Un stat UE poate refuza sa recunoasca un permis de conducere care a fost doar reinnoit intr-un alt stat membru dupa ce i-a interzis titularului acestui permis sa conduca pe teritoriul sau

In cauza C-47/20, un resortisant german (F.) cu resedinta obisnuita in Spania, are, din anul 1992, un permis de conducere spaniol (categoriile A si B). Intrucat a circulat in Germania in stare de ebrietate, el a fost decazut, pentru inaptitudinea de a conduce, din dreptul de a conduce in Germania cu acest permis . In plus, acestuia i s-a interzis, pentru o perioada de 14 luni, sa solicite un nou permis de conducere . In aceasta perioada de interdictie, precum si la sfarsitul acesteia, autoritatile spaniole au reinnoit permisul de conducere al lui F. in mai multe randuri, eliberandu-i noi documente.

Dupa cativa ani de la expirarea perioadei de interdictie, F. a adresat o cerere orasului Karlsruhe (Germania) pentru a obtine recunoasterea valabilitatii permisului sau de conducere spaniol. Orasul Karlsruhe a respins aceasta cerere, apreciind, potrivit dreptului german, ca F. trebuia sa prezinte o expertiza medico-psihologica pentru inlaturarea indoielilor privind aptitudinea sa de a conduce. Astfel, el nu obtinuse in Spania niciun permis nou de conducere a carui valabilitate trebuia sa fie recunoscuta in conformitate cu Directiva privind permisele de conducere1 , ci i s-au eliberat doar documente care au vizat reinnoirea permisului sau de conducere initial.

Bundesverwaltungsgericht (Curtea Administrativa Federala, Germania) sesizat cu litigiul, a adresat o intrebare Curtii de Justitie cu privire la intinderea principiului recunoasterii reciproce a permiselor de conducere prevazut de directiva. Prin hotararea pronuntata astazi in aceasta cauza, Curtea de Justitie aminteste ca principiul recunoasterii reciproce se impune si in ceea ce priveste permisele de conducere rezultate dintr-o reinnoire, sub rezerva totusi a exceptiilor prevazute de directiva2 .

Curtea arata in aceasta privinta ca un stat membru poate, ca urmare a comportamentului ilicit pe teritoriul sau, sa refuze sa recunoasca valabilitatea permisului si sa stabileasca conditiile pe care titularul trebuie sa le indeplineasca pentru a redobandi dreptul de a conduce pe teritoriul sau3 .

In schimb, atunci cand persoanei interesate i s-a eliberat in statul sau membru de resedinta, dupa expirarea perioadei de interdictie, un nou permis de conducere, recunoasterea valabilitatii acestuia nu poate fi conditionata de prezentarea unei expertize medico-psihologice4 .

Astfel, intr-o asemenea situatie, inaptitudinea de a conduce a fost inlaturata prin verificarea aptitudinii efectuata la momentul eliberarii acestui nou permis de conducere, statul membru emitent fiind obligat, cu aceasta ocazie, sa verifice daca candidatul indeplineste normele minime ale directivei referitoare la aptitudinile fizice si mentale pentru conducere . Or, simpla reinnoire a unui permis de conducere pentru categoriile A si B nu poate fi asimilata eliberarii unui nou permis de conducere, dat fiind ca directiva nu obliga statele membre sa procedeze, in momentul reinnoirii, la un control al normelor minime privind aptitudinile fizice si mentale pentru conducere .

In consecinta, statul membru pe teritoriul caruia titularul unui permis pentru categoriile A si B care a facut doar obiectul unei reinnoiri doreste sa circule, dupa ce a fost decazut, ca urmare a unei infractiuni rutiere savarsite pe acest teritoriu, din dreptul de a conduce pe teritoriul respectivului stat, poate refuza sa recunoasca valabilitatea acestui permis atunci cand conditiile prevazute in dreptul national pentru a redobandi dreptul de a conduce pe teritoriul mentionat nu sunt indeplinite. Riscul producerii de accidente de circulatie poate astfel sa fie redus. Titularul permisului de conducere trebuie sa aiba totusi posibilitatea sa dovedeasca faptul ca aptitudinea sa de a conduce a facut, cu ocazia reinnoirii acestui permis, obiectul unui control care permite sa se considere ca inaptitudinea sa pentru conducere a fost inlaturata prin efectul acestei reinnoiri.

In schimb, in hotararea pronuntata intr-o alta cauza, C-56/20, Curtea subliniaza ca inscriptionarile care figureaza pe permisul de conducere sunt de competenta exclusiva a statului membru in care se afla resedinta obisnuita a titularului.

Prin urmare, un alt stat membru nu poate aplica pe permis, al carui model este armonizat sub forma unui card din plastic, o mentiune privind interdictia de a conduce pe teritoriul sau.

Cu toate acestea, acel alt stat membru se poate adresa statului membru de resedinta pentru ca acesta sa aplice o asemenea mentiune. In plus, nu reiese ca ar fi exclus ca statul membru in care se afla resedinta temporara sa verifice, in special pe cale electronica, in cazul unui control rutier pe teritoriul sau, daca persoana interesata a facut obiectul unei masuri care o priveaza de dreptul sau de a conduce pe acest teritoriu .

Aceasta a doua cauza priveste un resortisant german (AR) care contesta in fata Verwaltungsgerichtshof Baden-WA¼rttemberg (Tribunalul Administrativ Superior din Baden-WA¼rttemberg, Germania) decizia orasului Pforzheim (Germania) prin care i se impune sa prezinte permisul sau de conducere austriac pentru a i se aplica o mentiune care il invalideaza pentru teritoriul german, unde autorizatia de a conduce i-a fost retrasa pentru motivul ca a condus un vehicul sub influenta stupefiantelor.

Hotararile in cauza C-47/20 F./ Stadt Karlsruhe si C-56/20 AR/Stadt Pforzheim

1 Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere (JO 2006, L 403, p. 18, Editie speciala, 07/vol. 17, p. 216).

2 Hotararea Curtii din 28 octombrie 2020, Kreis Heinsberg (C-112/19).

3 Hotararea Curtii din 23 aprilie 2015, Aykul, C-260/13; a se vedea de asemenea comunicatul de presa nr. 40/15.

4 Hotararea din 19 februarie 2009, Schwarz (C-321/07), si Hotararea din 26 aprilie 2012, Hofmann (C-419/10).