Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Fiscal » Impozitele speciale prelevate pe cifra de afaceri a intreprinderilor de telecomunicatii si din sectorul comertului cu amanuntul sunt compatibile cu dreptul Uniunii

Impozitele speciale prelevate pe cifra de afaceri a intreprinderilor de telecomunicatii si din sectorul comertului cu amanuntul sunt compatibile cu dreptul Uniunii

  Publicat: 07 Mar 2020       847 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Fiscal  


In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
In Hotararile Vodafone Magyarorszag (C-75/18) si Tesco-Global Aruhazak (C-323/18), pronuntate la 3 martie 2020, Curtea, reunita in Marea Camera, a considerat compatibile cu principiul libertatii de stabilire si cu Directiva 2006/1121 (denumita in continuare „Directiva TVA”) impozitele speciale prelevate in Ungaria pe cifra de afaceri a intreprinderilor de telecomunicatii si a intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectorul comertului cu amanuntul.

Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Solutie dispusa de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie īn baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, īn schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,

Astfel, imprejurarea ca aceste impozite speciale, care greveaza cifra de afaceri in mod progresiv (sau chiar foarte progresiv in ceea ce il priveste pe cel de al doilea), sunt suportate in principal de intreprinderi detinute de persoane originare din alte state membre, ca urmare a faptului ca aceste intreprinderi realizeaza cifrele de afaceri cele mai importante pe pietele maghiare vizate, reflecta realitatea economica a acestor piete si nu constituie o discriminare impotriva acestor intreprinderi.


Curtea a statuat de asemenea ca, intrucat impozitul la care sunt supuse intreprinderile de telecomunicatii nu prezinta toate caracteristicile esentiale ale TVA-ului, acest impozit nu poate fi asimilat acestuia din urma, astfel incat nu aduce atingere functionarii sistemului de TVA al Uniunii si, prin urmare, este compatibil cu Directiva TVA.


Intrucat i s-a solicitat sa stabileasca si compatibilitatea legislatiei maghiare de instituire a acestor impozite speciale cu normele Uniunii in materia ajutoarelor de stat, Curtea s-a pronuntat, intr-o prima etapa, cu privire la admisibilitatea acestor intrebari2 .


In aceasta privinta, Curtea a amintit ca taxele nu intra in domeniul de aplicare al dispozitiilor Tratatului FUE privind ajutoarele de stat, cu exceptia cazului in care acestea constituie modul de finantare a unei masuri de ajutor si fac astfel parte integranta din aceasta masura . Or, o taxa nu este susceptibila sa faca parte integranta dintro masura de ajutor decat atunci cand exista o legatura de alocare obligatorie intre aceasta taxa si ajutor in temeiul reglementarii nationale relevante.


In speta, Curtea a constatat totusi ca cererile de scutire de impozite speciale pe care societatile reclamante le au introdus in fata autoritatilor fiscale maghiare privesc impozite cu aplicabilitate generala varsate la bugetul de stat, fara a fi alocate in mod specific finantarii unui avantaj in favoarea unei categorii speciale de persoane impozabile. Curtea a concluzionat ca nu exista o legatura de alocare obligatorie intre impozitele speciale prelevate in sarcina acestor societati reclamante si scutirea de care beneficiaza anumite persoane impozabile, astfel incat eventualul caracter ilegal al unei asemenea scutiri in raport cu normele dreptului Uniunii aferente ajutoarelor de stat nu este de natura sa afecteze legalitatea acestor impozite speciale in sine. Prin urmare, societatile reclamante nu se pot prevala in fata instantelor nationale de acest eventual caracter ilegal pentru a se sustrage de la plata impozitelor mentionate.


Intr-o a doua etapa, Curtea a examinat daca legislatia maghiara de instituire a impozitelor speciale in cauza instituie o discriminare intemeiata pe locul in care se afla sediul societatilor, interzisa de dispozitiile Tratatului FUE referitoare la libertatea de stabilire. In aceasta privinta, Curtea a constatat mai intai ca societatile-mama ale reclamantelor au sediul in Regatul Unit si, respectiv, in Tarile de Jos si ca, in masura in care isi desfasoara activitatile pe piata maghiara prin intermediul unor filiale, libertatea lor de stabilire poate fi afectata de orice restrictie aplicata acestor filiale. Dupa ce a amintit jurisprudenta sa privind interzicerea discriminarilor directe si indirecte, Curtea a constatat in continuare, in speta, ca impozitele speciale in litigiu nu fac distinctie in functie de locul in care se afla sediul societatilor.


In acest context, Curtea a subliniat, in primul rand, ca, intrucat toate intreprinderile care isi desfasoara activitatea in Ungaria in sectoarele vizate sunt supuse impozitelor incriminate, iar cotele de impozitare respectiv aplicabile diferitor transe ale cifrei de afaceri sunt valabile pentru ansamblul acestor intreprinderi, legislatia maghiara de instituire a acestor impozite nu stabileste nicio discriminare directa in detrimentul intreprinderilor detinute de persoane (fizice sau juridice) din alte state membre. In al doilea rand, Curtea a verificat daca (puternica) progresivitate a impozitelor speciale poate fi considerata o sursa de discriminare indirecta in detrimentul acestor din urma intreprinderi.


In aceasta privinta, Curtea a constatat ca, in ceea ce priveste exercitiile fiscale in cauza, si anume cele care acopera perioada cuprinsa intre 1 aprilie 2011 si 31 martie 2015 in cauza Vodafone si cea cuprinsa intre 1 martie 2010 si 28 februarie 2013 in cauza Tesco, persoanele impozabile care se incadrau numai in transa de baza impozitata cu 0 % erau, toate, persoane impozabile detinute de persoane maghiare, in timp ce cele care se incadrau in transele superioare erau in majoritate persoane impozabile detinute de persoane din alte state membre.


Astfel, cea mai mare parte a impozitului special a fost suportata de persoane impozabile detinute de persoane din alte state membre. Cu toate acestea, Curtea a amintit ca statele membre sunt libere sa stabileasca sistemul de taxare pe care il considera cel mai adecvat si sa impuna o impozitare progresiva pe cifra de afaceri in masura in care cuantumul cifrei de afaceri constituie un criteriu de distinctie neutru valoarea cifrei de afaceri constituie un criteriu de distinctie neutru si un indicator relevant al capacitatii contributive a persoanelor impozabile. In acest context, imprejurarea ca cea mai mare parte din impozitele speciale in cauza este suportata de persoane impozabile detinute de persoane fizice sau juridice din alte state membre nu poate fi suficienta pentru a se constata existenta unei discriminari in detrimentul lor.


Astfel, aceasta imprejurare se explica prin faptul ca pietele vizate in prezentele cauze sunt dominate de asemenea persoane impozabile, care realizeaza pe acestea cifrele de afaceri cele mai importante. Ea constituie astfel un indicator contingent sau chiar aleatoriu, care poate fi atins de fiecare data cand piata vizata este dominata de intreprinderi din alte state membre sau din state terte sau de intreprinderi nationale detinute de persoane din alte state membre sau din state terte.


In plus, transa de baza impozitata cu 0 % nu priveste exclusiv persoanele impozabile detinute de persoane maghiare, din moment ce orice intreprindere care isi desfasoara activitatea pe piata vizata beneficiaza de reducere pentru partea din cifra sa de afaceri care nu depaseste plafonul corespunzator acestei transe.


In consecinta, cotele (intens) progresive ale impozitelor speciale in cauza nu instituie, prin insasi natura lor, o discriminare intemeiata pe locul in care se afla sediului societatilor, intre persoanele impozabile detinute de persoane maghiare si persoanele impozabile detinute de persoane din alte state membre. In plus, in hotararea sa pronuntata in cauza C-75/18, Curtii i se solicita stabilirea compatibilitatii introducerii impozitului special pe cifra de afaceri a intreprinderilor de telecomunicatii cu Directiva TVA3 .


In aceasta privinta, ea a amintit ca trebuie sa se analizeze in special daca impozitul in discutie are ca efect compromiterea functionarii sistemului comun al TVA-ului prin grevarea circulatiei bunurilor si serviciilor si prin afectarea tranzactiilor comerciale intr-un mod comparabil cu TVA-ul, ceea ce este cazul, printre altele, al impozitelor care prezinta caracteristicile esentiale ale TVA-ului.


Ea a constatat insa ca legislatia maghiara de instituire a impozitului special in cauza nu prevede perceperea acestui impozit in fiecare stadiu al procesului de productie si de distributie si nici deducerea impozitului achitat in etapa precedenta a acestui proces. Astfel, intrucat doua dintre cele patru caracteristici esentiale stabilite de Curte in jurisprudenta sa anterioara nu sunt indeplinite de impozitul special in cauza, Directiva TVA nu se opune introducerii acestuia.


Hotararea in cauzele C-75/18 si C-323/18 Vodafone MagyarorszA”g Mobil TA”vkA¶zlA©si Zrt. si Tesco-Global AruhA”zak Zrt./Nemzeti Ado- A©s VA”mhivatal Fellebbviteli IgazgatosA”ga


1 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata (JO 2006, L 347, p. 1, Editie speciala, 09/vol. 3, p. 7).


2 In anul 2019, Tribunalul a anulat doua decizii ale Comisiei privind calificarea drept masuri de ajutor de stat a impozitului polonez in sectorul vanzarii cu amanuntul si a taxei maghiare pe publicitate [Hotararea Tribunalului din 16 mai 2019, Polonia/Comisia (cauzele conexate T-836/16 si T-624/17, Comunicatul de presa 64/19) si Hotararea Tribunalului din 27 iunie 2019, Ungaria/Comisia (T-20/17, Comunicatul de presa 84/19)]. Aceste hotarari fac in prezent obiectul unor recursuri in fata Curtii (C-562/19 P si C-596/19 P).


3 Articolul 401.





Citeşte mai multe despre:    TVA    cifra de afaceri    Directiva TVA    impozite speciale    capacitate contributiva a persoanelor impozabile

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior – pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Dreptul la viata privata pe retelele de socializare, intre victima si iresponsabil
Sursa: Irina Maria Diculescu

Publicitatea in avocatura. Marketing juridic. Limitari si posibilitati practice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Registrul de evidenta fiscala pentru persoanele fizice 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Hotarare care cuprinde considerente contradictorii si nu prezinta – aplicat si coerent – argumentele pe care si-a intemeiat solutia
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 784/2020

Dreptul de deducere a TVA este conditionat de completarea in facturi a elementelor obligatorii prevazute de lege si-sau cu alte documente justificative anexate acestor facturi
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 2718/2019

Nu constituie o conduita abuziva a autoritatii contractante solicitarea prezentarii de catre ofertanti a certificatului ISO din partea producatorilor dispozitivelor medicale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

Hotararea in cauza Brisc impotriva Romaniei din 11.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei