Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii

  Publicat: 08 Jun 2019       6024 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


In scopul protejarii intereselor cetatenilor de eventualele abuzuri ale institutiilor statului, legiuitorul a prevazut, in favoarea acestora, prin Legea contenciosului administrativ, o serie de mijloace prin care acestia pot ataca acele acte administrative si dispozitii pe care le considera vatamatoare.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Mijloc juridic prin care organul de jurisdictie poate dispune, la cerere sau din oficiu, judecarea sau rezolvarea unei actiuni sau cai de atac peste termenul de prescriptie sau de sisizare prevazut de lege.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Mijloc juridic prin care organul de jurisdictie poate dispune, la cerere sau din oficiu, judecarea sau rezolvarea unei actiuni sau cai de atac peste termenul de prescriptie sau de sisizare prevazut de lege.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Puterile publice existente in stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloc juridic prin care organul de jurisdictie poate dispune, la cerere sau din oficiu, judecarea sau rezolvarea unei actiuni sau cai de atac peste termenul de prescriptie sau de sisizare prevazut de lege.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Mijloc juridic prin care organul de jurisdictie poate dispune, la cerere sau din oficiu, judecarea sau rezolvarea unei actiuni sau cai de atac peste termenul de prescriptie sau de sisizare prevazut de lege.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Avand in vedere regimul adoptarii si intrarii in vigoare a ordonantelor de urgenta, este firesc ca acestea sa fie caracterizate de un regim special si in sensul posibilitatii atacarii lor in fata instantelor de contencios administrativ. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.


``Desi emana de la o autoritate publica, ordonantele Guvernului nu sunt acte administrative, supuse controlului de legalitate exercitat de instanta de contencios administrativ. Ele sunt acte normative cu putere de lege, adoptate in temeiul delegarii legislative, in conditiile prevazute de art. 115 din Constitutia Romaniei, iar instanta de contencios administrativ se poate pronunta numai asupra efectelor vatamatoare ale unei ordonante sau dispozitii a acesteia, declarate neconstitutionale prin decizie a Curtii Constitutionale, potrivit art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.``


``Actiunea poate fi promovata direct la instanta de contencios competenta daca ordonanta de urgenta sau o dispozitie din aceasta, care a lezat dreptul sau interesul legitim al reclamantului, a fost declarata neconstitutionala ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate intr-o alta cauza. Aceasta actiune trebuie promovata in termenul de decadere de un an, care se calculeaza de la data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.``[1]


Aceasta posibilitate de a promova o actiune direct la instanta de contencios competenta a fost interpretata, insa, in practica, si in sensul in care ar reprezenta o repunere in termen pentru contestarea actelor administrative individuale, dupa ce situatiile juridice au ramas definitive. Astfel, ar fi indus un efect retroactiv al deciziilor Curtii Constitutionale. Curtea are o jurisprudenta constanta in acest sens, pe care a reiterat-o recent, raspunzand acestor critici de constitutionalitate prin Decizia 107/2019.


1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora: "In situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei exceptii ridicate in alta cauza, actiunea poate fi introdusa direct la instanta de contencios administrativ competenta, in limitele unui termen de decadere de un an, calculat de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."


1.2 Pozitia autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca textul art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 opereaza, in ipoteza actelor administrative individuale, o repunere in termen pentru contestarea acestora, dupa ce situatiile juridice au ramas definitive, inducand astfel un efect retroactiv deciziilor Curtii Constitutionale.


Autorul exceptiei arata ca la expirarea celor 45 de zile de la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 55 din 5 februarie 2014 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014, referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 si-a incetat efectele juridice, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie si art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, insa efectele produse de actele emise in temeiul sau raman pentru trecut, iar pentru viitor vor produce efecte in baza celorlalte temeiuri care s-au luat in considerare la emitere.


Autorul exceptiei solicita a se avea in vedere jurisprudenta recenta a instantei de contencios constitutional cu referire la intinderea efectelor deciziilor Curtii Constitutionale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016), care a statuat ca "In privinta cauzelor care nu se afla pe rolul instantelor judecatoresti la momentul publicarii deciziei de admitere a Curtii, fiind vorba despre un raport juridic epuizat - facta praeterita, Curtea retine ca partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, intrucat decizia de admitere a Curtii nu poate constitui temei legal pentru o actiune in justitie, in caz contrar consecinta fiind extinderea efectelor deciziei Curtii pentru trecut".


Prin urmare, autorul exceptiei sustine ca aplicarea pentru viitor a deciziilor Curtii vizeaza, in mod primordial, situatiile juridice pendinte, deci cele care nu au devenit facta praeterita ca urmare a necontestarii lor. In ceea ce priveste cauzele care nu se aflau inca pe rolul instantelor judecatoresti la momentul publicarii deciziei, chiar daca actiunea este introdusa in termenul de prescriptie a dreptului, partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei Curtii Constitutionale, din perspectiva acesteia fiind vizat un raport juridic epuizat.


In final, autorul apreciaza ca partea ar viza in acest caz modificarea raporturilor juridice existente, cu consecinta extinderii efectelor deciziei Curtii pentru trecut. Or, o asemenea situatie ar contraveni flagrant prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, care consacra expres efectul ex nunc al deciziilor instantei constitutionale.


1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 sunt constitutionale, fiind in deplina concordanta cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutie, intrucat legiuitorul nu face decat sa limiteze, sub aspect temporal, dreptul la actiune al persoanei vatamate prin actul declarat neconstitutional, tocmai ca expresie a principiului securitatii si stabilitatii raporturilor juridice.


Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata, pentru argumentele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017.


Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Guvernul invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, prin care s-a statuat ca dispozitiile art. 9 alin. (4) si (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale.


Avocatul Poporului, in raport cu jurisprudenta instantei de contencios constitutional in materie, apreciaza ca dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 sunt constitutionale.


1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate exercitat prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017, Curtea a retinut ca dispozitiile de lege supuse controlului de constitutionalitate fac parte din art. 9 din Legea nr. 554/2004, cu denumirea marginala "Actiunile impotriva ordonantelor Guvernului", si reprezinta norma cu caracter special care evidentiaza raportul dintre caracterul de act administrativ al ordonantei simple sau de urgenta a Guvernului, care atrage competenta instantei de contencios administrativ sub aspectul remedierii vatamarii create prin adoptarea acestui act, si calitatea sa de act normativ de reglementare primara, care atrage competenta Curtii Constitutionale sub aspectul controlului de constitutionalitate in raport cu Legea fundamentala.


Pentru a reliefa caracterul de norma speciala al dispozitiilor de lege criticate, Curtea a realizat o analiza comparativa a acestora cu dispozitiile art. 8 din Legea nr. 554/2004. Astfel, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, Curtea a facut o delimitare a cadrului legislativ care permite justitiabililor sa actioneze impotriva ordonantelor Guvernului, prin prisma efectelor produse de acestea. Instanta de contencios constitutional a retinut ca art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezinta cadrul general in care persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, respectiv in termenul de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede altul, poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Din economia textelor legale mentionate Curtea a constatat ca art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezinta cadrul general pentru inlaturarea vatamarii provocate prin acte administrative cu caracter individual, actiuni sau omisiuni ale organelor administrative, admisibilitatea actiunii in contencios administrativ fiind conditionata de parcurgerea procedurii prealabile prevazute de art. 7 din lege si de respectarea unor termene legale.


In temeiul art. 8 din lege, persoana vatamata poate solicita anularea actului administrativ individual, putand invoca oricand pe parcursul procedurii desfasurate in fata instantei de contencios administrativ exceptia de neconstitutionalitate a oricaror dispozitii din legi sau ordonante ale Guvernului, care au legatura cu solutionarea cauzei, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deci inclusiv cele in baza carora au fost emise actele administrative. Intr-o atare situatie, instanta va sesiza Curtea Constitutionala, fara a suspenda cauza, litigiul continuand sa se judece si, eventual, sa primeasca o solutie definitiva. In cazul in care Curtea Constitutionala constata neconstitutionalitatea actului normativ in baza caruia a fost emis actul administrativ, care poate fi inclusiv o ordonanta simpla sau de urgenta a Guvernului, dupa solutionarea definitiva a cauzei, decizia Curtii Constitutionale poate constitui temei al revizuirii, remediu procesual prevazut de art. 509 din Codul de procedura civila. Scopul reglementarii caii de atac a revizuirii hotararii judecatoresti definitive pronuntate in cauza in care a fost ulterior admisa o exceptie de neconstitutionalitate este tocmai acela de a garanta mijloacele de aparare necesare realizarii drepturilor si intereselor partilor in fata justitiei, ca expresie a dreptului la un proces echitabil.


Cu privire la calea extraordinara de atac a revizuirii, Curtea a constatat ca posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curtii este circumscrisa sferei persoanelor care au declansat acest control anterior momentului publicarii deciziei, in conditiile prevazute de lege. In aceste conditii, avand in vedere importanta principiului autoritatii de lucru judecat, Curtea a retinut ca o decizie de constatare a neconstitutionalitatii unei prevederi legale trebuie sa profite, in formularea caii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justitiabili care a invocat exceptia de neconstitutionalitate in cauze solutionate definitiv pana la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a deciziei prin care se constata neconstitutionalitatea, precum si autorilor aceleiasi exceptii, invocate anterior publicarii deciziei Curtii, in alte cauze, solutionate definitiv, acest lucru impunandu-se din nevoia de ordine si stabilitate juridica.


In continuare, analizand dispozitiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a retinut ca acestea reglementeaza o situatie diferita de cea prevazuta de art. 8 din acelasi act normativ si au o incidenta limitata, circumstantiata situatiei in care ordonanta simpla sau de urgenta a Guvernului vatama in mod direct un drept ori un interes legitim . Potrivit dispozitiilor art. 9 alin. (1) din lege, "Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta".


In jurisprudenta sa, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, precitata, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, ca art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezinta expresia prevederilor constitutionale ale art. 126 alin. (6) teza a doua, potrivit carora "Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale", si reglementeaza o procedura speciala, determinata de natura actelor adoptate de Guvern pe calea delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie . Prin art. 126 alin. (6) din Constitutie si art. 9 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a optat pentru incadrarea actiunilor persoanelor vatamate prin ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale in mecanismul actiunilor in contencios administrativ, pornind de la premisa ca fundamentul obligatiei de reparare a vatamarii consta in insasi adoptarea ordonantelor neconstitutionale. Cu alte cuvinte, art. 9 din Legea nr. 554/2004 vizeaza situatiile in care o persoana se considera vatamata in mod direct printr-o ordonanta a Guvernului, actul administrativ individual adoptat in baza ordonantei sau refuzul privind emiterea unui act administrativ sau realizarea unei anumite operatiuni administrative constituind doar materializarea formala a vatamarii persoanei in cauza. Atat timp cat actiunea reclamantului are ca scop inlaturarea efectelor ordonantei Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vatamandu-le, reclamantul are deschisa procedura speciala prevazuta de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea Curtii Constitutionale in vederea efectuarii controlului de constitutionalitate al actului Guvernului.


Analizand continutul normativ al art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a observat ca alin. (1) prevede posibilitatea persoanei vatamate intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante de a introduce actiune la instanta de contencios administrativ. Obiectul actiunii este cel prevazut de art. 9 alin. (5) din lege si poate viza acordarea de despagubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonante ale Guvernului, anularea actelor administrative emise in baza acestora, precum si, dupa caz, obligarea unei autoritati publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operatiuni administrative. Actiunea poate fi formulata oricand pe perioada de activitate a actului normativ (cat timp acesta continua sa produca efecte juridice), incepand cu data intrarii sale in vigoare. Actiunea principala va fi insotita de exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor ordonantei Guvernului. Potrivit alin. (2), instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond . Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, potrivit alin. (3), instanta de contencios administrativ repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. Daca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala, instanta solutioneaza fondul cauzei, in caz contrar actiunea respingandu-se ca inadmisibila. Astfel, solutia pronuntata in urma efectuarii controlului de constitutionalitate constituie, in mod invariabil, o conditie de admisibilitate a actiunii adresate instantei de fond: o solutie de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate privind o ordonanta sau o dispozitie dintr-o ordonanta a Guvernului permite instantei analizarea pe fond a pretentiilor reclamantului, in vreme ce solutia de respingere a criticii de neconstitutionalitate constituie un fine de neprimire, ce obliga instanta de contencios administrativ la respingerea actiunii. Cu alte cuvinte, in aceasta materie, decizia Curtii are efecte asupra insesi admisibilitatii actiunii principale, astfel ca masura suspendarii de drept a acesteia din urma, pe durata desfasurarii procedurii in fata instantei de contencios constitutional, constituie o conditie mai mult decat necesara, fiind decisiva pentru continuarea litigiului (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010).


In continuare, Curtea a observat ca alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004, dispozitie criticata prin prezenta exceptie de neconstitutionalitate, prevede ca, in situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei exceptii ridicate in alta cauza, actiunea care are obiectul prevazut de art. 9 alin. (5) din lege poate fi introdusa direct la instanta de contencios administrativ competenta, in limitele unui termen de decadere de un an, calculat de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 544/2004, Curtea a constatat ca ordonanta simpla sau de urgenta, care reprezinta sursa vatamarii intr-un drept ori intr-un interes legitim al persoanei, poate constitui temei al actiunii in contencios administrativ in doua situatii. Prima este cea reglementata de art. 9 alin. (1) din lege, atunci cand persoana vatamata formuleaza actiunea principala, insotind aceasta cerere de exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei simple sau de urgenta a Guvernului. Intr-o atare situatie, actiunea de chemare in judecata nu este conditionata de parcurgerea procedurii administrative prealabile sau de respectarea unor termene. A doua situatie este cea reglementata de art. 9 alin. (4) din lege si este posibila doar in cazul in care persoana vatamata a ramas in pasivitate, neformuland actiunea intemeiata pe dispozitiile art. 9 alin. (1), situatie in care legiuitorul ii pune la dispozitie actiunea principala cu acelasi obiect, care va fi insotita, de data aceasta, de decizia Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea actului normativ emis de Guvern. In aceasta ipoteza, legiuitorul conditioneaza insa admisibilitatea actiunii de respectarea unui termen care incepe sa curga de la data publicarii actului jurisdictional al Curtii Constitutionale. Actiunea reglementata de art. 9 alin. (4) nu constituie nicidecum o repunere in termen a persoanei vatamate, asa cum sustine autorul sesizarii [de altfel, actiunea prevazuta de art. 9 alin. (1) nici nu este conditionata de respectarea unui termen], sau o aplicare retroactiva a deciziei Curtii Constitutionale, ci are scopul de a disciplina conduita procesuala a persoanelor vatamate prin ordonante ale Guvernului, sub aspectul termenului in care acestea pot formula actiunea in contencios administrativ in vederea remedierii vatamarii produse prin actul declarat neconstitutional. Legiuitorul nu face decat sa limiteze dreptul la actiune al persoanei vatamate sub aspect temporal, tocmai ca expresie a principiului securitatii si stabilitatii raporturilor juridice, in lipsa dispozitiilor art. 9 alin. (4), actiunea in contencios administrativ impotriva ordonantelor Guvernului intemeindu-se exclusiv pe norma cuprinsa in art. 9 alin. (1), deci putand fi admisibila oricand. Or, tocmai o astfel de situatie a evitat legiuitorul, conditionand remedierea prejudiciilor cauzate prin actele normative cu caracter de reglementare primara adoptate de Guvern de exercitarea dreptului la actiune in termenul de un an de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a deciziei Curtii Constitutionale.


Avand in vedere aceste aspecte, Curtea a constatat ca dispozitiile art. 9 alin. (4) nu sunt aplicabile decat in ipoteza in care vatamarea este rezultatul insesi adoptarii ordonantei Guvernului, iar nu si in ipotezele in care vatamarea este mediata prin actul/actiunea/omisiunea autoritatii administrative, cazuri in care sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 si, implicit, prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila, referitoare la revizuirea hotararii pronuntate, daca Curtea a declarat neconstitutionala prevederea ce a facut obiectul exceptiei invocate in acea cauza. Asa fiind, Curtea a retinut ca sfera de incidenta a celor doua norme legale - art. 8, respectiv art. 9 - este diferita, legiuitorul distingand, prin ipoteza de aplicare a acestora, situatiile juridice care sunt guvernate de fiecare dintre ele.


Pentru toate aceste argumente, Curtea a considerat neintemeiata critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala, potrivit careia incidenta deciziei de admitere pronuntate de instanta de contencios constitutional intr-o cauza solutionata de instanta judecatoreasca definitiv, pana la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si in care nu a fost dispusa sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate avand acelasi obiect ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdictional al Curtii si ar nega, in mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atasata hotararilor judecatoresti definitive, intrucat, prin ipoteza de incidenta a dispozitiei art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, o asemenea situatie este exclusa.


Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntata de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si in prezenta cauza.


1.5 Solutia Curtii Constitutionale


Astfel, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia 107/2019, ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate, si a constatat constitutionalitatea dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 in raport cu criticile formulate.


2. Concluzii


Retinem, in concluzie, urmatoarele: nu se poate considera ca dispozitiile criticate ar induce un efect retroactiv al deciziilor Curtii Constitutionale din moment ce, prin intermediul acestora, legiuitorul nu face decat sa limiteze, sub aspect temporal, dreptul la actiune al persoanei vatamate prin actul declarat neconstitutional, tocmai ca expresie a principiului securitatii si stabilitatii raporturilor juridic. Mai mult decat atat, dupa cum a aratat Curtea Constitutionala si in jurisprudenta sa anterioara, actiunea reglementata de art. 9 alin. (4) nu constituie nicidecum o repunere in termen a persoanei vatamate, ci are scopul de a disciplina conduita procesuala a persoanelor vatamate prin ordonante ale Guvernului, in lipsa acestuia, actiunea in contencios administrativ impotriva ordonantelor Guvernului putand fi admisibila oricand.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. G. Bogasiu, Legea contenciosului administrativ, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2015


2. A. Trailescu, A. Trailescu, Legea contenciosului administrativ. Comentarii si explicatii, ed. a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2014


II. Legislatie


1. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 107/2019






[1] G. Bogasiu, Legea contenciosului administrativ, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2015.




[2] A. Trailescu, A. Trailescu, Legea contenciosului administrativ. Comentarii si explicatii, ed. a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2014


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 107/2019    Exceptie de neconstitutionalitate    Legea contenciosului administrativ    Legea 554/2004    Principiul neretroactivitatii legii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Dialogurile MCP – Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019

Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro