Clauza de neconcurenta este stabilita la art. 21 si urm. din Codul muncii, care stabilesc ca la incheierea contractului individual de munca partile pot conveni sa insereze o clauza prin care salariatul este obligat, dupa incetarea contractului individual de munca, sa nu presteze in interes propriu sau in interesul unui tert o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau.
In schimbul acestei prestatii, salariatul va primi de la angajator o indemnizatie pe toata perioada in care este activata clauza de neconcurenta.
Art. 21 din Codul muncii stabileste, de asemenea, ca pt a fi in prezenta unei clauze valabile care sa pro efecte juridice in contractul individual de munca trebuie sa fie indicate expres activitatile pe care salariatul nu le poate desfasura, tertii in favoarea carora salariatul nu poate presta activitate, precum si aria geografica in care salariatul nu poate fi in reala competitie cu angajatorul.
Toate aceste dispozitii au in vedere protejarea reala a salariatului, astfel incat acesta sa nu i se impuna o interdictie absoluta de a-si exercita profesia sau specialitatea.
Tot o conditie absoluta este si ca in cuprinsul contractului individual de munca sa se prevada si cuantumul indemnizatiei si perioada pentru care aceasta clauza urmeaza sa isi produca efectele, care nu poate fi mai mare de doi ani.
Cu toate acestea, prevederile legale nu reglementeaza si nu lamuresc cum se activeaza, in concret, clauza de neconcurenta la incetarea contractului individual de munca .
In cazul in care nu a fost prevazut un drept de optiune al angajatorului, este necesara o manifestare expresa de vointa din partea acestuia pentru a se activa clauza de neconcurenta?
Preliminar, este necesar a se arata faptul ca aceasta clauza numita in mod expres in Codul muncii, clauza de neconcurenta, are in vedere o protejare a intereselor angajatorului.
In primul rand, este necesar a se arata ca inserarea unei astfel de clauze in contractul individual de munca sau, pe parcursul derularii raporturilor de munca, printr-un act aditional la contractul individual de munca, are in vedere protejarea de catre angajator a propriei afaceri ca urmare a incetarii contractului individual de munca cu un salariat care, dobandind anumite cunostinte in derularea raporturilor de munca le-ar putea folosi in avantajul competitorilor angajatorului respectiv.
Pornind de la aceasta filozofie, este evident ca angajatorul trebuie, inainte de toate, ca la incetarea contractului individual de munca sa constientizeze daca, la acel moment, este necesara activarea clauzei de neconcurenta anterior incheiate de comun acord cu salariatul.
Astfel, anterior incetarii contractului individual de munca, la incetarea contractului individual de munca (prin documentul care stabileste acest lucru - fie ca discutam despre o incetare prin acordul partilor sau o demisie a salariatului) ori in proximitatea incetarii contractului individual de munca, imediat dupa, angajatorul trebuie sa aiba diligenta de a manifesta vointa de a activa clauza de neconcurenta, deoarece aceasta nu se activeaza fara o minima manifestare de vointa din partea acestuia, fie ca discutam despre una directa, in sensul ca salariatului i se atrage atentia ca a fost incheiata o clauza de neconcurenta in anumite conditii, care trebuie respectata o anumita perioada de timp, fie despre o manifestare de vointa indirecta, prin care salariatului i se atrage atentia ca nu are dreptul de a folosi anumite deprinderi, cunostinte, si de a lua legatura cu anumiti parteneri de afaceri ai angajatorului, sens in care, in sarcina angajatorului se activeaza obligatia de a achita indemnizatia de neconcurenta.
Cu alte cuvinte, aceasta clauza de neconcurenta este necesar a fi activata printr-o manifestare directa sau indirecta de vointa a angajatorului.
Ce se intampla daca pe parcursul perioadei pe care partile au convenit-o angajatorul isi da seama ca nu mai este oportuna mentinerea acestei clauze si nu mai doreste plata indemnizatiei?
Inainte de toate se impun a fi avute in vedere principiile dreptului civil, in sensul ca orice act constituie legea partilor si produce efecte odata ce a intrat in circuitul civil. La momentul la care angajatorul si-a exprimat optiunea directa sau indirecta cu privire la activarea clauzei de neconcurenta care fusese deja stabilita prin contractul individual de munca sau printr-un act aditional la acesta, avand in vedere forta obligatorie a actelor juridice care deja au intrat in circuitul civil, este evident ca angajatorul va trebui sa respecte aceasta clauza atata timp cat partile au stabilit, de comun acord .
Acest lucru este necesar si pentru ca este posibil sa ne aflam in situatia in care salariatul sa isi previzioneze un anumit comportament dupa incetarea contractului individual de munca, in sensul de a nu avea initiativa de a-si gasi un alt loc de munca sau de a nu deschide o proprie afacere, tocmai ca urmare a obligatiilor pe care s le-a asumat prin respectiva clauza de neconcurenta.
Astfel, daca angajatorul inceteaza, intempestiv si fara nicio justificare, sa isi execute obligatia de plata a indemnizatiei de neconcurenta, iar salariatul respecta conditiile stabilite prin clauza de neconcurenta, salariatul are posibilitatea de a se intoarce impotriva angajatorului pentru a solicita plata indemnizatiei de neconcurenta de catre angajator .
Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale Sursa: MCP Cabinet avocati
Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Conditiile si durata perioadei de proba. Noi obligatii in sarcina angajatorilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Codul muncii aplicabil 2023 | Descarca integral PDF Sursa: MCP Cabinet avocati
CIM 2023. Model contract individual de munca 2023 Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice Sursa: MCP Cabinet avocati
Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020
Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020
Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020
Contestatie decizie de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Trimiterea in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 361/22.09.2020
Contract de garantie in numerar. Libertatea contractuala. Nulitatea contractului prin care angajatul se obliga sa constituie o garantie in vederea acoperirii eventualelor prejudicii aduse patrimoniului angajatorului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 350/15.09.2020