din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2766 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Munca suplimentara. Clarificarea si dovedirea aspectelor de fapt si de drept.

Munca suplimentara. Clarificarea si dovedirea aspectelor de fapt si de drept.

  Publicat: 19 Mar 2021       2830 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin Sentinta civila nr. 6628 din data de 25.11.2019 pronuntata de Tribunalul Teleorman Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, C. administrativ si Fiscal in Dosarul nr., a fost respinsa cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta R. A. A. in contradictoriu cu parata .Romania SRL, ca neintemeiata.

Prin aceeasi sentinta, a fost respinsa cererea paratei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Bilet la ordin andosat in alb, emis de catre unitatile economice mari.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Vezi Domiciliu conventional.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Bilet la ordin andosat in alb, emis de catre unitatile economice mari.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reglementate in sectiunea VII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, numite uneori si "martori muti",
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este acea parte din declaratia invinuitului prin care recunoaste fapta savarsita.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Vezi Domiciliu conventional.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Vezi Domiciliu conventional.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Vezi Domiciliu conventional.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Vezi Domiciliu conventional.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Vezi Domiciliu conventional.
Vezi Domiciliu conventional.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Vezi Domiciliu conventional.
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Orice mesaj scurt (SMS) transmis ulterior unui apel de urgenta, privind aceeasi situatie de urgenta,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In cadrul grupurilor de societati, consta in impartirea puterii de decizie la o societate exploatata in comun, in virtutea unui acord intre asociati sau actionari.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

In considerentele hotararii judecatoresti, instanta de fond a retinut ca reclamanta a fost salariata paratei in baza contractului individual de munca nr. 3276/20.11.2006 (f 25- 20 vol. VI) incheiat pe durata nedeterminata, incepand cu data de 06.11.2006, aceasta fiind incadrata initial in functia de Asociat Cercetare Clinica cu un program normal de lucru de 8 ore/zi, respectiv 40 de ore/saptamana, intre orele 09- 18, cu o pauza de masa de 1 ora intre orele 13- 14.


La art. 10. 3 (f 51 vol. VI) din respectivul contractul individual de munca referitor la munca suplimentara se prevede ca ``prestarea orelor suplimentare de catre salariat se va face numai in conditiile stabilite prin Regulamentul Intern al angajatorului intocmit cu respectarea prevederilor legale in materie``.


In Regulamentul Intern al angajatorului (f 64 si urm. Vol. VI) (denumit in continuare ROI) la art. 5.1 lit. a teza a IIi-a referitoare la munca suplimentara se prevede ``confirmarea efectuarii orelor de munca peste programul normal de lucru se face prin aprobarea sefului direct, cu ulterioara confirmare a Departamentului Financiar. Orele suplimentare se efectueaza la cererea expresa a sefului direct si cu acordul salariatului, in limitele prevazute de lege. Compensarea cu timp liber corespunzator se face in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acestora. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul de 60 de zile, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia``.


Referitor la dreptul la repaus zilnic si saptamanal si zile libere legale, la art. 5.1 lit. c teza a Iv-a se prevede ca ``in cazul in care sarbatorile legale nu pot fi efectuate din motive ce tin de Societate, angajatii vor fi compensati cu zile libere care pot fi efectuate la momentul stabilit cu Directorul de Departament``.


Cu privire la modul de efectuare a concediului de odihna la art. 5.1 lit. d din ROI exista prevederi care le preiau pe cele din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


De-a lungul timpului raportul de munca dintre parti a suferit mai multe modificari convenite de parti prin acte aditionale (f 31 si urm. Vol. VI) si nu numai.


In perioada de interes in cauza (01.12.2014 - 31.10.2017) reclamanta ocupa functia de Manager Proiect (cod C._) incepand cu data de 01.08.2013 (f 44 vol. VI), avand un salariu de baza lunar brut care a evoluat in acest interval intre 23.203 lei si de 26. 838 lei (f 45 - 49 vol. VI).


Pentru a proba activitatea prestata peste programul normal de lucru, in zile de repaus saptamanal, zile de sarbatori legale sau in perioada concediului de odihna, reclamanta a depus la dosar atat listinguri ale unor tabele completate electronic de reclamanta cu titlu de pontaje (timesheet-uri), fara dovada ca acestea au si fost semnate electronic de catre aceasta, precum si printscreen-uri/screenshot-uri si mesaje electronice redate pe suport hartie .


Pretentiile deduse judecatii implica recunoasterea dreptului reclamantei la plata sumelor calculate conform legii sau a conventiei dintre parti pentru orele lucrate peste programul normal de lucru (suplimentare), cele lucrate in zilele de repaus saptamanal, zilele lucrate in timpul sarbatorilor legale, precum si orele lucrate de reclamanta in timpul concediilor de odihna din perioada 01.12.2014 - 31.10.2017.


Avand in vedere sustinerile contradictorii ale partilor, instanta a apreciat ca recunoasterea dreptului substantial al partii la plata orelor prestate peste programul normal de lucru sau in zile nelucratoare, legal sau conventional, impune clarificarea si dovedirea mai multor aspecte de fapt si de drept: programul de lucru convenit intre parti, existenta si respectarea procedurii de efectuare a muncii suplimentare, prestarea efectiva a muncii peste acest program sau in zile libere, natura muncii prestate peste program, determinarea si cuantificarea orelor prestate astfel.


Analizand ordinea de solutionare a acestor probleme, instanta a apreciat ca primeaza cele privind programul de lucru convenit intre parti si dovada muncii suplimentare efectuate deoarece lipsa dovezilor in acest sens face de prisos analizarea celorlalte aspecte, devenind nerelevant daca si cum angajatorul trebuia sa solicite efectuarea unei munci suplimentare care nu a fost dovedita, nefiind posibila nici determinarea si cuantificarea acesteia.


Deoarece munca suplimentara implica, printre altele, depasirea timpului de munca convenit de parti, Tribunalul a analizat in primul rand care era programul de lucru real si legal convenit de parti in aceasta perioada .


Din sustinerile concordante ale partilor rezulta ca, in aceasta perioada, reclamanta si-a desfasurat activitatea de la domiciliu .


Din inscrisurile administrate referitoare la raportul juridic dintre parti (contractul individual de munca si acte aditionale scrise) rezulta ca programul de munca al reclamantei era cel normal, de 8 ore/zi, respectiv 40 de ore/saptamana, intre orele 09- 18, cu o pauza de masa de 1 ora intre orele 13- 14.


La momentul inregistrarii prezentei cauze, raportul de munca dintre parti incetase.


Desi nu au fost depuse probe in acest sens, la termenul din data de 10.10.2018 (f 23 vol. X), avocatul reclamantei, in legatura cu proba cu interogatoriul reclamantei, a afirmat ca aceasta locuieste in Marea Britanie unde se afla noul loc de munca al acesteia.


Avand in vedere cele de mai sus, se ridica problema de drept a eficientei juridice a acestei intelegeri a partilor cu privire la programul real de lucru al reclamantei care are rol determinant in cauza.


Pentru identitate de ratiune si in baza principiului cine poate mai mult poate si mai putin, transpunand la cazul concret al reclamantei considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie din Decizia nr. 37/2016 prin care s-a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 7., privind pronuntarea unei hotarari prealabile, Tribunalul a retinut ca intelegerea verbala a partilor din prezenta cauza reprezinta un act aditional nul absolut pentru vicii de forma, respectiv pentru lipsa caracterului scris al acestuia, act care insa nu a fost constatat nul pana la incetarea raportului dintre parti astfel ca a produs efecte juridice specifice.


Chiar daca Decizia se refera la existenta unui contract individual de munca, considerentele pot fi aplicate prin asemanare si pentru faptul ca actul aditional reprezinta mai putin decat un contract, astfel ca, daca instanta poate da eficienta unei intelegeri care poate produce mai multe efecte, cu atat poate da eficienta uneia care produce mai putine.


Pentru cele aratate mai sus, Tribunalul a retinut astfel ca reclamanta a lucrat de la domiciliu, fapt care atrage incidenta in cauza a prevederilor art. 108 si urm. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Odata stabilit faptul ca reclamanta lucra de acasa, indiferent ca avea sau nu un program atat de flexibil pe cat ii permitea legea, s-a analizat modul de evidentiere a muncii efectiv prestate de reclamanta pentru societatea parata in cadrul proiectelor in care a fost desemnata si nu numai, precum si caracterul suplimentar al acesteia.


In lipsa unor reguli speciale cu privire la durata timpului de munca si munca suplimentara pentru salariatii care desfasoara activitate la domiciliu, se vor aplica cele de drept comun de la art. 111 si urm. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


De asemenea, devine incident in cauza si art. 119 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care prevede ca ``(1) Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca definit potrivit art. 161 evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orelor de incepere si de sfarsit ale programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.


(2) Pentru salariatii mobili si salariatii care desfasoara munca la domiciliu, angajatorul tine evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat in conditiile stabilite cu salariatii prin acord scris, in functie de activitatea specifica desfasurata de catre acestia``.


Intrucat prin raportare la prevederile art. 119 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) aratat mai sus angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orelor de incepere si de sfarsit ale programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru, rezulta ca aceasta evidenta poate sa existe in scris sau electronic.


Fiind folosita pentru a se verifica respectarea prevederilor in materie de munca dintre partile unui raport de munca rezulta ca forma scrisa este necesara ``pentru dovedirea actului juridic``.


Analizand prevederile de la alin. 2 ale acestui articol, respectiv cele referitoare la evidenta orelor de munca prestate de salariatii mobili cum s-a dovedit ca a fost si reclamanta, Tribunalul a retinut ca teoretic ar trebui sa existe un acord scris intre parti in acest sens.


La dosar nu a fost depus un astfel de acord, dar au fost depuse pontaje (in engleza timesheet) in care au fost consemnate personal de catre reclamanta orele prestate.


Aceste pontaje au fost completate electronic, fiind depuse la dosar pe format hartie sub forma unor tabele completate electronic de reclamanta, fara dovada ca acestea au si fost semnate electronic de catre aceasta.


De asemenea, la dosar au fost depuse si printscreen-urile (imagini de ecran de calculator) /screenshot-urile (capturi de ecran) cu listinguri de mesaje, dar si mesaje electronice redate pe suport hartie .


Din analiza coroborata a art. 250 din Noul Cod de Procedura Civila referitor la obiectul probei si mijloacele de proba, a art. 265- 267 referitoare la notiunile de inscris, inscrisuri pe suport informatic si inscrisuri in forma electronica, a art. 282 referitoare la definitia inscrisului pe suport informatic si a art. 341 care defineste mijloacele materiale de proba rezulta ca listarea pe suport de hartie a corespondentei electronice dintre reclamanta si alte persoane sau a unor rapoarte efectuate electronic pot sa reprezinte instrumentele probatorii ale inscrisurilor pe suport informatic deoarece nu se incadreaza in niciuna dintre celelalte mijloace de proba prevazute de lege, respectiv inscrisuri sub semnatura privata sau autentice ori alt tip de inscrisuri asa cum sunt definite prin lege, martori, prezumtii, marturisirea uneia dintre parti, facuta din proprie initiativa sau obtinuta la interogatoriu, expertiza, cercetare la fata locului sau prin orice alte mijloace prevazute de lege, insa cu indeplinirea si a conditiilor de a fi inteligibile (sa poata fi citite, sa fie accesibile) si de a prezenta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta in privinta continutului lor si a identitatii persoanelor de la care emana deoarece aceste inscrieri sunt facute in mod sistematic si fara lacune.


Aceste inscrisuri sunt prezumate ca valabile in conditiile in care prezumtia legala de validitate instituita de art. 283 din Codul de procedura civila nu este rasturnata.


Se constata astfel ca aceste probe care vin in concurs sunt similare astfel ca au aceeasi valoare juridica de instrumente probatorii ale inscrisurilor pe suport informatic.


Reclamanta incearca sa incline balanta in favoarea mesajelor electronice in detrimentul pontajelor, deci a propriilor evidente.


In consideratiile generale din data de 18.07.2018 (f 56 si urm. Vol. X) la pct. 7- 9 aceasta sustine in esenta ca numarul de ore suplimentare ce trebuie platit acesteia nu trebuie calculat prin raportare la timesheet-uri despre care afirma ca nu reprezinta documente interne de pontaj pentru faptul ca indiferent de orele completate in acestea salariul nu creste corespunzator si nici clientii nu sunt facturati in plus sau, din contra, sunt facturati chiar si cand nu sunt mentionate ore de decontat.


Aceste sustineri nu fac decat sa confirme cele aratate de parata in explicatiile sale (f 60 - 61 vol. X), respectiv ca un astfel de pontaj are caracter intern si reprezinta instrumentul prevazut de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) de evidentiere a timpului de munca si cu orele nefacturabile pentru a permite angajatorului sa faca estimari de cost si eventual stabilirea unor preturi contractuale finale care sa reflecte in mod corect efortul resursei umane si marja de profitabilitate a societatii.


Afirmatiile paratei se confirma si prin prevederile din Manualul de completare al acestor evidente, respectiv ca acestea sunt documente interne care regleaza raporturile dintre partile unui contract individual de munca in ceea ce priveste evidentierea timpului de lucru, nu dintre angajator si clientii sai.


Se explica astfel de ce veniturile/cheltuielile dintre societate si clienti nu variaza in functie de acestea.


Aspecte ca cele de mai sus au fost antamate si in concluziile pe fondul cauzei cand reclamanta a mai adaugat ca nici Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2003/88/CE si nici Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu definesc timpul de lucru ca fiind perioada in care salariatul isi inregistreaza singur orele de munca, iar nerespectarea normelor interne de contabilizare a timpului de lucru conduce la sanctionarea salariatului (cum s-a si intamplat in cazul reclamantei pentru necompletarea acestor evidente pentru ultimele 3 luni de activitate din anul 2017) si nu la neplata orelor lucrate de salariat .


Din toate aceste sustineri, instanta a constatat ca reclamanta incearca sa inlature de la analiza timesheet-urile completate de aceasta, minimalizand sau trecand cu vederea peste obligatia legala aratata mai sus a angajatorului de a organiza astfel de evidente.


Reclamanta nu explica insa cum in lipsa unor astfel de evidente aceasta a fost platita pentru ore suplimentare prestate in perioada de interes din actiune pentru care nu a semnat condica de prezenta la sediul sau punctul de lucru al societatii, neexistand astfel nicio alta evidenta a timpului sau de munca .


Trecand peste aceste consideratii care conduc la concluzia ca evidenta electronica a timpului de lucru completata chiar de salariatul cu munca la domiciliu este singurul act doveditor al activitatii sale, in cauza, desi a fost platita conform pontajelor de mai sus, reclamanta pretinde in cauza mai multe ore de munca decat cele consemnate chiar de catre aceasta.


Reclamanta doreste astfel sa probeze peste cuprinsul acestor evidente despre care sustine ca au fost cenzurate de aceasta in urma recomandarilor in acest sens de catre angajator, pentru a se incadra in fondurile alocate proiectelor in care a fost implicata.


Aceste sustineri au ramas la stadiul de simple afirmatii nefiind dovedite, ci chiar contrazise prin unele pontaje in care sunt mentionate inclusiv activitati nefacturabile (a se vedea in acest sens f 89, 91, 92, 95, 101 si urm. Vol. VI) ceea ce dovedeste ca acestea puteau fi inregistrate.


Mai mult decat atat, parata a depus la dosar un Manual de completare a unor astfel de timesheet-uri (f 1 si urm. Vol. VII (eng.) /157 si urm. Vol. X (rom.) care inca de la pct. 1 (introducere) paragraful 8 face referire la obligatia salariatilor de a raporta inclusiv activitatile nefacturabile (``non - billable time``) - f 3 vol. VII/f 159 + 165 vol. X, scopul fiind tocmai acela de a evalua modul de utilizare a resurselor (``to facilitate the assessment of resource utilization``).


Instanta a mai retinut si faptul ca reclamanta nu a pretins ca nu putea sa completeze campurile aferente acestor activitati sau ca pontajele corect completate electronic (adica cu toate orele suplimentare prestate, inclusiv cele solicitate in cauza) i-au fost eventual respinse cum ar fi fost posibil conform regulilor detaliate ulterior, care se regasesc la pct. 2. 4 (f 11 vol. VII), fapt ce ar fi condus la refacerea lor conform intereselor angajatorului, deci eventual fara orele nefacturabile.


In lipsa unor dovezi care sa justifice motivul pentru care ar trebui inlaturate aceste probe despre care se pretinde ca nu corespund realitatii, instanta a retinut ca aceasta isi invoca propria culpa de a nu le completa in mod corespunzator.


Potrivit regulii ``nemo auditur propriam turpitudinem allegans`` reglementata de art. 1517 din Codul Civil conform caruia ``O parte nu poate invoca neexecutarea obligatiilor celeilalte parti in masura in care neexecutarea este cauzata de propria sa actiune sau omisiune``, nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze in fata justitiei de propria culpa pentru a valorifica un drept, deci sa obtina foloase invocand propria sa vina, incorectitudine si nici sa se apere valorificand un asemenea temei.


Rezulta astfel ca instanta nu poate sa dea crezare altor probe peste timesheet-urile completate chiar de reclamanta.


Urmare celor de mai sus, intrucat orele pretinse de reclamanta ca fiind prestate suplimentar peste programul sau de lucru nu au fost dovedite pe deplin din jocul fortei probante a probelor administrate in cauza, Tribunalul a apreciat ca cererea de fata este neintemeiata sens in care o respinge ca atare.


In plus fata de cele de mai sus, tocmai in considerarea faptului ca existenta muncii suplimentare nu a fost probata, instanta nu a mai analizat celelalte aspecte juridice puse in discutie in legatura cu aceasta: natura muncii prestate, procedura de efectuare a muncii suplimentare, incidenta in cauza a reglementarilor internationale etc. Deoarece indiferent de concluziile in acest sens solutia retinuta mai sus nu se schimba.


Deoarece prin probele analizate mai sus reclamanta tinde sa probeze si orele prestate in zilele de repaus saptamanal, zilele lucrate in timpul sarbatorilor legale, precum si orele lucrate in timpul concediilor de odihna, ore care de asemenea trebuiau pontate, pentru aceleasi considerente ca mai sus, Tribunalul le va aprecia ca nedovedite cu consecinta respingerii pretentiilor legate de acestea.


Cu privire la cererea paratei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, Tribunalul a respins-o ca neintemeiata.


Chiar daca demersul judiciar al reclamantei a fost respins ca neintemeiat, astfel ca acesteia ii revine culpa procesuala cat priveste litigiul de fata si implicit cu privire la cheltuielile efectuate de parata, Tribunalul a constatat ca parata nu a facut dovada deplina a cheltuielilor astfel efectuate.


Astfel, la dosar au fost depuse copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe doua facturi fiscale .nr. 524/11.04.2018 (f 193 vol. XIII) si .nr. 25/14.01.2019 (f 196 vol. XIII), precum si de pe doua ordine de plata (f 195 si 198 vol. XIII) nevizate de banca operatoare.


Facturile fiscale depuse in copie la dosar nu fac dovada platii respectivelor sume de catre parte, constituindu-se, in fapt, in inscrisuri care statueaza nasterea unor drepturi de creanta si nu a platii.


Onorariile de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitantei reprezentand achitarea onorariului de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau a ordinului de plata, insotite de un exemplar al facturii fiscale, care sa mentioneze numarul contractului de asistenta juridica sau numarul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume.


Ordinele de plata depuse in copii ca dovada a platilor efective sunt nesemnate de banca operatoare astfel ca au doar valoarea unor inceputuri de dovada scrisa care nu se coroboreaza cu nicio alta proba administrata in cauza cu privire la faptul platii.


Referitor la pretentiile similare ale reclamantei, Tribunalul ia act de intentia exprimata de aceasta de a le solicita eventual pe cale separata.


Impotriva acestei sentinte, in termen legal si motivat, a declarat apel reclamanta R. A. A. , criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.


In motivare, s-a aratat ca a fost incadrata in functia de asociat cercetare clinica, in baza contractului individual de munca nr. 3276/20.11.2006, incheiat pe durata nedeterminata, incepand cu data de 06.11.2006.


Conform atributiilor prevazute in fisa postului, apelanta avea in principiu obligatia de a indeplini proiectele care ii erau atribuite de catre angajator, la termenul stabilit.


Majoritatea clientilor se aflau in Statele Unite ale Americii, astfel incat activitatea desfasurata in Bucuresti trebuia sa tina cont si de diferenta de fus orar.


Activitatea se desfasura eminamente prin intermediul emailului si a conferintelor realizate via skype.


Plata orelor suplimentare efectuate in perioada 01.12. .- 31.10.2017, in cuantum de 612 323 lei brut, reprezinta un numar de 2130, 1 ore suplimentare, dupa cum urmeaza:


i.01.12. _15, un numar de 583, 5 ore suplimenare, cu un cuantum de 158 683 lei;


ii.01.12. _16, un numar de 875, 1 ore suplimentare, cu un cuantum de 255 441 lei;


iii. 31.11. _17, un numar de 671, 5 ore suplimentare, cu un cuantum de .lei;


In conformitate cu dispozitiile art. 120 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.


De asemenea, conform art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


In perioada 01.12. _17, apelanta a efectuat ore suplimentare, care nu au fost nici compensate cu ore libere, nici platite conform dispozitiilor art. 123 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Astfel cum rezulta din activitatea zilnica, in perioada mentionata a prestat ore suplimentare atat prin transmiterea de emailuri, cat si prin conferinte pe skype.


A mai solicitat apelanta plata unui numar de 110 ore lucrate in zilele de repaus saptamanal pentru perioada 01.12. .- 31.10.2017, in cuantum de 49 313 lei, dupa cum urmeaza:


i.01.12. _15, un numar de 17, 5 ore, cu un cuantum de 7 402 lei;


ii.01.12. _16, un numar de 44, 5 ore, cu un cuantum de 19 464 lei;


iii. 31.11. _17, un numar de 48 ore, cu un cuantum de 23 447 lei,


In conformitate cu dispozitiile art. 137 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), modificat prin Legea nr. 97/2015: (1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica,


De asemenea, conform art. 138 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (2) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).


Conform art. 123 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


Fata de cele de mai sus, a solicitat obligarea paratei la plata orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal in cuantum de 49 313 lei, dupa cum urmeaza:


i.01.12. _15, un numar de 17, 5 ore, cu un cuantum de 7 402 lei;


ii.01.12. _16, un numar de 44, 5 ore, cu un cuantum de 19 464 lei;


iii. 31.11. _17, un numar de 48 ore, cu un cuantum de 23 447 lei.


Plata unui numar de 39 de zile lucrate in timpul sarbatorilor legale pentru perioada 01.12. .- 31.10.2017, in cuantum de .lei, dupa cum urmeaza:


i.01.12. _15, un numar de 15 ore, cu un cuantum de 4 285 lei;


ii.01.12. _16, un numar de 9 ore, cu un cuantum de 2 635 iei;


iii. 31.11. _17, un numar de 15 zile, cu un cuantum de 4 957 lei.


In ceea ce priveste perioada de timp lucrata in zilele de sarbatoare legala, dispozitiile art. 139 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabilesc care sunt zilele de sarbatori legate.


De asemenea, art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste cuantumul compensarii.


Apelanta a mentionat ca nu i-au fost compensate zilele lucrate in timpul sarbatorilor legale si nici nu i-a fost platit sporul prevazut de art. 142 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Fata de cele de mai sus, a solicitat obligarea intimatei la plata zilelor efectuate in timpul sarbatorilor legale, respectiv suma de 11 877 lei.


Plata orelor prestate in perioada concediului de odihna in numar de 345 ore pentru perioada 01.12. .- 01.12.2017, in cuantum de 102 608 lei, dupa cum urmeaza:


i.01.12. _15, un numar de 70, 5 ore, cu un cuantum de 19 983 lei;


ii.01.12. _16, un numar de 152, 5 ore, cu un cuantum de 44 120 lei;


iii. 31.11. _17, un numar de 122 zile, cu un cuantum de 38 505 lei.


In conformitate cu dispozitiile art. 9 din contractul individual de munca, durata


concediului de odihna era de 21 de zile lucratoare.


In perioada 01.12. _17, apelanta a efectuat un numar de 345 ore pentru perioada 01.12. .- 01.12.2017, in cuantum de 102 608 lei, dupa cum urmeaza:


i.01.12. _15, un numar de 70, 5 ore, cu un cuantum de 19 983 lei;


ii.01.12. _16, un numar de 152, 5 ore, cu un cuantum de .lei;


iii. 31.11. _17, un numar de 122 zile, cu un cuantum de 38 505 lei.


In mod complet nejustificat instanta de fond a confundat o facilitate in favoarea angajatorului, de a presta munca la domiciliu, cu un contract de munca cu munca la domiciliu .


Instanta de fond incalca in mod nepermis textul art. 109 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care prevede in mod expres:


Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:


a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;


b) programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;


c) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.


Textul de lege este expres si nu permite interpretari, in lipsa elementelor scrise clare nu exista contract cu munca la domiciliu .


De altfel, si jurisprudenta este in sensul ca, in lipsa mentiunilor scrise, nu exista contract cu munca la domiciliu . (C. .VIi-a, Conflicte de munca si asigurari sociale, deCod civ. nr. 15/2016, https://sintact. rO/#/iurisvrudence/_; Decizia civila nr. 15 din data de 13 ianuarie 2016, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, www. MCP-Avocati. ro.)


In acelasi sens este intreaga doctrina.


Desi Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu face nicio precizare, lipsa acestei clauze conduce la calificarea contractului individual de munca drept unul tip, in care locul muncii este la sediul sau punctul de lucru al angajatorului, aceasta fiind regula . Atata vreme cat nu exista o clauza expresa inclusa in contractul individual de munca sau intr-un act aditional la acesta, nu poate fi vorba de un contract de munca la domiciliu, natura acestuia neputand fi demonstrata prin prezumtii, martori sau alte inscrisuri .


De asemenea, niciuna dintre parti nu a investit instanta de judecata cu recalificarea contractului individual de munca, astfel incat instanta de fond nu poate statua in afara limitelor investirii si impotriva unui text de lege expres, clar si limpede.


Fata de dispozitiile art. 109 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fata de limitele investirii rezulta ca instanta de fond a pronuntat o solutie netemeinica si nelegala, apelanta neavand contract de munca la domiciliu .


Instanta de fond, in mod de neinteles, desi are in vedere dispozitiile art. 119 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform carora revine angajatorului obligatia de a tine evidenta orelor prestate, desi precizeaza in mod expres ca dovada timpului de munca se poate face prin orice proba, inclusiv prin inscrisuri electronice, aceasta nu ia in considerare nici documentele depuse la dosarul cauzei si nici expertiza, din care a rezultat prestarea muncii dupa programul normal de munca inscris in contractul individual de munca .


Instanta de fond face trimitere (pag.18, penultimul alineat) la lucratorii mobili care nu au nicio relevanta in cauza, apelanta neavand clauza mobila, iar intre contract de munca la domiciliu, clauza de mobilitate si situatia apelantei (contract individual de munca normal, cu facilitatea de a presta munca si de acasa) nu exista nicio legatura, nici logica, nici juridica.


Instanta de fond efectiv se substituie vointei partilor si adauga elemente in contractul individual de munca al apelantei, care nu au existat, care nu exista.


Astfel: nu exista clauza scrisa cu privire la existenta muncii la domiciliu; nu exista clauza de mobilitate in contractul individual de munca; fata de aceste elemente rezulta cu claritate ca instanta de fond a adaugat nepermis la contractul individual de munca al apelantei clauze inexistente, astfel incat rationamentul pe care se bazeaza este fundamental eronat.


Instanta de fond este de acord ca timesheeturile si emailurile transmise de subsemnata au aceeasi valoare probatorie.


Fara insa niciun motiv logic instanta de fond ignora urmatoarele elemente:


a. Faptul ca a fost numita pe proiectele din Canada si SUA de catre angajator, alaturi de proiectele pe Europa;


b. Faptul ca a prestat munca pentru proiectele din Canada si SUA, precum si pentru Proiectele din Europa;


c. Faptul ca prin expertiza s-a demonstrat faptul ca apelanta a prestat un numar de ore suplimentare dupa ora de incetare a programului de lucru


Faptul ca un document intern vine in contradictoriu cu o situatie de fapt, demonstrata cu inscrisuri, cu ordinele de numire in proiectele din SUA si America nu indreptateste instanta de fond sa ignore situatia reala, in conditiile in care aceste inscrisuri nu confirma realitatea, iar obligatia de a tine timpul de munca revine angajatorului, nu apelantei.


Instanta de fond retine dispozitiile art. 119 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform carora revine angajatorului obligatia de a tine evidenta orelor suplimentare, dar fara niciun motiv instanta transfera apelantei aceasta obligatie .


Angajatorul trebuie sa tina evidenta orelor prestate de apelanta, iar in masura in care aceste timesheeturi intocmite nu reflecta realitatea, sanctiunea este una disciplinara dispusa de angajator impotriva sa, pentru nerespectarea dispozitiilor interne, in niciun caz nu are ca efect exonerarea angajatorului de la obligatia de a tine evidenta orelor lucrate.


Obligatia apartine in mod unic si exclusiv angajatorului, care nu se poate apara in fata autoritatilor prin aceea ca salariatul nu a intocmit bine documentele interne, deoarece nu salariatului revine aceasta obligatie .


Pe cale de consecinta, in temeiul art. 272 revine angajatorului obligatia de a proba ca a indeplinit corect aceasta obligatie, raportat la:


a. Numirea in proiectele din SUA si Canada, concomitent cu cele din Europa;


b. Prestarea efectiva a muncii dupa ora de program;


c. Existenta expertizei contabile depuse la dosarul cauzei, din care rezulta in mod clar prestarea muncii suplimentare.


Fata de toate cele de mai sus, fata de realitatea practica, rezulta ca solutia instantei de fond este netemeinica si nelegala.


Instanta de fond face confuzii nepermise intre definitia orelor suplimentare si evidenta programului de munca .


Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) defineste munca suplimentara ca fiind munca prestata peste programul de munca, din ordinul scris al angajatorului, ceea ce apelanta a demonstrat.


Trimiterea la evidenta timpului de munca, care este in sarcina exclusiva a angajatorului, nu are legatura cu prestarea muncii la cererea expresa a angajatorului.


Pe rationamentul instantei de fond, daca un salariat ar fi trecut in timesheet cate 8 ore suplimentare zilnic, ar fi dat crezare acestor timesheeturi completate de salariat? In aceasta situatie instanta ar corobora toate probele si ar verifica daca orele suplimentare au fost efectuate si daca a existat cererea angajatorului.


Nu exista niciun motiv pentru care sa se deplaseze notiunea de ore suplimentare (prestarea efectiva a muncii la cererea expresa a angajatorului) catre evidenta timpului de munca, obligatie ce apartine angajatorului.


Nu exista niciun motiv obiectiv justificat ca instanta de fond sa ignore in mod complet probele care demonstreaza prestarea muncii dupa orele de program, la solicitarea expresa a angajatorului.


Este inadmisibil rationamentul instantei de fond, fiind lipsit de orice suport juridic, ca orele suplimentare se probeaza prin inscrisuri care dovedesc faptul ca a prestat munca suplimentara la cererea angajatorului.


Trecand peste aceste consideratii care conduc la concluzia ca evidenta electronica a timpului de lucru completata chiar de salariatul cu munca la domiciliu este singurul act doveditor al activitatii sale, desi a fost platita conform pontajelor de mai sus, reclamanta pretinde in cauza mai multe ore de munca decat cele consemnate chiar de catre aceasta (pag.20, al 3- lea alineat).


Nu exista clauza privind munca la domiciliu . art. 109 prevede necesitatea acestei clauze pentru existenta contractului cu munca la domiciliu .


Timesheetul nu este singurul document din care rezulta munca prestata, ci apelanta a depus numirea sa in proiectele din Canada si SUA care au generat munca suplimentara si dovada prestarii muncii (emailurile nu sunt contestate de catre societate).


Nu a fost platita in baza timesheeturilor, ci in baza contractului individual de munca . De altfel exista o perioada in care apelanta nu a fost implicata in niciun proiect (decembrie 2018) si in care a fost platita cu acelasi salariu (timesheeturile neavand nicio relevanta cu privire la plata salariului inscris in contractul individual de munca).


Fata de cele de mai sus, a solicitat apelanta admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei apelate, iar pe fond admiterea cererii.


Prin intampinarea formulata, intimata .Romania SRL a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat si mentinerea sentintei instantei de fond ca fiind legala si temeinica.


Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele invocate si de dispozitiile art. 476 si urm. Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


A criticat apelanta retinerile primei instante privind flexibilitatea activitatii sale si munca la domiciliu . Intr-adevar, conform contractului individual de munca, activitatea urma sa se presteze la sediul angajatorului, insa, in fapt, este de necontestat ca apelanta presta munca de la domiciliu, iar nu de la o locatie pusa la dispozitie de angajator, ceea ce insasi apelanta a recunoscut pe parcursul litigiului si prin raspunsul la intrebarea nr. 1 la interogatoriul propus de parata (fila 29 dosar fond vol.11).


Afirmatia apelantei ca activitatea sa nu se poate desfasura la domiciliu deoarece contractul individual de munca nu respecta prevederile art. 108 si urm. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu poate fi retinuta intrucat este contrazisa chiar de realitatea derularii raporturilor de munca dintre parti. Aceasta realitate nu poate fi schimbata indiferent de mentiunile actului juridic reprezentat de contractul individual de munca, perfectat oricum anterior inceperii prestarii muncii in mod efectiv, din contra realitatea juridica trebuie pusa in acord cu cea faptica, iar daca partile nu fac acest lucru este sarcina instantei sesizate sa lamureasca pe deplin raporturile dintre ele. Din acest punct de vedere, sunt corecte retinerile primei instante ca, raportat si la rationamentul Inaltei Curti de Casatie si Justitie din Decizia nr. 37/2016, intelegerea neconsemnata in scris reprezinta un act aditional nul absolut pentru vicii de forma, respectiv pentru lipsa caracterului scris al acestuia, act care insa nu a fost constatat nul pana la incetarea raportului dintre parti astfel ca a produs efecte juridice specifice.


Nu poate fi retinuta sustinerea apelantei ca instanta a recalificat contractul de munca in lipsa unei cereri in acest sens, deoarece instanta are indatorirea sa identifice raporturile reale dintre parti.


Contrar celor afirmate de apelanta, instanta nu s-a substituit vointei partilor si nu a adaugat elemente inexistente in contract, ci a acordat efecte juridice acordului real al partilor in privinta locului muncii, neconcretizat intr-un inscris.


Potrivit art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.


Pentru a determina daca perioada invederata de apelanta constituie timp de munca trebuie sa se constate in mod concret prestarea activitatii specifice in afara timpului de lucru prevazut in contractul individual de munca, fiind la dispozitia angajatorului, in zile lucratoare sau in zile de repaus, de sarbatori legale si concediu de odihna, cum a solicitat apelanta.


A sustinut apelanta ca prima instanta nu a tinut seama de natura activitatii prestate care impunea o continuitate efectiva a activitatii sale, atat in cadrul programului convenit de lucru, cat si peste durata acestuia.


Curtea retine ca apelanta a fost incadrata, in perioada in litigiu, in functia de manager de proiect. Timpul de lucru stabilit prin conventia partilor a fost de 8 ore/zi si 40 de ore/saptamana, in intervalul 9 - 18, cu 1 ora pauza. In nici unul din inscrisurile intocmite de parti nu se prevede ca activitatea asumata de apelanta se presta in mod continuu, ceea ce ar fi insemnat o grava incalcare a dispozitiilor legale privind timpul de munca si de odihna. In ciuda responsabilitatilor care ii reveneau in functia de manager de proiect, activitatea apelantei nu era de natura sa se desfasoare in mod continuu, ceea ce ar fi presupus ca apelanta era tinuta sa se dedice muncii si sa fie la dispozitia angajatorului pe perioade mari de timp, fara intrerupere, peste durata normala a timpului de lucru zilnic si saptamanal. Or, apelanta avea o mare libertate de a-si organiza activitatea cum corect a retinut si prima instanta, aceasta flexibilitate a programului de lucru fiind generata nu doar de faptul ca munca se presta de la domiciliu, ci si de natura atributiilor apelantei si de imprejurarea ca relatia cu echipa si cu ceilalti colaboratori se realiza prin mijloace de comunicare la distanta.


Din probele administrate inclusiv in etapa apelului, se retine ca activitatea apelantei era una inegal repartizata, in unele zile sunt notate chiar de apelanta mai mult de 8 ore stabilite prin contractul individual de munca, in alte zile sunt notate mai putin de 8 ore, chiar daca figureaza si activitati desfasurate mult dupa ora 18. Este adevarat ca apelanta participa la dezbateri, conferinte la ore inaintate, insa se poate observa ca timpul dedicat acestor activitati se compensa prin faptul ca activitatea din alte zile era mai redusa, conform propriilor evidente ale apelantei. Aceasta a fost modalitatea de desfasurare a activitatii agreata de ambele parti.


In inscrisurile ce definesc atributiile si responsabilitatile apelantei nu se arata ca era obligata sa ramana in mod permanent in contact cu salariatii din subordine sau colaboratorii, la orice ora. Interpretarea unei indatoriri de serviciu (monitorizarea continua, raportarea la timp, cunoasterea permanenta, mentinerea comunicarii cu clientul etc.) nu trebuie dusa la extreme, ci trebuie realizata in limite rezonabile, in considerarea regimului general al timpului de munca si odihna prevazut prin norme de ordine publica.


In contextul atributiilor apelantei si al desfasurarii muncii in aceasta modalitate particulara, total diferita de cea in care munca se presteaza la o locatie monitorizata fizic de angajator, are o importanta deosebita atitudinea partilor fata de caracterul obligatoriu al reactiei prompte la corespondenta electronica, al indeplinirii imediate a lucrarii in legatura cu acea corespondenta, fata de consecintele ce decurg pentru salariat . Altfel, simpla trimitere a unui mesaj care poate fi doar de multumire pentru primirea unor documente sau de redirectionare si pe care salariatul alege sa il trimita la orice ora, din orice loc, ce nu presupune un efort, atentie, timp semnificative, lucru facilitat de utilizarea dispozitivelor de comunicare la distanta, chiar fara legatura exclusiva cu serviciul, ar insemna sa atraga dupa sine considerarea ca timp de munca a unui interval de timp in care nu se poate determina cu exactitate ce a facut salariatul, daca a efectuat o lucrare pentru angajator ori a efectuat diverse activitati personale.


Nu exista nici o instructiune, ordin de serviciu, scris sau verbal, din partea angajatorului in sensul ca apelanta trebuia sa raspunda, indiferent de momentul zilei, oricarui mesaj primit in legatura cu serviciul ori sa presteze activitatea in legatura cu care se trimitea mesajul, iar probele administrate nu evidentiaza nici un fel de consecinte pe planul disciplinei muncii ale lipsei unei reactii imediate a apelantei la un asemenea mesaj . Transmiterea unui mesaj la un moment ulterior terminarii programului de lucru zilnic nu inseamna ca salariatul s-a aflat in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca a prestat munca potrivit acestor atributii in intreg intervalul de la finalul programului - 18 - pana la trimiterea mesajului, in lipsa altor probe. Iar din dosar nu rezulta ca apelanta a prestat munca in acest interval, s-a aflat la dispozitia angajatorului care putea exercita prerogativele sale specifice de indrumare si control . Acest mod de comunicare intre salariati si colaboratori nu permite prin el insusi sa se stabileasca existenta elementelor timpului de lucru astfel cum este definit de art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), atat timp cat este incert din punctul de vedere al calificarii corespondentei, din alegerea salariatului ori impuse/acceptate de angajator ca timp de munca, iar intervalul dintre mesaje, convorbiri etc. este incert sub aspectul activitatii desfasurate. Din probele administrate nu putem retine ca, si dupa terminarea programului de lucru, angajatorul pastra prerogativele de directie si control, iar salariata nu putea sa dispuna in mod liber de acest timp, ci era supusa constrangerilor rezultate din raportul de subordonare fata de angajator, pe toata durata in care se identifica respectivele mesaje electronice.


Cu toate ca apelanta subliniaza culpa angajatorului pentru permiterea acestei situatii, afirmand ca era o strategie a acestuia, munca suplimentara, in zile de repaus etc. trebuie probata de o maniera suficienta, nu poate ramane doar la nivelul unei prezumtii sau dedusa dintr-o conduita imputabila angajatorului. asa cum s-a aratat mai sus, din evidenta tinuta de apelanta rezulta ca activitatea nu era in mod egal repartizata conform programului de 8 ore/zi prevazut in contractul individual de munca, in intervalul orar 9- 13 si 14- 18, 5 zile/saptamana. Aceasta fiind situatia, este evident ca nu poate fi vorba de un simplu calcul matematic asa cum il propune apelanta, cu alte cuvinte orice mesaj ce apare trimis/primit dupa ora 18 precum si orice convorbire/conferinta dupa ora 18 trebuie considerate munca suplimentara, ci trebuie avuta in vedere situatia de ansamblu a prestarii muncii de catre apelanta.


Referitor la probele administrate si valoarea probatorie a fiselor intocmite de apelanta, Curtea retine ca, intr-adevar, munca peste durata normala a timpului de lucru sau in zile libere este un fapt juridic ce poate fi dovedit cu orice mijloace de proba . Acele fise (timesheet-uri) nu pot avea o valoare probatorie absoluta, ci trebuie privite, ca orice alta proba, in ansamblul probatoriului administrat, cum dispune art. 264 Cod procedura civila. In speta, apreciind toate probele administrate, nu putem retine contrariul celor rezultate din aceste timesheet-uri. Corelat si cu imprejurarea ca apelanta nu a justificat un motiv serios, obiectiv, pentru care nu ar fi completat aceste timesheet-uri conform realitatii si cu imprejurarea ca nu i s-a impus de catre angajator sa nu evidentieze orele lucrate peste programul normal, nu exista nici un motiv pentru care aceste inscrisuri sa nu primeasca valoare probatorie in cauza. Faptul ca nu ar fi instituit angajatorul un sistem eficient de evidenta a muncii reale a salariatilor sai, astfel cum a sustinut apelanta, nu constituie in sine o justificare a admiterii pretentiilor acesteia contrar celor rezultate din probele administrate, in conditiile in care apelanta avea posibilitatea de a inscrie timpul real de lucru in acest sistem . Or, asa cum a retinut si prima instanta, Manualul de completare a unor astfel de fise dispunea ca salariatii erau obligati sa inscrie inclusiv activitatile nefacturabile, iar apelanta chiar a inscris asemenea activitati, ceea ce conduce la concluzia ca apelantei ii era recunoscut dreptul de a nota toate orele lucrate.


In ceea ce priveste raportul de expertiza efectuat in cauza (filele 66 si urm. dosar fond vol.11), se retine ca expertul a concluzionat ca, fata de timpul de munca stabilit prin contractul individual de munca, ar fi trebuit prestate 5502 ore normate in perioada decembrie 2014 - octombrie 2017, iar timpul de lucru pontat de apelanta in fisele de pontaj (timesheet-uri) a fost de 4636 ore si 41 minute, asadar raman 866 ore ce ar fi trebuit prestate conform contractului individual de munca, dar neacoperite prin activitatea desfasurata de apelanta conform propriilor evidente. A mai constatat expertul ca statele de plata au avut la baza orele normate, iar nu orele pontate de apelanta. In consecinta, expertiza confirma ca din pontajele intocmite de apelanta nu reiese un numar de ore lucrate mai mare decat cel necesar conform contractului individual de munca . Prin completarea la raport (filele 99 si urm. dosar fond vol.13) s-a efectuat un calcul teoretic al orelor lucrate in afara intervalului 9 - 18, pe baza capturilor de ecran depuse de apelanta, daca figureaza in acestea cel putin un mesaj provenit de la apelanta. Expertul a constatat ca numarul de ore ar fi de 2237, 4, calculate dupa o formula matematica. Acest calcul abstract nu are corespondent in realitatea obiectiva si in mod corect prima instanta nu l-a avut in vedere.


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod procedura civila, Curtea constata ca apelul nu este fondat si-l va respinge ca atare.


In temeiul art. 453 alin. 1 si art. 451 alin. 1 Cod procedura civila, va fi obligata apelanta la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale avansate de parata intimata in etapa apelului, reprezentand onorariul de avocat, dovedit cu chitanta si factura aflate la dosarul cauzei, constatand ca suma de 28. 725, 41 lei, pretinsa cu acest titlu, este disproportionata raportat la munca indeplinita de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si complexitatea pricinii, in apel fiind readuse in discutie aceleasi probleme dezbatute in prima instanta.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul declarat de apelanta R. A. A. , avand CNP, cu domiciliul in Bucuresti, si cu domiciliul ales la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) a. I.C.din Bucuresti, 79, sector 1, impotriva sentintei nr. 6628 din data de 25.11.2019 pronuntate de Tribunalul Teleorman Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, C. administrativ si Fiscal in Dosarul nr., in contradictoriu cu intimata .ROMANIA SRL cu sediul in Bucuresti, 11, sector 1, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J., cod unic de inregistrare RO1597440, cu sediul procesual ales la M_&Asociatii, cu sediul in Bucuresti, sector 1, ca nefondat.


Obliga apelanta la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata avansate de parata intimata in etapa apelului, reduse conform art. 451 alin. 2 Cod procedura civila.


Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3743/2020


Citeşte mai multe despre:    munca suplimentara    dreptul la repaus    pontaj    program de lucru
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Efectuarea cercetarii disciplinare in lipsa salariatului care nu a fost legal citat. Incalcare drept la aparare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau � Sectia I Civila - Decizia civila nr. 481 din 14 iunie 2019

Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA � Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Prescrierea dreptului de a solicita plata drepturilor salariale neachitate
Pronuntaţă de: Decizia Civila nr. 213/25.06.2019 � Curtea de Apel Constanta

Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator
Pronuntaţă de: Curtea de apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 2003/2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020



Articole Juridice

Cand il preceda in mod direct repausul zilnic se adauga la repausul saptamanal
Sursa: MCP Cabinet avocati

Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Compensarea muncii suplimentare cu zile libere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca (Model 2018) | PDF si Word
Sursa: MCP Cabinet avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964