educatiei nationale, in timp ce dispozitiile art. 362 alin. (8) din acelasi act normativ instituie o exceptie de la aceasta regula, prin care senatele universitare ale institutiilor de invatamant pot aproba, la propunerea consiliului de administratie, in anul universitar 2015-2016, continuarea raporturilor juridice de munca pentru persoanele vizate de ipoteza normei.


In ceea ce priveste critica raportata la art. 1 alin. (3) si art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea retine ca dispozitiile de lege criticate nu contin elemente contrare principiului neretroactivitatii legii civile. Astfel, in jurisprudenta sa, instanta de contencios constitutional a statuat in mod constant ca o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca, in aceste cazuri, legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare. In acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004.


Asadar, chiar daca Legea educatiei nationale nr. 1/2011, fata de reglementarea anterioara in baza careia a fost incheiat contractul individual de munca, instituie conditia obtinerii diplomei de doctor pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar, pune la dispozitia destinatarilor normei un termen rezonabil de 4 ani pentru conformarea la noile cerinte legislative, asa incat, respectand principiul neretroactivitatii legii civile, dispozitiile de lege criticate se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a legii, pentru viitor. Astfel, Legea nr. 1/2011 a intrat in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, respectiv la data de 9 februarie 2011, iar incetarea de drept a raporturilor juridice de munca ale asistentilor universitari care nu au obtinut diploma de doctor s-a produs, ca urmare a prorogarii termenelor, abia la incheierea anului universitar 2014-2015, respectiv la 30 septembrie 2015, iar in ipotezele reglementate de alin. (8) al art. 362 din lege chiar la incheierea anului universitar 2015-2016, respectiv la 30 septembrie 2016.


Mai mult, Curtea constata ca dispozitiile art. 362 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 dau expresie principiului fundamental al autonomiei universitare, garantat de Constitutie prin art. 32 alin. (6), avand in vedere ca, pe baza unui criteriu obiectiv pus la dispozitie de legiuitor, respectiv de gradul de indeplinire de catre persoanele vizate de ipoteza normei a obligatiilor aferente programelor de studii doctorale, senatele universitare puteau decide mentinerea sau, dupa caz, incetarea raportului juridic de munca, in functie de particularitatile fiecarei situatii.


In jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca principiul autonomiei universitare este garantat, legiuitorul constituant consacrandu-l, prin art. 32 alin. (6) din Legea fundamentala, ca o componenta a dreptului la invatatura. Acest principiu presupune un continut vast, ce include normele, procedurile si standardele interne ale fiecarei universitati, cu respectarea limitelor impuse de legislatia in vigoare, prin care acestea tind sa defineasca si sa individualizeze rolul lor in cadrul comunitatii. Autonomia universitara se poate exercita doar cu conditia asumarii raspunderii publice, care obliga orice institutie de invatamant superior sa asigure eficienta manageriala. Autonomia universitara presupune respectarea standardelor legale de calitate, si nu a standardelor proprii. Totodata, Curtea a retinut ca autonomia universitara este foarte importanta pentru buna functionare a institutiilor de invatamant superior, fapt stabilit de mai multe documente internationale in domeniu . In acest sens, a se vedea Decizia nr. 1.646 din 16 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2011, si Decizia nr. 2 din 4 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 23 februarie 2011.


Referitor la critica privind incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie, prin lipsa de claritate si previzibilitate a textului de lege criticat, din perspectiva termenului in care trebuie obtinut titlul de doctor, retine ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). In acest sens, Curtea a constatat ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu afecteaza insa previzibilitatea legii (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodata, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2016, paragrafele 22 si 23, Curtea Constitutionala a retinut ca instanta de contencios al drepturilor omului a constatat ca semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului despre care este vorba si de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si de calitatea destinatarilor sai. Principiul previzibilitatii legii nu se opune ideii ca persoana in cauza sa fie determinata sa recurga la indrumari clarificatoare pentru a putea evalua, intr-o masura rezonabila in circumstantele cauzei, consecintele ce ar putea rezulta dintr-o anumita fapta (Hotararea din 24 mai 2007, pronuntata in Cauza Dragotoniu si Militaru Pidhorni impotriva Romaniei, paragraful 35, si Hotararea din 20 ianuarie 2009, pronuntata in Cauza Sud Fondi - S.R.L. si altii impotriva Italiei, paragraful 109).


Aplicand aceste considerente la speta de fata, se observa ca textele de lege criticate prevad ca, intr-un termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 1/2011, persoanelor care ocupa functia de asistent universitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor le inceteaza de drept contractele individuale de munca .


Prin urmare, interpretate in raport cu ansamblul prevederilor Legii educatiei nationale nr. 1/2011, dispozitiile de lege criticate au un continut normativ clar si precis pentru a putea fi aplicate si ofera suficiente repere pentru ca destinatarul acestora - in cazul de fata, asistentul universitar - sa inteleaga sensul lor si sa isi adapteze conduita . Asadar, avand in vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea legii, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie .


In ceea ce priveste invocarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea retine ca raportarea realizata de autoarele exceptiei la ceilalti salariati din sistemul bugetar ori din mediul privat nu poate fi primita. Prin numeroase decizii, Curtea a stabilit cu valoare de principiu ca egalitatea nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Ca atare, conditia legala - obtinerea diplomei de doctor - pentru exercitarea functiei de asistent universitar este aplicabila in mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fara a institui privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare si are drept scop ocrotirea unui interes general, respectiv cresterea calitatii invatamantului superior. Asadar, conditia este justificata prin calificarea superioara pe care o presupune detinerea diplomei de doctor si nu poate fi inteleasa ca o incalcare a principiului egalitatii in drepturi .


Referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie se constata ca dispozitiile de lege criticate nu instituie niciun fel de obstacol in exercitarea dreptului fundamental privind accesul liber la justitie, astfel incat pretinsa nesocotire a prevederilor constitutionale invocate este neintemeiata.


Curtea nu poate primi nici critica formulata din perspectiva termenului in care persoanele care ocupa functia de asistenti universitari trebuie sa obtina diploma de doctor, cu sanctiunea incetarii de drept a contactului de munca, raportata la art. 41 alin. (1) din Constitutie privind dreptul la munca, intrucat dispozitiile de lege supuse analizei nu interzic libertatea alegerii unui loc de munca . Imprejurarea ca aceste persoane trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru ocuparea functiei de asistent universitar nu reprezinta decat exigente care tin de vointa legiuitorului, care, in acord cu art. 73 alin. (3) lit. n) din Constitutie, este suveran in ceea ce priveste organizarea generala a invatamantului. Totodata, dreptul la munca, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca vizeaza posibilitatea oricarei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreste, in anumite conditii stabilite de legiuitor, si nu vizeaza obligatia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile (a se vedea Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, paragraful 29, si Decizia nr. 55 din 24 februarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din 5 mai 2015, paragraful 18).


Totodata, Curtea nu poate retine nici sustinerea potrivit careia incetarea de drept a unui contract individual de munca este limitata doar la situatiile prevazute de art. 56 din Codul muncii, avand in vedere ca legiuitorul, in considerarea unor categorii socioprofesionale, poate institui, prin legi speciale, si alte cauze de incetare de drept a raporturilor juridice de munca, altele decat cele prevazute de cadrul general, respectiv Codul muncii. Cu titlu de exemplu, art. 98 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici reglementeaza incetarea de drept a raportului de serviciu, art. 39 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap stabileste ca, in cazul decesului persoanei cu handicap grav, contractul individual de munca al asistentului personal inceteaza de drept sau art. 32 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul institutiilor publice de cultura prevede ca in situatia in care rezultatul evaluarii anuale este sub nota 7, contractul de management inceteaza.


Cu privire la critica raportata la prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie, potrivit caruia regimul general privind raporturile de munca se reglementeaza prin lege organica, Curtea retine ca sanctiunea incetarii de drept a contractului individual de munca in ipoteza neobtinerii diplomei de doctor, in termenul stabilit de art. 362 din Legea educatiei nationale, este instituita la nivel de lege organica, Legea nr. 1/2011 fiind o lege organica, iar nu printr-un act normativ cu forta juridica inferioara, asa cum este Hotararea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, dupa cum in mod eronat se sustine in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate.


Referitor la celelalte aspecte invederate de autoarele exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea reprezinta chestiuni de fapt, de interpretare si aplicare a legii, care apartin competentei instantelor judecatoresti.


Cat priveste invocarea prevederilor art. 53 din Constitutie, Curtea retine ca aceste norme nu au incidenta in cauza, de vreme ce nu s-a retinut restrangerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertati fundamentale.


1.5 Solutia Curtii Constitutionale


Pentru considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia nr. 86/2019, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 301 alin. (2) si ale art. 362 alin. (3) si alin. (4) coroborate cu cele ale alin. (7) si (8) ale aceluiasi articol din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


2. Concluzii


Concluzionand, retinem urmatoarele: o lege nu poate fi considerata a retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi. Dincolo de acest aspect, ne aplecam atentia si asupra concluziilor Curtii privitoare la raporturile de munca: nu se poate retine sustinerea potrivit careia incetarea de drept a unui contract individual de munca este limitata doar la situatiile prevazute de art. 56 din Codul muncii, avand in vedere ca legiuitorul, in considerarea unor categorii socioprofesionale, poate institui, prin legi speciale, si alte cauze de incetare de drept a raporturilor juridice de munca, altele decat cele prevazute de cadrul general, respectiv Codul muncii. De asemenea, din perspectiva ingradirii libertatii muncii prin impunerea conditiei obtinerii diplomei de doctor, retinem ca dreptul la munca, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca vizeaza posibilitatea oricarei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreste, in anumite conditii stabilite de legiuitor, si nu vizeaza obligatia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile, legiuitorul aflandu-se in deplina libertate sa impuna o serie de conditii pentru ocuparea anumitor locuri de munca, atata timp cat acestea nu sunt discriminatorii.


Prin urmare, dispozitiile criticate nu doar ca nu sunt de natura a incalca normele Constitutionale, ci, mai mult decat atat, dau expresie unui principiu constitutional, respectiv cel al autonomiei universitare.


Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie


I. Cursuri, Tratate, Monografii


1. M. Andreescu, A. N. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura SITECH, Craiova, 2015.


II. Legislatie


1. Legea educatiei nationale nr. 1/2011


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 86/2019







[1] M. Andreescu, A. N. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura SITECH, Craiova, 2015.







Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 86/2019    Legea educatiei nationale    Legea 1/2011    Autonomie universitara    Principiul neretroactivitatii legii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Titluri

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei