Totusi, in contextul raspandirii tot mai acerbe a virsului Covid-19 pe teritoriul Romaniei, pentru asigurarea unui echilibru intre protejarea starii de sanatate si diminuarea impactului economic si social, angajatorii si salariatii pot conveni, acolo unde este posibil, prestarea muncii de catre angajat la domiciliu sau in regim de telemunca.
Munca la domiciliu este reglementata de Codul_muncii in cadrul Titlului II, Capitolul IX, iar regulile de desfasurare a activitatii de catre salariat in regim de telemunca sunt prevazute de Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca.
Cele doua varietati ale muncii la distanta se inrudesc in buna masura, insa implica anumite diferente .
Munca la domiciliu reprezinta, conform insasi titulaturii, indeplinirea atributiilor specifice unei functii la domiciliul salariatului, adica, potrivit art. 87 din Codul civil, acolo unde acesta isi are locuinta principala.
Telemunca este acea forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, cel putin o zi pe luna, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor.
Astfel, principala diferenta dintre cele doua varietati de munca la distanta este data de aspectul teritorialitatii, in sensul ca in cazul telemuncii, locul muncii va putea fi nu numai domiciliul, dar si in orice alt loc ales de catre telesalariat (orice salariat care desfasoara activitatea in regim de telemunca), in afara locului de munca organizat de angajator .
Desi reglementarea notiunii de ``munca la domiciliu`` din Codul muncii apare ca fiind mult restrictiva, apreciem ca si munca desfasurata la resedinta salariatului (locul unde isi are locuinta secundara) este supusa regimului privind munca la domiciliu .
De asemenea, comparativ cu situatia in care salariatul presteaza munca la domiciliu si isi organizeaza singur programul de lucru, telesalariatul isi organizeaza programul de lucru de comun acord cu angajatorul, in conformitate cu prevederile contractului individual de munca, regulamentului intern si/sau contractului colectiv de munca aplicabil.
O alta distinctie este data de faptul ca telemunca se realizeaza prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor, in timp ce munca la domiciliu nu presupune in mod obligatoriu accesul la aceste mijloace de telecomunicatii.
Cu toate acestea, munca la domiciliu si telemunca se afla in relatie de complementaritate, de la general la special, avand in vedere dispozitiile art. 10 din Legea nr. 81/2018. In contextul evolutiei tehnologice, aceasta reglementare a telemuncii a venit sa complineasca dispozitiile Codului muncii referitoare la munca la domiciliu, care sunt depasite de realitatea economica.
Daca un salariat desfasoara munca la domiciliul propriu si in acest scop utilizeaza echipamente de tehnologia informatiei si comunicatiilor, practic munca acestuia indeplineste caracteristicile ambelor tipuri de modalitati de desfasurare a muncii, fara a prevala practic una fata de cealalta, mai ales ca nu exista deosebiri majore de continut intre reglementarile aferente acestora[1].
In aceasta ipoteza, din punct de vedere formal, putem incadra salariatul atat in tipologia muncii la domiciliu, cat si in tipologia telemuncii in functie de precizarea din cuprinsul contractului individual de munca/actului aditional, daca salariatul lucreaza in regim de telemunca sau la domiciliu .
Autor: avocat Gales Iulian, MCP Cabinet avocati
Despre -MCP Cabinet avocati- Infiintat anul 2008, Cabinetul de avocati fondat de -avocat Marius-Catalin Preduteste specializat in domeniul relatiilor de munca, comerciale si protectia datelor.
A se vedea si:
Modificarea unilaterala si temporara a locului si felului muncii in contextul pandemiei cu coronavirus
Forma si continutul contractului de munca la domiciliu, in cazul activitatii de telemunca
[1] Valeriu Zanfir, Observatii privind regimul juridic al telemuncii, 22.06.2018, www.juridice.ro.
GDPR: Prelucrarea datelor angajatilor in contextul derularii activitatii de telemunca Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Dialogurile MCP (III) - Dreptul la deconectare al salariatului. Respectarea timpului normal de lucru in era digitala Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Interviu avocat Predut: Oportunitatea digitalizarii relatiilor de munca. Efecte imediate si pe termen lung Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Dialogurile MCP – Digitalizarea raporturilor de munca Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati
Evaluarea salariatilor prin procese automate, aplicatii si platforme electornice Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati
E-sanatatea si securitatea in munca pe piata unica digitala Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati
Evidenta zilnica si reala a timpului de lucru. Precizarea orei de inceput si a orei de sfarsit pentru fiecare angajat Pronuntaţă de: Judecatoria Targu Jiu - Sentinta civila nr. 1803 din data de 25 Martie 2019
Valabilitatea actelor aditionale de majorare a salariului nesemnate de salariat Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia nr. 641 din 01.07.2019
Munca suplimentara. Clarificarea si dovedirea aspectelor de fapt si de drept. Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3743/2020
Constatarea existentei raporturilor de munca in lipsa unui Contract individual de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta Civila nr. 186, din 02.04.2019
Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica. Inserarea motivelor concedierii in notificarea de preaviz Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5926 din data de 04.11.2020