Prima pagină » Articole juridice » Drept Comercial » Persoanele care nu actioneaza in calitate de furnizori sau de cumparatori pe piata afectata de o intelegere pot solicita repararea prejudiciului cauzat de aceasta intelegere

Persoanele care nu actioneaza in calitate de furnizori sau de cumparatori pe piata afectata de o intelegere pot solicita repararea prejudiciului cauzat de aceasta intelegere

Publicat: 15 Dec 2019 2322 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro Secţiunea: Drept Comercial

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Intelegere intre concurenti actuali sau potentiali � adica intre intreprinderi care se gasesc pe acelasi nivel al lantului de productie sau de distributie � referitoare, de exemplu, la cercetare si dezvoltare, la productie, cumparari sau comercializare.

Prin hotararea pronuntata Curtea a facut precizari importante cu privire la corelarea dispozitiilor dreptului Uniunii cu cele ale dreptului national care guverneaza actiunile in despagubire pentru prejudiciile cauzate de o intelegere, statuand ca articolul 101 TFUE trebuie interpretat in sensul ca un organism public care a acordat imprumuturi preferentiale cumparatorilor de produse care fac obiectul intelegerii poate solicita repararea prejudiciului cauzat de intelegere .

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.

O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.

Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).

Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Cauza pendinte in fata Oberster Gerichtshof (Curtea Suprema, Austria) se inscrie in continuarea unei actiuni in despagubire formulata, printre altele, de Land OberA�sterreich (denumit in continuare ``reclamantul``) impotriva a cinci societati active pe piata instalarii si intretinerii de ascensoare si scari rulante a caror participare la comportamente anticoncurentiale in cadrul unei intelegeri a fost stabilita in prealabil.

Reclamantul nu a suferit prejudicii in calitate de cumparator de produse care fac obiectul intelegerii. In schimb, sporirea costurilor de constructie cauzata de intelegere l-ar fi determinat sa acorde subventii, sub forma unor imprumuturi preferentiale destinate finantarii unor proiecte de constructii afectate de intelegere, valoarea acestor subventii fiind mai mare decat ar fi fost in lipsa respectivei intelegeri, ceea ce l-a privat pe reclamant de posibilitatea de a utiliza aceasta diferenta in alte scopuri mai profitabile.

Or, potrivit Oberster Gerichtshof, principiile care guverneaza, in dreptul national, repararea prejudiciilor pur patrimoniale ar limita repararea la prejudiciile pe care norma incalcata urmarea sa le impiedice, ceea ce ar putea exclude repararea de prejudicii suferite de persoane care nu actioneaza nici in calitate de furnizori, nici in calitate de cumparatori pe piata afectata de intelegere . La intrebarea Oberster Gerichtshof cu privire la compatibilitatea unei asemenea limitari cu articolul 101 TFUE, Curtea a amintit, in primul rand, ca articolul 101 alineatul (1) TFUE produce efecte directe in relatiile dintre particulari si confera, printre altele, oricarei persoane care a suferit un prejudiciu cauzat printr-un contract sau printr-un comportament care poate restrange sau denatura concurenta dreptul de a solicita repararea acestuia, atunci cand exista o legatura de cauzalitate intre prejudiciu si incalcarea normelor de concurenta .

In plus, Curtea a indicat de asemenea ca normele nationale privind modalitatile de exercitare a acestui drept la reparatie nu trebuie sa aduca atingere aplicarii efective a articolului 101 TFUE. Curtea a considerat ca protectia eficienta impotriva consecintelor negative ale unei incalcari a normelor Uniunii in materie de concurenta ar fi grav compromise daca dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de o intelegere ar fi de la bun inceput limitat la furnizorii si la cumparatorii de pe piata afectata de intelegere . Or, in cauza principala, limitarea prevazuta de dreptul national cu privire la prejudiciul reparabil ar avea tocmai ca efect excluderea reparatiei prejudiciului pretins de reclamant, din cauza faptului ca nu detine calitatea de furnizor sau de cumparator pe piata afectata de intelegere .

Astfel, intrucat exista riscul ca participantii la o intelegere sa nu fie obligati sa repare toate daunele pe care le-ar fi putut cauza, nu este necesar ca prejudiciul suferit de persoana in cauza sa aiba o legatura specifica cu scopul protectiei urmarit de articolul 101 TFUE.

Potrivit Curtii, articolul 101 TFUE implica asadar ca oricarei persoane care nu actioneaza in calitate de furnizor sau de cumparator pe piata afectata de o intelegere, dar care a acordat subventii sub forma de imprumuturi preferentiale unor cumparatori de produse oferite pe aceasta piata, sa i se permita sa solicite repararea prejudiciului suferit din faptul ca, intrucat cuantumul acestor subventii a fost mai important decat daca intelegerea mentionata nu ar fi existat, ea nu a putut sa investeasca aceasta diferenta intr-un mod mai lucrativ.

In sfarsit, Curtea a precizat ca revine instantei nationale sarcina de a stabili daca reclamantul dispunea sau nu de posibilitatea de a efectua plasamente mai lucrative si daca acesta a dovedit existenta unei legaturi de cauzalitate intre acest prejudiciu si intelegerea in cauza.

Hotararea in cauza C-435/18 Otis si altii/Land OberA�sterreich si altii