Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Interviu avocat Predut: Oportunitatea digitalizarii relatiilor de munca. Efecte imediate si pe termen lung

Interviu avocat Predut: Oportunitatea digitalizarii relatiilor de munca. Efecte imediate si pe termen lung

  Publicat: 10 Jun 2021       878 citiri       Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Avocat Marius-Catalin Predut revine in paginile revistei noastre cu un material dedicat digitalizarii si modernizarii relatiilor de munca .

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

In acest mod incercam sa aflam de la unul dintre cei mai importanti specializti in domeniul muncii de la noi din tara daca acest proces este unul oportun in acest moment, daca aduce beneficii reale angajatorilor si angajatilor si daca acest lucru inseamna implicit si imbunatatirea relatiilor de munca dintre angajat si angajator .


De ce ar trebui sa se modernizeze/digitalizeze relatiile de munca? Cu ce i-ar ajuta si pe unii (angajati) si pe altii (angajatori)?


Relatiile de munca, asemanator oricaror relatii in care este implicat omul (relatiile economice, sociale, culturale, politice s.a), nu sunt singulare si independente, ci sunt atat in relatie unele cu altele, cat si cu mai multe evenimente sau fenomene.


Pornind de la sensul de baza al fenomenului de digitalizare (de a manevra cu degetele o aparatura electronica sau de control), este evident ca noile tehnologii au ajuns a fi la indemana a cat mai multor oameni, inclusiv a salariatilor, in sarcilor curente pe care le primesc, dar si a angajatorilor, in organizarea, coordonarea, verificarea si monitorizarea activitatilor specifice. Ultimele relvolutii industriale, inclusiv aceasta la care suntem parte, Industria 4.0 despre care am scris inca din anul 2018 editia a II-a a Codului muncii comentat, au avut in vedere angrenarea tehnologiilor (pornind de la cea cu aburi pana la cele din prezent) in procesele de munca mult repetitive si/sau impovoratoare pentru oameni. Astfel, inlocuirea omului de catre masina nu este un fenomen nou, ci unul continuu, de cateva secole incoace.


Ceea ce este particular noilor tehnologii este faptul ca acestea nu tind doar la a inlocui activitatile repetitive si/sau grele desfasurate de catre oameni, ci si activitatile intelectuale, considerate pana in ultimele decenii specifice doar oamenilor si dificil, chiar imposibil, a indeplinite prin tehnologii industriale.


Astfel, ca un raspuns intermediar, prin prisma ideologiilor, a culturii si politicilor actuale, noile tehnologii si inteligenta artificiala sunt considerate utile si a-i ajuta pe salariati si/sau angajatori pana in punctul in care acestia nu sunt inlocuiti pe deplin, anume pana in acel punct in care salariatul nu mai poate desfasura acele activitati pentru care a fost instruit si educat, iar, implicit, angajatorul, ca entitate antreprenoriala, devine ineficient in a executa anumite lucrari sau servicii (publice ori particulare).


Avocat litigii de munca


Credeti ca este un moment prielnic pentru derularea procesului de modernizare a relatiilor de munca? De ce ar trebui realizat acum acest demers?


Modernizarea relatiilor de munca, pe langa alte aspecte, presupune la momentul actual flexibilizarea acestora. Cu usurinta se poate observa faptul ca, pe de o parte, salariatii urmaresc obtinerea unui echilibru intre viata privata si viata profesionala (cu tendinta de a crea un avantaj vietii personale), iar angajatorii prefera angrenarea noilor tehnologii si a inteligentei artificiale in fluxul de productie a bunurilor si serviciilor. Pe termen scurt si punctual, acest ultim deziderat al angajatorilor intra in conflict cu dreptul salariatilor de a fi protejati, in special impotriva desfiintarii locurilor de munca, de a li se asigura stabilitatea ocuparii unui loc de munca pentru care au fost educati si perfectionati.


Cat despre modernizarea relatiilor de munca, bineinteles ca in prezent, mai mult ca in alte dati din ultimele decenii, discutam de o oportunitate reala in acest sens. In aceasta perioada, cand pandemia poate constitui un motiv sau un pretext al adaptarii ori modificarii raporturilor de munca, atat angajatorii, cat si salariatii trebuie sa constientizeze necesitatea acceptarii noilor realitati si sa nu se opuna obedient acestora.


In ce ar trebui sa rezide modernizarea relatiilor dintre angajat si angajator? Care este efectul concret imediat?


Modernizarea relatiilor de munca dintre angajator si salariat presupune, in esenta, ameliorarea si imbunatatirea conditiilor de munca, din perspectiva salariatilor, iar din perspectiva angajatorilor cresterea randamentului muncii. Acestea sunt efectele concrete imediate urmarite in cadrul derularii relatiilor de munca si, in special, al modernizarii acestora.


In prezent, modernizarea relatiilor de munca presupune si este impusa de doua elemente fundamentale: flexibilitate si digitalizare. Cele doua elemente se intrepatrund, ambele sunt deopotriva cauza si efect, unul pentru celalalt.


Digitalizarea este impusa de noile tehnologii de comunicare care permit desfasurarea muncii de catre salariat in alte conditii decat cele clasice. Aceste noi tehnologii permit cu usurinta angajatorului sa monitorizeze de la distanta activitatea activitatea salariatului care, la randul sau, poate desfasura activitatea in regim de telemunca, eliminandu-se astfel alocarea de importante resurse de timp, umane si finaciare.


Avocat litigii de munca


Credeti ca digitalizarea relatiilor de munca inseamna implicit si imbunatatirea relatiilor dintre angajat si angajator?


Cum am aratat si sustinut atat in cadrul Conferintelor UpDate Work, cat si in cadrul Dialogurilor MCP, digitalizarea prin ea insasi si privita singular nu poate conduce la imbunatatirea relatiilor de munca . Angrenarea eficienta a digitalizarii in acest domeniu social si, deopotriva, economic, trebuie insotita de creativitatea angajatorilor si readaptarea continua a salariatilor. Cum noile tehnologii si inteligenta artificiala tind la inlocuirea muncilor grele si repetitive ale salariatilor, este evident ca factorul creativ si adaptarea continua si reala a fiecarui individ pot conduce la imbunatatirea relatiilor de munca, precum si la mentinerea acestora.


Sunt destule persoane (indiferent de varsta) pentru care conteaza mai mult hartia pe care este scris ceva decat o evidenta electronica pe un server, pentru ca hartia nu se pierde si are o ``valoare`` mai mare atunci cand vrei sa dovedesti ceva in instanta, de exemplu. Cum credeti ca va raspunde digitalizarea in dreptul muncii acestui deziderat (nevoi)?


Cele doua modalitati de stocare a documentelor, pe support de hartie sau electronic, nu se exclud. In contextual digitalizarii si a relatiilor de munca discutam de o preferinta mai mare a angjatorilor catre digitalizarea documentelor necesare derularii optime a raporturilor de munca cu salariatii, precum si in relatia cu autoritatile si institutiile statului.


Intai de toate, cum este si firesc, existenta tehnologiilor digitale si accesul facil la acestea determina o astfel de preferinta a angajatorilor si, in special, a departamentelor si societatilor de administrare a resurselor umane. Pe de alta parte, trebuie acceptat faptul ca daca se reclama necesitatea flexibilizarii relatiilor de munca, este necesar a fi de accord si cu anumite schimbari.


Nici hartia, nici documentele nu sunt infailibile. Din contra, un document electronic poate fi stocat in conditii mult mai bune fata de un document pe support de hartie, chiar fara a se altera in vreun mod. Evident, in situatia in care o persoana are suspiciunea ca un document pe hartie ``ar conta`` mai mult ca un document in format electronic, are posbilitatea de a-si crea o arhiva cu documentele pe care le considera importante.


Insa o problema importanta a documentelor in format electronic o va costitui protectia datelor cu caracter personal cuprinse in acestea, in conditiile in care datele personale colectate, prelucrate si stocate in format electronic sunt mai predispuse folosirii fara drept sau in alte scopuri decat in situatia in care datale personale sunt stocate in sistem letric. In acest caz, angajatorii, ca operatori de date cu caracter personal, precum si persoanele imputernicite de catre acestia, au obligatia de respecta reglementarile nationale si europene privind protectia datelor cu caracter personal.


Interviu aparut in editia print Casino Inside nr. 115/2021





Citeşte mai multe despre:    digitalizare    codul muncii digitalizare    codul muncii flexibilizare    flexicuritate    avocat dreptul muncii    digitalizare raporturi de munca

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Dialogurile MCP Digitalizarea raporturilor de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

E-sanatatea si securitatea in munca pe piata unica digitala
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati