In aceste conditii, guvernul cipriot a adresat presedintelui Eurogrupului1 o cerere de asistenta financiara, care a indicat ca asistenta financiara solicitata urma sa fie furnizata de Mecanismul European de Stabilitate (MES) in cadrul unui program de ajustare macroeconomica care trebuia sa se concretizeze intr-un protocol de acord . Negocierea acestui protocol a fost realizata, pe de o parte, de Comisie, in colaborare cu Banca Centrala Europeana (BCE) si cu Fondul Monetar International (FMI), si, pe de alta parte, de Cipru. Intr-o declaratie din luna martie 2013, Eurogrupul a indicat ca negocierile au condus la un proiect de protocol de acord privind restructurarea BoC si a LaA¯ki. Comisia, in numele MES, si Cipru au semnat uterior protocolul, iar MES a acordat o asistenta financiara acestui stat membru. La 25 aprilie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/236 cu privire la anumite masuri specifice de reinstaurare a stabilitatii financiare si a cresterii sustenabile2 .
Mai multi particulari si mai multe societati erau, in acea perioada, titulari de depozite la LaA¯ki si la BoC sau actionari ori creditori obligatari ai acestora. Particularii si societatile in cauza apreciaza ca punerea in aplicare a masurilor convenite cu autoritatile cipriote a provocat o reducere substantiala a valorii depozitelor lor, a actiunilor sau a creantelor lor obligatare. Acestia au introdus astfel actiuni in raspundere extracontractuala in fata Tribunalului Uniunii Europene impotriva, intre altele, a Eurogrupului, pentru a fi despagubiti pentru pierderile pe care pretind ca le-au suferit ca urmare a acestor masuri . Prin hotararile din 13 iulie 2018, Tribunalul a respins aceste cereri de despagubire pentru motivul ca nu era indeplinita conditia de nelegalitate a comportamentului reprosat Uniunii Europene3 .
Tribunalul a respins de asemenea exceptiile de inadmisibilitate invocate de Consiliu cu privire la actiunile in despagubire formulate, intre altele, impotriva Eurogrupului, apreciind ca acesta este o entitate a Uniunii instituita formal de tratate si destinata sa contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii. Recursurile formulate de Consiliu in fata Curtii de Justitie ridica problema posibilitatii de a califica Eurogrupul drept ``institutie`` in sensul dreptului Uniunii4 si, prin urmare, a competentei instantelor Uniunii in materia actiunilor in despagubire formulate impotriva acestui organism, in legatura cu daunele eventuale cauzate de acte pretins prejudiciabile savarsite de acesta.
In concluziile sale, avocatul general Giovanni Pitruzzella propune Curtii sa anuleze hotararile Tribunalului in masura in care prin acestea se resping exceptiile de inadmisibilitate invocate de Consiliu in ceea ce priveste Eurogrupul. Potrivit avocatului general, pentru a verifica daca Eurogrupul poate sau nu sa fie calificat drept ``institutie a Uniunii``, trebuie inteleasa natura juridica a acestui organism si pozitia sa in cadrul institutional al uniunii economice si monetare (UEM)5 . In acest scop, procedand la o analiza a arhitecturii constitutionale a UEM in lumina jurisprudentei Curtii, avocatul general aminteste mai intai ca Eurogrupul nu poate fi calificat drept organ al Uniunii in vederea formularii unei actiuni in anulare6 . Analizand, in continuare, crearea acestui organ, functiile sale si functionarea sa concreta, avocatul general subliniaza ca influenta sa ramane pur politica . Astfel, ca organism cu caracter informal, Eurogrupul nu numai ca nu dispune de competente proprii, ci nici nu are puterea de a sanctiona nerespectarea, de catre participantii sai, a punerii in aplicare a obiectivelor politice convenite.
In ceea ce priveste natura juridica si calificarea constitutionala a Eurogrupului, acest organ functioneaza ca o ``punte`` intre nivelul national, nivelul Uniunii si nivelul interguvernamental exterior dreptului Uniunii. Astfel, el trebuie considerat ca un organism care reflecta o forma particulara de interguvernamentalism prezent in arhitectura constitutionala a UEM. Conceput drept un organ pur interguvernamental, in cadrul complex al coordonarii politicilor economice ale statelor membre care fac parte din UEM, acesta asigura o functie de legatura intre sfera statala si cea a Uniunii. Tratatul de la Lisabona a recunoscut existenta acestui organism exterior cadrului juridic al Uniunii si a formalizat participarea Comisiei si a BCE la lucrarile sale, dar nu a intentionat sa modifice natura sa juridica legata de rolul de ``punte`` intre statele membre si Uniune.
In aceasta privinta, instantele Uniunii nu sunt competente sa judece actiuni in despagubire formulate impotriva acestui organism, in ceea ce priveste eventualele daune cauzate de acte pretins prejudiciabile savarsite de Eurogrup. In consecinta, actiunile formulate in prima instanta de K. Chrysostomides & Co. si altii si de Bourdouvali si altii sunt inadmisibile in masura in care sunt indreptate impotriva Eurogrupului.
Cu toate acestea, in ceea ce priveste cerintele legate de respectarea principiului protectiei jurisdictionale efective, faptul ca Eurogrupul nu este calificat drept institutie in sensul dreptului Uniunii nu exclude raspunderea Uniunii, pentru masurile prin care Consiliul si Comisia pun in aplicare deciziile acestui organ . Particularii si societatile in cauza pot actiona in repararea prejudiciilor impotriva organismelor Uniunii, in general Consiliul, care pun in aplicare acordurile incheiate in cadrul Eurogrupului. In cazul de fata, o actiune putea fi intentata impotriva Consiliului, pentru a solicita o despagubire legata de adoptarea Deciziei 2013/236, precum si impotriva Comisiei si a BCE pentru examinarea punerii in aplicare a programului de ajustare macroeconomica pentru Cipru. In plus, nu este exclus ca, in circumstante exceptionale, sa poata fi considerate ca imputabile Comisiei consecintele prejudiciabile ale eventualei sale inactiuni in controlul conformitatii deciziilor Eurogrupului cu dreptul Uniunii.
Concluziile general avocatului in cauzele conexate C-597/18 P Consiliul/K. Chrysostomides & Co. si altii, C-598/18 P Consiliul/Bourdouvali si altii, C603/18 P K. Chrysostomides & Co. si altii/Consiliul, si C-604/18 P Bourdouvali si altii/Consiliul
1 Reuniunea informala a ministrilor statelor membre a caror moneda este euro.
2 Decizia 2013/236 a Consiliului adresata Ciprului cu privire la anumite masuri specifice de reinstaurare a stabilitatii financiare si a cresterii sustenabile (JO 2013, L 141, p. 32)
3 Hotararile din 13 iulie 2018, T-680/13 K. Chrysostomides & Co. si altii/Consiliul si altii si T-786/14 Bourdouvali si altii/Consiliul si altii, a se vedea CP nr. 108/18.
4 Articolul 340 al doilea paragraf TFUE.
5 UEM este caracterizata printr-o arhitectura constitutionala ``asimetrica`` in raport cu cele doua elemente din care este constituita, si anume politica monetara si politica economica. Daca, pe de o parte, Uniunii i s-a conferit competenta exclusiva in domeniul politicii monetare pentru statele membre a caror moneda este euro, pe de alta parte, controlul politicilor economice ramane in competenta statelor membre. Coordonarea politicilor economice ale statelor membre are loc intr-un cadru care implica in mod necesar trei niveluri operationale distincte: cel national, cel al Uniunii si cel interguvernamental. Poate deveni, asadar, destul de dificil sa se traseze o granita clara intre actiuni intreprinse la nivel interguvernamental si la nivelul Uniunii si, prin urmare, si intre organisme cu caracter interguvernamental si organe ale Uniunii. In jurisprudenta sa, Curtea a incercat in permanenta sa mentina delicatul echilibru constitutional si institutional. 6 Punctul 61 din Hotararea din 20 septembrie 2016 a Curtii in cauzele conexate C-105/15 P-C-109/15 P Mallis si altii/ Comisia si BCE, a se vedea CP nr. 102/16.
Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Orientarile Comisiei privind analiza pietei si evaluarea puterii semnificative pe piata nu impun obligatii particularilor Sursa: EuroAvocatura.ro
Tratatul de la Lisabona si Curtea de Justitie a Uniunii Europene Sursa: CVRIA
Competenta Tribunalului Functiei Publice Sursa: EuroAvocatura.ro
Institutiile europene in Tratatul de la Lisabona Sursa: Europa.eu
Cazuri celebre de fraude bancare Sursa: NewsIn
Hotararea CEDO in cauza Michnea impotriva Romaniei. Respectarea vietii de familie Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Hotararea CEDO in Cauza Dimitrie Dan Popescu si altii impotriva Romaniei. Imposibilitatea de a se bucura de dreptul de proprietate Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Hotararea CEDO din 3 martie 2020 in Cauza Convertito si altii impotriva Romaniei. Cererea priveste anularea diplomelor de licenta Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019 Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Hotararea in Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei, din 26.02.2019 Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului